Livetext Război în Iran, ziua 27: Donald Trump amână din nou ultimatumul, până la 6 aprilie / Armata israeliană are nevoie de mai mulți soldați

Donald Trump a anunțat joi că prelungeşte până la 6 aprilie ultimatumul pe care l-a dat Iranului ca să deschidă Strâmtoarea Ormuz, renunţând la ameninţarea de a bombarda centrale iraniene dacă Teheranul nu deblochează complet această cale de navigaţie, relatează The Associated Press.

Iranul a ameninţat cu represalii împotriva unor infrastructuri civile în Orientul Mijlociu, de exemplu uzine de desalinizare, în cazul în care Trump îşi pune în aplicare ameninţările.

Trump a anunţat că se abţine să-şi pună în aplicare ameninţările sub pretextul că negocierile în vederea încheierii războiului se desfăşoară „foarte bine”.

Armata israeliană are nevoie de „forțe suplimentare” pe frontul libanez și, per ansamblu, pentru a-și putea îndeplini toate „misiunile”, a declarat joi seara purtătorul său de cuvânt, menționând mai multe teatre de operațiuni, cum ar fi Gaza, Siria și Cisiordania.

„Gama misiunilor s-a extinsîn Iudeea și Samaria. Pe frontul libanez, zona defensivă avansată pe care o stabilim necesită forțe suplimentare”, a declarat generalul de brigadă Effie Defrin în timpul unei conferințe de presă.

„Și în Fâșia Gaza sunt necesare forțe suplimentare. Luptăm și în Siria și trebuie să ne pregătim pentru misiuni viitoare. Pentru aceasta, avem nevoie de mai mulți soldați de luptă”, a adăugat ofițerul, citat de AFP.

Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, a acuzat joi guvernul lui Benjamin Netanyahu că duce țara spre o „catastrofă de securitate” din cauza penuriei de trupe pregătite de luptă, relatează AFP.

„Piloții noștri, avioanele noastre de luptă scriu în prezent capitole glorioase în istoria Statului Israel… Dar Forțele de Apărare a Israelului sunt încercate până la limită”, a avertizat Lapid, acuzând guvernul că lasă „armata rănită” și „abandonată pe câmpul de luptă”.

„Guvernul trimite armata să lupte într-un război pe mai multe fronturi fără o strategie, fără resursele necesare și cu mult prea puțini soldați”, a subliniat el, după ce presa israeliană a publicat un avertisment al șefului Statului Major către cabinetul de securitate cu privire la starea trupelor sale.

NATO a dat asigurări, joi, că toate armele americane destinate Ucrainei și finanțate de aliații Kievului printr-un program special NATO au fost livrate sau continuă să fie livrate către armata ucraineană.

„Tot ceea ce aliații și partenerii NATO au plătit prin intermediul PURL a fost livrat sau continuă să fie livrat Ucrainei”, a declarat purtătoare de cuvânt Allison Hart, referindu-se la programul denumit „Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina”.

Această reacție a venit după ce The Washington Post a scris că Pentagonul analizează dacă să redirecționeze arme destinate inițial Ucrainei către Orientul Mijlociu, întrucât războiul dus de Israel și SUA împotriva Iranului pune presiune pe stocurile și pe aprovizionarea unora dintre munițiile cele mai importante ale armatei americane, notează Reuters.

Ministerul canadian de Externe a anunțat joi noi sancțiuni împotriva unor oameni de afaceri și companii din Iran cu legături cu Gărzile Revoluționare, armata ideologică a regimului islamic de la Teheran, relatează AFP.

Cele cinci persoane și patru entități vizate de sancțiuni sunt acuzate că sprijină „miliții non-statale și grupări teroriste aliate” cu Teheranul și că le furnizează „arme și tehnologie” care contribuie la destabilizarea Orientului Mijlociu, potrivit unui comunicat al Ministerului canadian de Externe.

„Canada va impune măsuri împotriva celor care contribuie la activitățile destabilizatoare ale Iranului”, se arată în comunicat, precizând că țara sancționează în prezent 227 de persoane și 260 de entități iraniene.

Ucraina și Arabia Saudită intenționează să semneze joi un acord de „apărare aeriană”, cu ocazia unei vizite neanunțate a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în această țară vizată de atacuri aeriene iraniene, relatează AFP, care citează un oficial de rang înalt familiarizat cu situația.

Acordul va acoperi „cooperarea în domeniul securității, în special protecția spațiului aerian”, a declarat oficialul respectiv, vorbind sub rezerva anonimatului.

Volodimir Zelenski a anunțat joi că a sosit în Arabia Saudită, în contextul în care conducerea de la Kiev speră să încheie acorduri privind vânzarea de drone militare cu mai multe state din Golf.

„Am ajuns în Arabia Saudită. Sunt programate întâlniri importante”, a transmis șeful statului ucrainean pe rețelele sociale, postând o înregistrare video din călătoria sa.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că președintele american Donald Trump nu și-a informat aliații că urma să atace Iranul întrucât dorea ‘să păstreze secretă campania’ inițială de bombardamente și se temea de scurgeri de informații, relatează agenția de presă EFE, citată de Agerpres.

„Ceea ce am văzut (la Trump – n.r.) este o anumită frustrare pentru că europenii au reacționat târziu la cererea sa”, a spus Rutte, referindu-se la apelul lui Trump către aliați de a se implica militar în deschiderea Strâmtorii Ormuz, unde Iranul a amenințat că va lovi navele care au legături cu SUA, cu Israelul și cu aliații acestora, în cadrul represaliilor la care a recurs în urma bombardamentelor americano-israeliene.

Trump a atacat verbal joi din nou țările NATO, cărora le-a spus că el va ține minte că nu l-au ajutat în războiul împotriva Iranului, după ce într-o declarație anterioară i-a acuzat de „lașitate” pe aliații din NATO.

Vorbind joi la o conferință de presă de prezentare a raportului anual al Alianței pe 2025, Rutte a justificat decizia Statelor Unite de a nu se consulta cu aliații înainte de a lansa ofensiva împotriva Iranului „prin motive solide, pentru a se asigura că nimeni nu știe ce se va întâmpla în acea dimineață de sâmbătă”, 28 februarie.

După ce tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a fost deja grav afectat de conflictul dintre Iran și coaliția SUA-Israel, Teheranul semnalează acum că ar putea extinde blocada asupra unei a doua artere vitale: Bab el-Mandeb. Această mișcare, executată prin intermediul aliaților Houthi din Yemen, amenință să sufoce definitiv rutele comerciale dintre Asia și Europa, relatează First Post.

Donald Trump a declarat joi că regimul din Iran a permis trecerea a zece petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, drept „cadou”, în cadrul negocierilor indirecte dintre Washington și Teheran, relatează AFP.

Președintele american, care a vorbit marți despre un misterios „cadou foarte mare” din partea Iranului, a dezvăluit că regimul de la Teheran i-a promis că va permite trecerea a „opt petroliere mari”, dar a permis în cele din urmă trecerea a „zece nave”.

Pe de altă parte, Donald Trump a declarat joi într-o ședință a cabinetului său că preluarea controlului asupra petrolului iranian este o „opțiune” luată în calcul. „Este o opțiune”, a spus liderul republican de la Casa Albă.

Un bărbat a fost ucis joi în nordul Israelului în urma unor bombardamente efectuate dinspre Liban, unde au loc ciocniri între armata israeliană și Hezbollah, informează AFP.

Într-un comunicat, Magen David Adom (MDA), echivalentul israelian al Crucii Roșii, a anunțat „moartea unui bărbat de 30 de ani”, ucis de șrapnel în Nahariya.

Organizația a raportat, de asemenea, transportarea a 11 persoane rănite la spital, inclusiv a unui bărbat de 50 de ani aflat în stare gravă.

Imagini filmate de AFP din Nahariya arată o zonă securizată, mai multe ambulanțe cu lumini intermitente și un pompier care pulverizează spumă de stingere pe mașinile arse.

Alte videoclipuri publicate de serviciile de urgență arată un incendiu însoțit de nori groși de fum negru care se ridică dintr-o clădire cu mai multe etaje.

Cel puțin zece valuri de rachete lansate din Liban și Iran au fost detectate pe parcursul zilei de joi, începând cu primele ore ale dimineții, declanșând alerte în centrul Israelului, Haifa (nord) și în părți din Cisiordania ocupată.

„Sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a contracara amenințarea”, a declarat armata după fiecare nouă salvă.

Șase persoane din Kfar Qassem, un oraș arab din centrul Israelului, și una din Tel Aviv au suferit răni minore, potrivit MDA.

Liderul rebelilor Houthi din Yemen, aliați cu regimul din Iran, a amenințat joi cu un „răspuns militar”, dacă războiul din Orientul Mijlociu îl va necesita, transmite AFP.

Rebelii Houthi, care dețin o poziție strategică în regiune, nu a participat încă la ostilități. „La cea mai mică evoluție a conflictului care necesită un răspuns militar, vom interveni fără întârziere… așa cum am făcut-o în fazele anterioare”, a declarat Abdel Malek al-Houthi într-un discurs difuzat de al-Masirah, un canal de televiziune afiliat mișcării sale.

Liderul rebel nu a specificat ce tip de acțiune militară ar putea întreprinde mișcarea sa. „Poziția noastră este clară și explicită împotriva Americii și Israelului și nu avem intenții ostile față de nicio țară musulmană”, a adăugat el.

Negociatorii iranieni au transmis un răspuns la planul în 15 puncte propus de Donald Trump pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu, dezvăluie joi agenția oficială iraniană Tasnim, citând o sursă familiarizată cu subiectul, căreia i s-a păstrat anonimatul, potrivit DPA.

Numărul iranienilor uciși de la declanșarea atacurilor americano-israeliene pe 28 februarie se apropie de 2.000, a declarat joi viceministrul sănătății Ali Jafarian, citat de DPA și Agerpres.

Printre victime se află 240 de femei și peste 200 de copii. De asemenea, peste 24.800 de oameni au fost răniți de când au început atacurile, a pretins Jafarian.

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, acuză Rusia că furnizează informaţii regimului din Iran „pentru a ucide americani” în Orientul Mijlociu și îndeamnă administrația Trump să exercite presiuni mai mari asupra regimului de la Moscova, relatează AFP.

„Constatăm că Rusia ajută Iranul în materie de informaţii pentru a lua la țintă americani, pentru a ucide americani, iar Rusia furnizează acum şi drone Iranului, astfel încât să poată ataca ţările vecine, precum şi bazele militare americane”, a declarat Kaja Kallas înante de reuniunea miniștrilor de externe din G7, găzduită de Franţa.

Ministrul britanic al apărării John Healey a afirmat la rândul său că Rusia a facilitat instruirea regimului din Iran și a împărtășit informații sensibile înaintea declanșării războiului din Orientul Mijlociu, inclusiv informații despre drone și războiul electronic, relatează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

„În ceea ce privește Iranul, demonstrează capacitatea de a ataca în întreaga regiune a Orientului Mijlociu; vedem aceleași tactici și tehnologii pe care le folosește Rusia în Ucraina, iar aceasta este mâna invizibilă a lui Putin în ambele conflicte”, a declarat Healey pentru presa britanică.

Armata israeliană a anunțat joi că a ucis 700 de membri ai Hezbollah de la reluarea luptelor în Liban, pe 2 martie, relatează AFP.

„Am desfășurat operațiuni decisive (…) pentru a garanta siguranța civililor noștri. În acest moment, vă pot oferi o cifră de aproximativ 700 de teroriști (…) eliminați”, a declarat colonelul-locotenent Nadav Shoshani într-o conferință de presă.

Ofensiva israeliană din sudul Libanului are drept scop să protejeze „comunitățile din nordul Israelului, să îndepărteze suficient amenințarea de la graniță și să destructureze capacitățile Hezbollah pe toate planurile”, a subliniat el.

Mișcarea șiită proiraniană nu anunță niciodată numărul luptătorilor săi uciși. Conform Guvernului libanez, 1.094 de persoane au fost ucise de la reluarea conflictului, inclusiv 121 de copii.

Pentagonul elaborează opţiuni militare pentru a da „lovitura finală” Iranului, care ar putea include utilizarea forţelor terestre şi o campanie de bombardamente masive, potrivit a doi oficiali americani şi a două surse bine informate citate de Axios.

„Unii oficiali americani consideră că o demonstraţie de forţă copleşitoare ar consolida poziţia Statelor Unite în eventualele negocieri de pace – sau, în caz contrar, i-ar oferi lui Donald Trump un temei pentru a proclama o victorie”, scrie Axios.

Astfel, ar fi analizate patru opţiuni: invadarea insulei Kharg, invadarea insulei Larak, cucerirea insulei Abu Musa şi, în cele din urmă, blocarea sau capturarea navelor care exportă petrol iranian pe malul estic al strâmtorii Ormuz.

„Armata americană ar fi elaborat, de asemenea, planuri de operaţiuni terestre în interiorul teritoriului iranian, cu scopul de a securiza uraniul puternic îmbogăţit stocat în instalaţii nucleare subterane”, adaugă Axios.

Pentagonul analizează posibilitatea de a redirecţiona către Orientul Mijlociu armele destinate iniţial Ucrainei, în condiţiile în care războiul din Iran pune presiune asupra stocurilor de armament, relatează The Washington Post, care citează trei persoane informate cu această chestiune.

Printre armele care ar putea fi redirecționate către Orientul Mijlociu se află rachete de interceptare pentru apărarea aeriană achiziţionate prin programul PURL, lansat de NATO anul trecut. Este vorba de o inițiativă în cadrul căreia ţările partenere cumpără arme americane pentru Ucraina.

Această măsură este luată în calcul pe fondul intensificării operaţiunilor americane împotriva regimului din Iran. Amiralul Brad Cooper, şeful Comandamentului Central (CENTCOM), responsabil de Orientul Mijlociu, a declarat miercuri că armata americană a lovit peste 10.000 de ţinte în interiorul Iranului şi este pe cale să limiteze capacitatea forțelor armate iraniene de a-şi proiecta puterea în afara graniţelor.

Cei patru miniștri care reprezintă mișcarea șiită proiraniană Hezbollah au boicotat joi o ședință a Guvernului libanez în semn de protest față de decizia de expulzare a ambasadorului iranian, a declarat pentru AFP un oficial libanez, vorbind sub condiția anonimatului.

Hezbollah și aliatul său șiit, Mișcarea Amal, au condamnat marți decizia fără precedent a autorităților și au cerut ca ambasadorul iranian să rămână în țară.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu reduce ritmul de creștere al economiei mondiale, se arată într-un raport publicat joi de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), relatează Reuters.

PIB-ul global era în grafic pentru a înregistra o creștere peste așteptări, înaintea izbucnirii războiului din Iran, dar perspectivele aproape au dispărut acum, a avertizat instituția cu sediul la Paris.

OCDE se așteaptă ca avansul economiei mondiale să încetinească de la 3,3% anul trecut, la 2,9% în 2026, urmând să ajungă la 3% în 2027, în condițiile în care creșterea prețului energiei și natura imprevizibilă a conflictului au compensat impulsul oferit de investițiile din tehnologie.

„Există un nivel ridicat de incertitudine privind durata și amploarea conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce înseamnă că previziunile sunt expuse unor riscuri de deteriorare semnificative, care ar putea avea ca rezultat o înrăutățire a evoluției economiei și o inflație mai ridicată”, le-a spus jurnaliștilor șeful OCDE, Mathias Cormann.

„Proiecțiile din perspectivele economice interimare ale OCDE sunt condiționate de ipoteza tehnică că perturbările de pe piața energiei se moderează în timp iar prețurile la petrol, gaze și îngrășăminte scad gradual începând de la mijlocul acestui an.

Previziunile pentru 2026 sunt nemodificate față de prognoza OCDE din decembrie, dar datele preliminare apărute de atunci indicau o posibilă revizuire în creștere în 2026, cu aproximativ 0,3 puncte procentuale, ‘dar revizuirea a fost în întregime eliminată de impactul conflictului”, a precizat instituția cu sediul la Paris.

„Ei negociază şi vor neapărat să încheie un acord, dar le este frică să o spună” din teama de a nu „fi ucişi de ai lor”, a afirmat preşedintele american miercuri seara în faţa unui grup de congresmeni republicani reuniţi la Washington.

„Le este teamă şi că noi îi vom ucide”, a adăugat el, în cea de-a 26-a zi a unui conflict care aprinde Orientul Mijlociu şi ameninţă economia mondială.

Mai devreme, în cursul zilei de miercuri, Casa Albă a avertizat că Donald Trump este „gata să dezlănţuie iadul”, dacă Teheranul va face „încă o greşeală de calcul”.

Nu există informaţii disponibile cu privire la liderul sau liderii iranieni responsabili de negocierile menţionate de Washington.

Şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, a susţinut că Iranul „nu are de gând să negocieze” şi că intenţionează „să continue să reziste”.

Donald Trump şi-a exprimat joi frustrarea faţă de abordarea Iranului în cadrul negocierilor, avertizând că timpul acordat pentru încheierea unui acord – cinci zile – se scurge.

Negociatorii iranieni sunt foarte diferiţi şi „ciudaţi”, declară preşedintele într-o postare pe Truth Social. „Ne „imploră” să încheiem un acord, ceea ce ar trebui să facă, având în vedere că au fost distruşi din punct de vedere militar, fără nicio şansă de revenire, şi totuşi declară public că doar „analizează propunerea noastră”, explică el.

„GREŞIT!!!”, subliniază Donald Trump folosindu-se de litere mari şi semenele de exclamare. „Ar fi bine să devină serioşi cât mai curând, înainte să fie prea târziu, pentru că odată ce se va întâmpla asta, NU MAI EXISTĂ DRUM ÎNAPOI, şi nu va fi deloc plăcut!”, ameninţă Donald Trump.

Comandantul Marinei Gărzilor Revoluţionare (IRGC), Alireza Tangsiri, a fost ucis într-o operaţiune israeliană, potrivit ministrului israelian al apărării. De asemenea, două surse israeliene cu cunoştinţe despre această chestiune au declarat anterior pentru CNN că Tangsiri a fost ucis.

Autorităţile iraniene nu au comentat deocamdată informaţiile privind moartea lui Tangsiri.

„Noaptea trecută, într-o operaţiune precisă şi letală, IDF (armata israeliană – n.r.) l-a eliminat pe comandantul Marinei IRGC, Tangasiri, împreună cu ofiţeri superiori ai comandamentului naval”, a declarat joi ministrul israelian al apărării, Israel Katz. „Vom continua să acţionăm în Iran cu toată forţa pentru a atinge obiectivele războiului”, a promis el.

Katz a calificat, de asemenea, operaţiunea drept „un mesaj important pentru partenerii americani, care reflectă asistenţa acordată de IDF în redeschiderea Strâmtorii Ormuz.”

Tangsiri a devenit din ce în ce mai vocal şi mai vizibil de când Israelul şi Statele Unite au lansat campania împotriva Iranului. El a fost o figură-cheie în spatele blocadei aproape totale a traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz.

Activ pe reţelele sociale pe tot parcursul războiului, Tangsiri a postat cel mai recent pe X marţi, menţionând că trecerea oricărei nave prin strâmtoare necesită o coordonare deplină cu autoritatea maritimă a Iranului. De asemenea, el a postat frecvent actualizări despre operaţiunile Marinei IRGC în Golf.

Prețul petrolului Brent crește cu 5% din cauza incertitudinii legate de negocierile privind războiul în Orientul Mijlociu.

Iranul permite petrolierelor malaeziene să treacă prin Strâmtoarea Ormuz după discuții cu lideri iranieni, turci și alți lideri regionali, a declarat joi prim-ministrul malaezian Anwar Ibrahim.

„Suntem acum în proces de eliberare a petrolierelor malaeziene și a muncitorilor implicați, astfel încât aceștia să își poată continua călătoria spre casă”, a declarat Anwar într-un discurs televizat în care i-a mulțumit și președintelui iranian Masoud Pezeshkian.

Ministrul canadian de externe a declarat joi că G7 ar trebui să sprijine în mod colectiv o dezescaladare a războiului din Orientul Mijlociu, înainte de o reuniune a înalților diplomați din grup, despre care se așteaptă să fie dominată de conflict.

Ministrul canadian de externe, Anita Anand, a declarat pentru AFP într-un interviu că a vorbit cu toate țările afectate din regiune și cu toți membrii G7 „pentru a ne asigura că pledăm cu toții împreună pentru dezescaladare și pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz și pentru o cale de urmat pentru poporul iranian care să le păstreze viețile”.

Președintele american Donald Trump a declarat joi că Statele Unite „nu au nevoie de nimic din partea NATO”.

„Națiunile NATO nu au făcut absolut nimic pentru a ajuta Iranul, națiunea nebună, acum decimată militar”, a postat el pe platforma sa Truth Social.

„SUA nu are nevoie de nimic de la NATO”.

Un soldat israelian a fost ucis joi în luptele din sudul Libanului, după ce armata a anunțat că desfășoară operațiuni terestre împotriva grupării Hezbollah, susținută de Iran.

„Sergentul Ori Greenberg, în vârstă de 21 de ani, din Petah Tikva, soldat al unității de recunoaștere Brigada Golani, a căzut în timpul luptelor din sudul Libanului”, a declarat armata.

În total, trei soldați israelieni au fost uciși în luptele din sudul Libanului de când Hezbollah a atras țara în război prin lansarea de atacuri cu rachete împotriva Israelului pe 2 martie, pentru a răzbuna uciderea liderului suprem al Iranului.

Două persoane au fost ucise și trei au fost rănite de căderea unor resturi după ce apărarea aeriană a interceptat o rachetă balistică la periferia orașului Abu Dhabi, a anunțat joi biroul de presă al guvernului.

„Incidentul a dus la moartea a două persoane neidentificate, rănirea a trei persoane și avarierea mai multor mașini”, a declarat Biroul de presă din Abu Dhabi într-o postare pe X.

Armata israeliană a declarat că apărarea aeriană a răspuns joi atacurilor cu rachete din partea Iranului, care, potrivit medicilor, s-au soldat cu șase răni ușoare și au provocat unele pagube, potrivit AFP.

Un purtător de cuvânt al serviciului medical de urgență Magen David Adom din Israel a declarat că paramedicii oferă îngrijiri medicale la „șase persoane rănite ușor de efectele exploziei”, actualizând un bilanț anterior de doi răniți.

Joi, un purtător de cuvânt al MDA a declarat pentru postul public de radio că mai multe case din orașul Kafr Qassem, din centrul țării, au fost avariate, al cărui primar, Haitham Taha, a declarat că incidentul a fost cauzat de muniții cu fragmentație.

Armata a declarat că salvatorii Comandamentului Frontului Intern au fost chemați la locul impactului „în centrul Israelului”.

În trei declarații separate, emise în aproximativ 90 de minute, armata a declarat că „a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”.

„Sistemele defensive funcționează pentru a intercepta amenințarea”, se arată în declarații, urmate de anunțuri conform cărora oamenii „au voie acum să părăsească spațiile protejate din toate zonele țării”.

Sirenele de raid aerian au răsunat în centrul Israelului, inclusiv în Ierusalim și în așezările israeliene din Cisiordania ocupată, în timp ce explozii s-au auzit la Tel Aviv după cel mai recent avertisment.

Atacurile au avut loc la mai bine de 14 ore după ce armata a anunțat ultima dată că va lansa rachete din Iran.

Centrul Israelului a fost atacat peste noapte din Liban, unde gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, a revendicat o serie de atacuri care au vizat obiective militare. Presa israeliană a declarat că șase rachete au fost interceptate.

Armata israeliană a detectat un nou atac cu rachete balistice iraniane după o perioadă de acalmie de aproape 15 ore, a relatat recent Times of Israel.

„Se așteaptă ca sirenele să sune în centrul Israelului și în zona Ierusalimului în următoarele minute”.

Ministrul de externe al Chinei a declarat că a apărut o „licărire de speranță” pentru pace datorită mișcărilor de oprire a războiului din Orientul Mijlociu, în ciuda faptului că Teheranul a promis că va continua luptele.

Wang Yi a îndemnat la dialog în cadrul unor apeluri separate cu omologii săi turc și egiptean, sugerând că atât Teheranul, cât și Washingtonul au dat semne că sunt dispuși să revină la masa negocierilor.

„Având în vedere că atât Statele Unite, cât și Iranul au semnalat că sunt dispuse să negocieze, a apărut o licărire de speranță pentru pace”, i-a spus Wang ministrului egiptean de externe, Badr Abdelatty , potrivit unui comunicat de presă publicat miercuri seara de Agence France-Presse.

Declarația a venit cu câteva ore înainte ca ministrul iranian de externe, Abbas Araghch i, să declare că „până în prezent nu au avut loc negocieri și cred că poziția noastră este complet principială”.

Aeroportul Internațional Lamerd, situat în provincia Fars din sud-vestul Iranului, a fost lovit în cadrul unui atac aerian american-israelian, potrivit unui comunicat al agenției de știri IRNA. Evaluările inițiale au arătat că atacul nu a provocat victime, se menționează în comunicat.

Comandamentul Central al SUA susține că operațiunile militare din Iran și-au atins obiectivele strategice, reușind distrugerea a peste 10.000 de ținte și anihilarea flotei iraniene în proporție de 92%, deși Teheranul demonstrează o reziliență surprinzătoare prin atacuri continue cu drone și rachete asupra activelor americane din regiune.

Administrația Trump cântărește o operațiune militară de risc înalt pentru ocuparea insulei Kharg, în timp ce Iranul a transformat terminalul petrolier într-o fortăreață plină de capcane și sisteme antiaeriene în așteptarea trupelor americane.

Mai mult, Casa Albă avertizează că Donald Trump va „dezlănţui iadul”, dacă regimul din Iran va face un nou „calcul greşit”.

„Dacă Iranul refuză să accepte realitatea actuală, dacă nu înţelege că ei au fost învinşi militar şi că vor continua să fie (învinşi militar – n.r.), preşedintele Trump se va asigura că vor fi loviţi mai dur decât au fost loviţi vreodată”, a declarat Karoline Leavitt.

• Libertatea a transmis Livetext Război în Iran, ziua 26. Regimul din Iran amenință că va distruge infrastructura unui stat din Golf

Principalele știri ale zilei de miercuri:

• Iranul amenință că va bloca o altă strâmtoare vitală pentru comerțul mondial. 12% din petrolul tranzitat pe cale maritimă trece pe aici
• Iranul a respins planul de pace în 15 puncte al lui Donald Trump și refuză armistițiul: „Cereri excesive”
• Cele cinci condiții puse de Iran pentru un armistițiu cu Statele Unite și pe care Donald Trump nu le va accepta vreodată
• Benjamin Netanyahu este acuzat că vrea, de fapt, să creeze „Israelul Mare”, de la Eufrat până la Nil: „Nu mai este un secret”
• Războiul din Iran poate duce la sfârșitul petrodolarului, avertizează o bancă europeană de top
• Monarhiile din Golf consideră regimul din Iran o amenințare existențială pentru ele. Presiuni asupra lui Donald Trump ca să continue războiul

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE