ANALIZĂ/ Plângerea lui Orban a băgat PSD în criză. Care este adevărata miză pentru Guvern
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Plângerea președintelui PNL, Ludovic Orban, i-a făcut pe social-democrați să reacționeze în termeni extrem de duri la adresa lui Klaus Iohannis. La unison, comunicatele de presă ale social-democraților au început să curgă cu aceleași mesaje: lovitură de stat, înțelegere între PNL și Klaus Iohannis, subminarea democrației și subjugarea Guvernului. De ce s-ar teme PSD de o simplă plângere a unui cetățean, fie el și lider al unui partid din Opoziție? Miza reală stă în legea fundamentală și în atribuțiile pe care șeful statului le are. Klaus Iohannis o poate suspenda pe Viorica Dăncilă din funcția de premier, dacă organele abilitate vor începe urmărirea penală pe numele ei. De altfel, există și un precedent. În 2006, Traian Băsescu, președinte la momentul respectiv, l-a suspendat pe Teodor Atanasiu, ministru al Apărării pe atunci, tot în urma unei astfel de sesizări.
Cuprins:
În 2015, când procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Victor Ponta, premier la vremea respectivă, mulți au speculat o suspendare din funcție pe care ar fi trebuit să o ceară președintele Klaus Iohannis. Numai că, în cazul lui Victor Ponta, prevederile din legea responsabilității ministeriale nu se aplicau, având în vedere că el era protejat de imunitatea parlamentară, fiind și deputat.
În cazul Vioricăi Dăncilă, în scenariul în care procurorii vor dispune urmărirea penală, ar urma să se aplice respectivele prevederi, dar și cele constituționale.
Articolul 109, Constituția României(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Articolul 16, legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială (1)„În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii”.(2) „Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.(5) „Pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susţinerea acesteia, a declaraţiilor şi a probelor invocate de membrul Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală, comisia specială prevăzută la alin. (1) va prezenta Preşedintelui României un raport cu propuneri privind urmărirea penală sau clasarea sesizării. Şedinţele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia”Articolul 20, legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială„În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie”.
Cazul Atanasiu
Dacă președintele Klaus Iohannis ar recurge la suspendarea din funcția de premier a Vioricăi Dăncilă, atunci am avea un episod similar cu cel din 2006.
La momentul respectiv, Adriana Săftoiu a depus o plângere penală la Parchetul General împotriva ministrului Apărării de atunci, Teodor Atanasiu. Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale de atunci îl acuza pe Atanasiu de abuz în serviciu. Ulterior, și deputatul PSD Eugen Bejinariu a depus o a doua plângere pe numele lui Teodor Atanasiu.
Ca atare, pe baza lor, Traian Băsescu a activat prevederile legale și l-a suspendat pe Atanasiu, nu înainte însă ca acesta să fie audiat de comisia specială prevăzută de lege. În final, Teodor Atanasiu a câștigat în instanță, însă cum nu a fost repus în funcție, a demisionat.
Cazul Dăncilă
Citește și: Primul doctorat susținut la Politehnica din București, în 1936, a fost al unui american
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
