Acuzați de trădare și rămași fără partide, politicienii proruși din Ucraina încearcă să se reinventeze pe scena politică

O expoziție online postată pe site-ul organizației ucrainene Chesno (care se traduce prin „onestitate”) a adunat o colecție de pliante, calendare și afișe ale diferitelor partide proruse care au fost active în politica ucraineană de la independența țării, în 1991, până la debutul invaziei din 24 februarie.

Expoziția, intitulată „Partide proruse, duceți-vă dracului!”, ilustrează opinia critică a multor oameni cu privire la perioada în care aceste partide influențau politica națională, iar majoritatea ucrainenilor nu respingeau așa de ferm ca acum „lumea rusă”.

Această vreme pare trecută. De-a lungul celor zece luni de război, organizațiile politice considerate a fi structuri influențate de Rusia au fost dizolvate de instanțele ucrainene.

Nu avea cum să scape cea mai importantă dintre ele, „Platforma de Opozitie – Pentru viață”, principalul partid de opoziție din parlamentul ucrainean. Dar dacă unii parlamentari ai acestui partid defunct au preferat să părăsească Ucraina, majoritatea au rămas în țară.

Și continuă să participe în mod regulat la activitatea parlamentară, scrie Le Monde.

Situații absurde

„Partidul a fost interzis, dar deputații au în continuare dreptul de a ocupa un loc, atât timp cât mandatele lor nu au fost anulate”, a explicat Oleksandr Salzhenko, unul dintre analiștii organizației Chesno, a cărei misiune este de a monitoriza viața politică a parlamentului de la Kiev.

Conform legilor țării, mandatele pot fi revocate doar în cazul „pierderii cetățeniei, a demisiei, decesului sau în cazul unei hotărâri judecătorești”.

Acest lucru creează uneori situații absurde.

De exemplu, deputatul și oligarhul ucrainean Viktor Medvedciuk, copreședinte al partidului interzis și apropiat de președintele rus Vladimir Putin, arestat de autoritățile ucrainene la jumătatea lunii aprilie și aflat în centrul unui schimb de prizonieri cu Rusia în septembrie, este încă oficial membru al Parlamentului ucrainean, scrie Le Monde.

Alți parlamentari rămân în poziții-cheie. Nestor Șufrici, care, potrivit Chesno, s-a referit mult timp la conflictul din Donbas ca la un „război civil”, în ciuda dovezilor privind implicarea Kremlinului, rămâne și astăzi șeful Comisiei pentru libertatea de exprimare.

Chiar înainte de debutul invaziei, aflat în studioul unei emisiuni televizate, Șufrici a fost victima atacului unui jurnalist nervos, care l-a acuzat că este agent al Rusiei.

„Unitate” împotriva Rusiei

Foștii deputați ai partidului prorus s-au adaptat rapid la noua realitate a războiului. Iurii Pavlenko, ales, la rândul său, pe listele partidului de opoziție acum defunct, a declarat că el și colegii săi au redactat mai întâi o declarație de condamnare a agresiunii rusești.

Ulterior, ei au șters din statutul partidului lor toate articolele care „menționau dorința de a avea o relație de bună vecinătate cu Rusia”, spune el.

Deputații au votat, de asemenea, pentru excluderea unui coleg din partidul lor. Este vorba despre Ilia Kiva, care a apărut la un canal rusesc de televiziune unde a cerut capitularea Kievului.

După ce autoritățile ucrainene au lansat procedura de interzicere a Platformei de Opozitie – Pentru viață, deputații au creat două grupuri parlamentare în care s-au împărțit.

Iurii Pavlenko s-a alăturat platformei „Pentru viață și pace” imediat ce a fost creată în aprilie, alături de alți douăzeci și patru de deputați. Celălalt grup, Reconstrucția Ucrainei, cu 18 deputați, a fost înființat o lună mai târziu, cu deputați din alte formațiuni politice.

În septembrie, Olena Șuliak, lidera partidului prezidențial Slujitorul Poporului, a spus că participarea reprezentanților aleși din ambele grupuri la activitatea parlamentară este „constructivă”.

De fapt, „noi aprobăm toate deciziile care sunt luate pentru apărarea țării”, a explicat și Iurii Pavlenko.

Nestor Șufrici, ales în același grup parlamentar, a insistat și el asupra importanței „unității” în fața Rusiei.

„Recunosc că am fost întotdeauna sceptic în ceea ce privește integrarea europeană a Ucrainei”, a spus politicianul, care a fost implicat în multe grupări proruse încă din anii 90.

„Am fost împotrivă pentru că nu credeam în ea. Astăzi, situația s-a schimbat radical, Ucraina a primit statutul de candidat și și-a câștigat locul în familia europeană”, a adăugat acesta, potrivit Le Monde.

Cum se apără deputații acuzați de trădare

Pozițiile adoptate de cei doi parlamentari nu sunt suficiente. O mare parte a societății ucrainene rămâne ostilă cu privire la acești politicieni.

La începutul războiului, Șufrici a fost chiar arestat de soldați, în timp ce se pregătea să fotografieze un punct de control. Oleksii Danilov, secretarul Consiliului de Apărare a Securității Naționale din Ucraina, i-a avertizat pe deputații „proruși” că vor fi uciși pe loc dacă vor continua să facă fotografii.

Deputații proruși au o problemă cu această atitudine. „A ne numi «proruși» a fost avantajos pentru adversarii noștri politici, care s-au jucat cu această denumire pentru a câștiga alegători”, s-a apărat Șufrici.

„Poate că am insistat mai mult decât alții asupra importanței unei soluții diplomatice cu Rusia”, a admis și Iurii Pavlenko.

„Am făcut călătorii la Moscova, e adevărat, dar pentru a găsi soluții, pentru împiedica războiul. Toate activitățile noastre s-au desfășurat în acest sens”, a susținut deputatul.

Mai mult, „când a început invazia, membrii partidului și-au luat armele pentru a apăra țara”, insistă deputatul, care spune că a luptat la Kiev și Harkov.

„Avem mulți membri aleși ai consiliilor regionale sau locale care acum fac parte din armată sau din apărarea teritorială”, a insistat politicianul.

El a indicat cazul lui Serhii Anatolievici Hladkoskok. Înainte de invazia Ucrainei, acesta era șeful partidului acum interzis în consiliul regional din Harkov, în estul țării.

El nu și-a imaginat niciodată că Moscova va bombarda acest oraș rusofon cu 1,4 milioane de locuitori. Când au căzut primele rachete, el a denunțat „greșeala enormă” a Rusiei și „crimele de război” pe care Moscova le comitea prin atacul asupra civililor, spune deputatul.

În prezent, Serhi Hladkoskok face parte din noul grup parlamentar Reconstrucția Ucrainei. La sfârșitul lunii octombrie, el se afla în Parlamentul European în căutare de parteneriate și de bani pentru a reconstrui regiunea Harkov.

„Obiectivul nostru este același cu cel al președintelui Zelenski, vrem să reconstruim regiunea”, a declarat el pentru Le Monde.

Alesul nu a comentat interzicerea fostului său partid și se mulțumește să amintească faptul că nu este singurul care a fost interzis după invazie.

„Oamenii nu ar trebui să se uite la numele partidului, ci la ceea ce facem noi. Dar pentru noi, ca aleși, nu s-a schimbat nimic”, a asigurat el.

„Am rămas în Harkov din prima zi a invaziei. Oamenii au văzut-o și își amintesc, așa că au încredere în noi”, a spus el.

Petiție pentru retragerea mandatelor

Cu toate acestea, la Kiev, societatea civilă și unii membri ai parlamentului rămân extrem de critici față de prezența în funcții politice a foștilor reprezentanți aleși ai celui mai mare partid de opoziție prorus.

În ultimele zile, a început să circule o petiție pentru a discuta retragerea mandatelor acestora în Rada Supremă. Potrivit organizației Chesno, au fost adunate aproximativ 50 din cele 150 de voturi necesare pentru a discuta propunerea.

Dar analistul politic Oleksandr Salzhenko rămâne precaut.

Este imposibil să îi privezi pe deputați de mandatele lor din cauza legii marțiale, care interzice modificarea Constituției ucrainene și organizarea de alegeri, a spus acesta.

„Există încă posibilitatea ca oamenii să nu-i voteze la următoarele alegeri”, a spus analistul. „Dar atunci va trebui să așteptăm câțiva ani”, a observat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE