România se luptă să protejeze Lukoil, sancționat de Donald Trump. Naționalizarea ar fi „ultima opțiune”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Decizia Statelor Unite de a include companiile Lukoil și Rosneft pe lista de sancțiuni a provocat o reacție în lanț în mai multe state membre ale Uniunii Europene, unde aceste mari grupuri petroliere rusești dețin operațiuni importante. Țările afectate, România și Bulgaria, încearcă acum să evite blocaje în aprovizionarea cu combustibil înainte ca sancțiunile americane să intre în vigoare la 21 noiembrie, relatează Politico.
Cuprins:
România este pregătită pentru orice scenariu
Bulgaria a reacționat rapid: vineri, Parlamentul a aprobat un proiect de lege care îi permite Guvernului să numească un administrator special la rafinăria Lukoil Neftohim Burgas, oferindu-i acestuia competențe extinse pentru a prelua conducerea unității, a autoriza vânzarea sau chiar naționalizarea rafinăriei, dacă va fi necesar.
În paralel, Sofia a cerut o derogare temporară de la sancțiunile americane.
În România, unde Lukoil operează rafinăria Petrotel din Ploiești, nu a fost luată încă o decizie oficială. Potrivit unui înalt oficial guvernamental, Bucureștiul analizează posibilitatea de a solicita o amânare a aplicării sancțiunilor, în timp ce își definește strategia.
Naționalizarea este considerată „ultima opțiune”, însă ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat că România este „pregătită pentru orice scenariu”. Guvernul urmărește, a spus el, să mențină stabilitatea economică, dar fără a permite „finanțarea Federației Ruse”.
Trezoreria SUA, care trebuie să aprobe eventualele vânzări de active, și Comisia Europeană au refuzat să comenteze situația.
Derogări și amânări pentru Germania, Ungaria și Slovacia
Între timp, procesul de găsire a unor noi proprietari a fost complicat de retragerea Gunvor, companie elvețiană de trading, care și-a retras oferta de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil după ce Trezoreria americană a criticat dur tranzacția.
Sancțiunile afectează și alte state membre. Germania a obținut o amânare de șase luni pentru rafinăria Schwedt, aflată sub control guvernamental din 2022, iar premierul ungar Viktor Orbán s-a deplasat la Washington pentru a solicita o derogare privind importurile de petrol rusesc prin conducte pentru Ungaria și Slovacia.
Măsurile vin într-un context geopolitic tensionat, în care președintele Donald Trump este tot mai nemulțumit de blocarea eforturilor de negociere a unui armistițiu în Ucraina, iar Uniunea Europeană accelerează planurile de reducere a dependenței energetice de Rusia.
Potrivit experților, obținerea derogărilor sau desemnarea unor administratori de stat nu ar trebui să fie o problemă tehnică, însă un eventual blocaj al rafinăriilor ar afecta diferit cele două țări.
În România, Petrotel asigură 20% din consumul național
În Bulgaria, rafinăria din Burgas acoperă până la 80% din necesarul intern de combustibil, iar oprirea producției ar putea lăsa țara fără rezerve „până la sfârșitul anului”, avertizează Martin Vladimirov, analist la Centrul pentru Studiul Democrației.
În schimb, în România, Petrotel asigură circa 20% din consumul național, iar o oprire ar genera doar „câteva luni de scumpiri moderate”, spune Ana Otilia Nuțu, expertă la think tank-ul Expert Forum.
Totuși, o astfel de situație ar putea afecta exporturile către Republica Moldova, ceea ce ar crea „o oportunitate de propagandă majoră pentru Rusia”, a adăugat ea.
La rândul său, Guvernul Republicii Moldova a anunțat vineri că a depus o ofertă de cumpărare a activelor Lukoil din țară, inclusiv a unui depozit de combustibil pentru avioane, și a cerut Washingtonului o amânare a sancțiunilor.
Experții consideră că, deocamdată, rafinăriile pot continua să funcționeze în siguranță, cu condiția păstrării personalului actual și a atragerii de specialiști suplimentari. Însă dificultățile reale țin de identificarea unui cumpărător dispus să preia activele.
Riscuri juridice și financiare
Deși ambele instalații sunt „bine administrate”, puțini investitori ar accepta riscurile juridice și financiare asociate - sancțiuni, prețuri ridicate la materii prime, prime mari de asigurare și costuri mari de modernizare.
Vladimirov estimează valoarea rafinăriei bulgare, care a fost profitabilă istoric, la 1,5 miliarde de dolari, în timp ce Petrotel din România este considerată mai puțin atractivă, având o cifră de afaceri sub 40 de milioane de euro în 2023 și datorii semnificative.
În România, Lukoil controlează rafinăria Petrotel din Ploiești și o rețea de peste 300 de benzinării.
Procesul legislativ rapid din Bulgaria ridică și alte îngrijorări. Deputații au votat proiectul privind confiscarea rafinăriilor „în 30 de secunde”, a criticat Ivailo Mirchev, membru al partidului de opoziție Bulgaria Democrată, avertizând că graba și lipsa procedurilor normale pot duce la „erori grave” și la litigii costisitoare.
„În final, Lukoil ar putea da în judecată Bulgaria, iar banii ar ajunge din nou în Rusia”, a spus el.
Comisia Europeană ar trebui să verifice atent potențialii cumpărători
În schimb, Ana Otilia Nuțu consideră că orice decizie privind vânzarea acestor active ar trebui coordonată la nivelul Uniunii Europene, pentru a evita tentativele Lukoil de a ocoli sancțiunile.
Și fostul ministru al energiei din Lituania, Žygimantas Vaičiūnas, este de aceeași părere: Comisia Europeană ar trebui să verifice cu atenție potențialii cumpărători, dată fiind posibilitatea ca entități rusești să se ascundă în spatele unor firme intermediare.
„Bruxelles-ul are dreptul și datoria de a monitoriza aceste tranzacții. În acest caz, trebuie analizate toate opțiunile”, a subliniat Žygimantas Vaičiūnas pentru Politico.
