Decizia administrației Trump de a retrage trupele din România, criticată de veteranii americani: „Un semnal dezastruos”

Această măsură vine într-un moment în care agresiunea Rusiei în regiunea Mării Negre se intensifică. Pentagonul a prezentat-o ca o „ajustare strategică” pentru a elibera resurse pentru Indo-Pacific, dar criticii susțin că momentul este prost ales, scrie cotidianul ucrainean care a relatat primul despre această redimensionare a trupelor americane.

Impactul deciziei retragerii trupelor SUA din România

Statement from VOD Chairman @thejeremyhunt on Pentagon Decision to Reduce U.S. Troop Presence in Romania: pic.twitter.com/7g8gIhIzjh

— Veterans On Duty (@VeteransOnDuty) October 29, 2025

Veterans On Duty (VOD), un grup condus de foști militari, a condamnat decizia. Jeremy Hunt, fost căpitan în serviciile de informații ale armatei SUA, conduce opoziția față de retragere.

„Este un element esențial pentru descurajarea lui Putin – iar momentul nu putea fi mai prost. În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea țărilor de pe flancul estic”, a declarat Hunt.

Jeremy Hunt consideră că prezența americană în regiune are o importanță dublă: instruirea aliaților și descurajarea Moscovei.

El a explicat că retragerea transmite un mesaj greșit: „ne relaxăm vigilența în momentul în care Putin este mai îndrăzneț ca niciodată”.

Echipa de luptă a Brigăzii 2 Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată, staționată în România din 2022, se va întoarce în SUA fără a fi înlocuită.

Oficialii americani au subliniat că numărul trupelor din Polonia și țările baltice rămâne neschimbat. Totuși, surse militare europene se așteaptă la reduceri în Bulgaria, Ungaria și Slovacia.

Veteran american: Ar trebui să întărim flancul estic, nu să ne reducem vizibilitatea

Decizia a provocat îngrijorare în Europa de Est. „Când începem să retragem brigăzile, aliații se întreabă în mod natural: este acesta începutul a ceva mai mare? Este acesta un semnal că vor urma și alte măsuri?”, a comentat Hunt.

Mai mulți senatori americani au criticat această mișcare, considerând că „trimite un semnal greșit Rusiei” și „subminează descurajarea într-un moment critic”.

Unii oficiali americani susțin că armatele europene sunt mai bine pregătite acum, permițând SUA să „înmâneze ștafeta”. Hunt recunoaște progresele, dar avertizează că pregătirea nu trebuie confundată cu paritatea.

„Aplaud aliații noștri europeni – în special România – pentru creșterea cheltuielilor de apărare și investițiile în armatele lor”, a spus Hunt, adăugând însă că „ar trebui să întărim flancul estic, nu să ne reducem vizibilitatea”.

Veteran american: Decizia retragerii pare o invitație la erori de calcul

Pe măsură ce Divizia 101 Aeropurtată se pregătește de plecare, crește anxietatea la București și Bruxelles. Pentru veterani ca Hunt, decizia pare o invitație la erori de calcul.

„Când ne retragem, îi dăm lui Putin spațiu de manevră. Într-un moment în care lumea urmărește dacă SUA mai conduc, acesta nu este doar un mesaj negativ, ci unul dezastruos”, avertizează Hunt.

Retragerea trupelor americane din România ridică semne de întrebare privind angajamentul SUA față de securitatea regională. Rămâne de văzut cum va influența această decizie echilibrul de putere în Europa de Est și relațiile dintre NATO și Rusia.

Această decizie vine într-un moment de anxietate crescută, după incidentele tot mai frecvente ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România.

De asemenea, coincide cu aparenta încercare a președintelui american de a „intensifica” eforturile de a-l convinge președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.

Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după războiul Rusia-Ucraina, început în 2022.

Ministerul Apărării Naționale din România a precizat că „decizia era așteptată”, pentru că țara noastră este „în contact permanent cu partenerul strategic american”.

„Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, se mai arată în comunicatul MApN.

Președintele american Donald Trump a declarat ulterior că reducerea trupelor americane din România decisă de Washington „nu este foarte semnificativă”.

Doar 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, potrivit Ministerului Apărării de la București.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro