Planul pentru autostrăzi și căi ferate din programul Guvernului Niculescu: 185 de km, dați în circulație până la sfârșitul anului
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul desemnat Luca Niculescu a depus, joi seară, în Parlamentul României programul oficial de guvernare, iar capitolul dedicat infrastructurii și transporturilor stabilește ținte ambițioase pentru următorii ani. Proiectul executivului vizează atât accelerarea șantierelor de autostrăzi și modernizarea căilor ferate, cât și măsuri de reorganizare profundă a companiilor de stat din subordine.
Cuprins:
185 de kilometri de autostradă și drum expres până la sfârșitul anului 2026
Printre marile priorități se numără depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostradă și drum expres până în anul 2028, precum și finalizarea principalelor coridoare europene de transport până în 2030, prin utilizarea fondurilor europene nerambursabile și a instrumentelor de finanțare SAFE.
Pentru finalul anului 2026, Guvernul Niculescu își propune să dea în exploatare aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres pe secțiuni strategice din A7, A0 Nord, A3, A1 și pe drumul expres DEx6 Brăila–Galați.
Sunt anunțate lucrări și la noi artere rutiere de mare viteză.
„Începem drumurile expres Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea și continuăm centurile orașelor aglomerate. ”, se arată în programul de guvernare.
O atenție deosebită este acordată șantierelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectele care depășesc termenul de eligibilitate de la 31 august 2026 nu vor fi sistate, ci vor fi transferate pe finanțare prin Programul Transport 2021–2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și alocări de la bugetul național.
Tronsoanele prioritare menționate sunt A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea, cu termen de finalizare în 2027, respectiv tronsoanele feroviare Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad, până în 2028.
Calea ferată: Trenuri mai rapide și bilet unificat în Capitală
Sectorul feroviar beneficiază de un plan multianual destinat eliminării restricțiilor de viteză, scopul fiind extinderea rețelei reabilitate de la 137 de kilometri la cel puțin 500 de kilometri unde trenurile să poată circula cu peste 100 km/h. În acest sens, vor fi finalizate lucrările de tip „Quick Wins” pe 305 kilometri.
Prin Contractul de activitate CFR SA 2026–2030 se va implementa sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) nivel 2 și vor fi electrificate magistralele TEN-T.
Tot în domeniul feroviar, guvernul dorește finalizarea studiului de oportunitate și adoptarea unei decizii politice privind linia de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta.
Pentru călătorii din București și județul Ilfov, programul propune crearea unei autorități metropolitane care să gestioneze atât metroul, cât și transportul public de suprafață, permițând utilizarea unui bilet comun. Un alt proiect major constă în transformarea Gării de Nord într-un nod intermodal modern și continuarea lucrărilor la Magistrala M6 de metrou către Aeroportul Otopeni.
Schimbări majore la TAROM, porturi și aeroporturi
Planul de guvernare stabilește măsuri clare pentru restructurarea companiei TAROM. Statul va susține în fața Comisiei Europene planul de afaceri revizuit pentru a demonstra viabilitatea operatorului aerian până la 31 decembrie 2026 și să protejeze ajutorul de stat aprobat de 95,3 milioane euro. Ulterior, în anul 2027, va fi lansată o procedură competitivă pentru atragerea unui investitor strategic care să preia un pachet de acțiuni, menținând în același timp rutele interne esențiale prin obligații de serviciu public.
De asemenea, este propusă crearea unui Grup Aeronautic Național sub o guvernanță comună după modelul ROMARM, prin reunirea companiilor TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova pentru activități de mentenanță și producție.
La Aeroportul Henri Coandă se dorește construcția Terminalului 2 prin parteneriat public-privat sau concesiune, cu legătură feroviară și acces direct din autostrada A0. Pentru decongestionarea traficului aerian din Otopeni, autoritățile vor analiza posibilitatea preluării unei părți din curse pe Aeroportul Băneasa.
În privința infrastructurii maritime și fluviale, sunt prevăzute investiții de peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța, concesionarea terminalelor specializate către mari operatori și lucrări permanente de dragaj pe Dunăre pentru menținerea adâncimilor de navigație.
Reorganizare administrativă la mai multe companii
Documentul stabilește un termen de maximum șase luni pentru numirea de conduceri și consilii de administrație definitive, conform OUG nr. 109/2011, la toate companiile din subordinea ministerului, printre care CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM și ROMATSA.
Pe plan structural, programul prevede delimitarea strictă prin lege a atribuțiilor dintre CNAIR și CNIR, dar și comasarea celor cinci administrații portuare și de căi navigabile în doar două entități: Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării. De asemenea, executivul ia în calcul crearea unui holding feroviar cu o direcție centralizată pentru marile proiecte de investiții.
Pentru reducerea birocrației, va fi creată o platformă digitală unică pentru obținerea avizelor de mediu, silvice sau de utilități, cu termene obligatorii și aprobare tacită în caz de depășire nejustificată, iar Registrul Auto Român și Direcția Permise vor funcționa pe un flux unic de înmatriculare.
