Radu Burnete nu exclude ca România să cumpere Lukoil. Bulgarii au votat să preia controlul în „30 de secunde”

Rafinăria Lukoil de la Ploiești asigură aproximativ 25% din capacitatea de rafinare a României

Consilierul prezidenţial pe probleme economice, Radu Burnete, a subliniat că orice decizie a Lukoil de a-și transfera activele din România va fi analizată de o comisie a statului român, care are drept de veto. Acest proces are scopul de a asigura că potențialii cumpărători nu ridică suspiciuni.

Rafinăria Lukoil de la Ploiești asigură aproximativ 25% din capacitatea de rafinare a României. O parte din produsele rafinate aici sunt exportate în Republica Moldova. În prezent, rafinăria este oprită pentru revizie, iar carburantul pe care îl producea este suplinit din importuri și de la alte companii furnizoare.

Burnete a menționat că posibilitatea achiziționării activelor Lukoil de către statul român «e o ipoteză care nu poate fi exclusă». Cu toate acestea, el a subliniat că decizia finală aparține companiei Lukoil.

„Orice tranzacţie de genul acesta care are loc în România este analizată şi autorizată de o comisie, CEISD (n.r. – Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe). Deci orice va decide Lukoil să transfere ar trebui să treacă printr-un filtru al statului român şi care are drept de veto, nu ştiu dacă are argumente, desigur, dar are drept de veto. Dacă observăm că respectiva companie are legături cu Federaţia Rusă sau se află sub sancţiuni sau avem bănuieli că respectiva companie nu îşi doreşte, de fapt, să fie un investitor şi aşa mai departe şi este doar un paravan, atunci statul român are drept de veto şi va exista o astfel de analiză”, a afirmat Radu Burnete duminică, citat de News.ro.

Gunvor nu mai cumpără Lukoil

Trezoreria SUA a inclus recent Lukoil și Rosneft, împreună cu 34 de filiale ale acestora, într-un nou pachet de sancțiuni. Aceste măsuri implică înghețarea activelor companiilor în Statele Unite și interzicerea companiilor americane de a face afaceri cu ele.

Ca răspuns, Lukoil a anunțat intenția de a-și vinde activele din străinătate. Inițial, compania acceptase o ofertă de la Gunvor, o firmă înregistrată în Cipru, dar aceasta din urmă s-a retras ulterior din tranzacție.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat, conform news.ro: „Decizia Statelor Unite cu privire la aceste sancţiuni pe plan internaţional nu este o decizie care are legătură cu decizia Guvernului României.

Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României.

Ştiu că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie şi vom rămâne din nou cu o pagubă”.

România și Bulgaria caută soluții

Decizia Washingtonului de a sancționa Lukoil și Rosneft a creat incertitudini în țările UE unde aceste companii operează. România și Bulgaria se confruntă cu provocarea de a preveni închiderea rafinăriilor critice deținute de Lukoil înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor pe 21 noiembrie.

O posibilă soluție luată în considerare de autoritățile române ar fi solicitarea unei derogări pentru a prelungi termenul de aplicare a sancțiunilor.

Această măsură ar oferi timp suplimentar pentru găsirea unor soluții viabile care să asigure continuitatea aprovizionării cu combustibil și să protejeze interesele economice ale țării.

Bulgaria vrea să preia controlul asupra Lukoil, după modelul din Germania

Bulgaria a adoptat o lege pentru a prelua controlul rafinăriei Lukoil, în încercarea de a proteja aprovizionarea cu energie a Bulgariei, deoarece sancțiunile SUA impuse activelor Lukoil OAO ar putea duce efectiv la închiderea singurei rafinării de petrol din țară.

Adunarea Națională a extins puterile administratorului comercial special al unei instalații de infrastructură critică prin adoptarea de modificări la Legea privind reglementarea administrativă a activităților economice asociate cu petrolul și produsele petroliere.

Modificările au fost determinate de planurile de numire a unui administrator comercial special la filiala bulgară a companiei petroliere ruse rafinăria de petrol Lukoil din Burgas, al doilea oraș ca mărime de pe coasta Mării Negre a țării.

Proiectul de lege a fost propus de parlamentari din partidele Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți – Un Nou Început, GERB-UDF Este un Așa de Popor și BSP-Stânga Unită.

Propunerea legislativă a fost adoptată în Comisia pentru Energie a Adunării Naționale în cursul dimineții zilei de vineri, înainte de a fi înaintată în plenul Camerei.

Bulgaria s-ar confrunta cu o „situație extrem de dificilă” dacă rafinăria deținută de Lukoil din Burgas ar înceta să funcționeze, ar fi declarat sâmbătă vicepreședinta Iliana Iotova, subliniind că orice decizie privind viitorul acesteia necesită un consens național, nu doar parlamentar.

Comentariile ei vin după adoptarea de vineri, a unor modificări legislative urgente care acordă puteri extinse unui administrator comercial special care va supraveghea operațiunile Lukoil în Bulgaria.

Această măsură privează acționarii companiei de drepturile de vot și de dispoziție și permite administratorului numit de stat să aprobe sau chiar să vândă acțiuni la cea mai mare rafinărie a țării, potrivit agenției bulgare de știri.

Aceasta este a doua lege de urgență din ultimele șapte săptămâni, ca răspuns la criza rafinăriei, care s-a escaladat după ce SUA au impus sancțiuni companiei rusești Lukoil pe fondul războiului din Ucraina. În octombrie, Bulgaria a suspendat, de asemenea, exporturile de produse petroliere rafinate, cum ar fi motorina.

Iotova a criticat viteza procesului parlamentar, menționând că amendamentele au fost adoptate „într-un timp record de 30 de secunde”. Ea a pus la îndoială, potrivit agenției de știri, urgența, spunând că legislația ar fi putut fi dezbătută mai pe larg în Adunarea Națională.

De asemenea, ea a respins afirmațiile conform cărora Bulgaria naționalizează rafinăria, spunând că parlamentarii au adoptat elemente ale modelului german de gestionare temporară de stat a activelor strategice.

„În Germania, acest sistem este în vigoare de trei ani și va continua până în 2026. Aceasta nu este nici o vânzare, nici o naționalizare”, a spus ea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro