Livetext Război în Iran, ziua 31: Ormuz, o minge de foc în mâinile Iranului. SUA „decise să termine ce au început”, spune Marco Rubio

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a insistat că discuțiile dintre SUA și Iran merg bine și sunt în curs de desfășurare.

Ea a avertizat că, dacă Iranul respinge această „oportunitate” de a încheia un acord cu SUA, armata este gata să-i ofere lui Trump „toate opțiunile” pentru a-i face pe iranieni să plătească un „preț imens”.

Iranienii cu care vorbește SUA par „mai rezonabili în culise” decât liderii anteriori, a spus ea.
În timp ce oficialii iranieni continuă să spună că nu sunt în negocieri cu SUA, Leavitt a insistat că sunt și că „poporul american este suficient de inteligent pentru a nu crede pe cuvânt unu regim terorist”.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, le-a spus reporterilor că operațiunea SUA din Iran se desfășoară „cu succes”.

Leavitt spune că peste 11.000 de ținte inamice au fost lovite până acum, creând „mai multă pârghie pentru Statele Unite și aliații noștri” și paralizând capacitățile ofensive și defensive ale Iranului.

Ea a adăugat că atacurile Iranului cu rachete balistice și drone au scăzut cu aproximativ 90%.

De asemenea, SUA au „decimat” marina, distrugând peste 150 de nave, inclusiv „92% dintre cele mai mari nave ale lor”, spune ea.

Ea adaugă că regimul iranian este „dornic să pună capăt distrugerii” și să vină la masa negocierilor.

Oficialii iranieni au negat în repetate rânduri că sunt în discuții cu SUA.

Karoline Leavitt a abordat rapoartele în care oficialii iranieni neagă că ar fi în discuții cu SUA.

Ea spune că, în ciuda „postării publice” a regimului iranian și a „reportajelor false” ale mass-media, discuțiile dintre SUA și Iran sunt încă în desfășurare și merg bine.

Comunicarea privată este diferită de ceea ce este public, adaugă ea.

Războiul SUA și Israel împotriva Iranului a provocat perturbări grave economiilor țărilor din prima linie și întunecă perspectivele pentru multe economii care abia începuseră să se redreseze după crizele anterioare, a avertizat Fondul Monetar Internațional.

Într-un blog publicat de cei mai importanți economiști ai creditorului global, FMI a declarat că războiul provoacă un șoc global, dar asimetric, și duce la condiții financiare mai stricte.

Libanul a cerut ambasadei Ucrainei la Beirut să predea un bărbat refugiat acolo, suspectat că lucrează cu agenția de spionaj Mossad a Israelului, au declarat pentru AFP un oficial de rang înalt din domeniul securității și o sursă Hezbollah.

Sursa Hezbollah a declarat că a reținut un cetățean sirian-palestinian, care deține și cetățenie ucraineană, în septembrie, după ce acesta a parcat o motocicletă pe un drum care ducea la aeroportul din Beirut, prin suburbiile sudice ale orașului – unde luptătorii susținuți de Iran exercită un rol de securitate de facto.

Hezbollah l-a reținut pe bărbat până la izbucnirea războiului său cu Israelul la începutul acestei luni.

Pe 6 martie, armata israeliană a lovit o clădire din suburbiile sudice, lângă locul unde era reținut, permițându-i să fugă la ambasada Ucrainei, a adăugat sursa.

Hassan Choukeir, șeful Securității Generale a Libanului, a declarat pentru AFP că „ambasada Ucrainei în Liban ne-a contactat pe 10 martie, solicitându-ne să-l autorizăm pe cetățeanul său… care era prezent acolo și își pierduse pașaportul, să plece prin aeroportul din Beirut”.

„După ce i-am verificat numele și fotografia, am aflat că este căutat de sistemul judiciar libanez și face obiectul mai multor notificări de percheziție și anchetă din partea agențiilor de securitate libaneze”, a adăugat el.

Choukeir a declarat că autoritățile au informat ambasada că sunt obligate să-l predea pe bărbat, adăugând că acesta este „căutat pentru implicarea într-o celulă aparținând Mossad-ului israelian care plănuia asasinate și atentate cu bombă în suburbiile sudice ale Beirutului”.

În Liban, persoanele condamnate pentru că au lucrat pentru Israel au fost condamnate la până la 25 de ani de închisoare.

Abdulla Banndar al-Etaibi, profesor asistent la Universitatea din Qatar, spune că țările din Golf au încercat să preseze SUA să continue „conversația cu iranienii” în timpul discuțiilor din februarie din Oman și Elveția.

„Cu toate acestea, i-am văzut pe americani urmând planul israelian de a bombarda Iranul, renunțând pur și simplu la diplomație și concentrându-se pe puterea dură”, a declarat al-Etaibi pentru Al Jazeera.

„Acum cred că își dau seama că lucrurile devin din ce în ce mai complicate pentru ei”, a spus el. „Strâmtoarea Ormuz este ca o minge de foc în mâinile Iranului. De fapt, întreaga regiune și întreaga lume sunt afectate de acest lucru.”

Lipsa de încredere între părți este evidentă și „sunt necesari mediatori de încredere” pentru ca diplomația să funcționeze, dacă aceasta este urmărită, a spus al-Etaibi.

Secretarul de stat american spune că războiul împotriva Iranului a fost lansat pentru a proteja Orientul Mijlociu de tulburări și pericole.

„Imaginați-vă peste cinci ani sau trei ani, când ar avea mai multe rachete, mai multe drone, ceea ce ar fi fost dispuși să le facă vecinilor lor și nouă, era intolerabil. De aceea trebuia făcut acest lucru”, a declarat Rubio pentru Al Jazeera.

„Acum, Statele Unite sunt determinate să termine treaba. Lucrăm foarte îndeaproape cu toți aliații noștri… Acestea sunt țări puternice și stabile din regiune. Aceștia sunt aliații noștri. Aceștia sunt prietenii noștri și vom continua să fim acolo și să-i sprijinim în timp ce se confruntă cu acest atac.”

Liderii financiari din Grupul celor Șapte puteri economice (G7) declară că sunt pregătiți să ia „toate măsurile necesare” pentru a proteja stabilitatea pieței energetice și a limita efectele economice mai ample ale volatilității actuale.

După o reuniune online a miniștrilor și bancherilor centrali, G7 a cerut, de asemenea, țărilor „să se abțină de la impunerea de restricții nejustificate la exportul de hidrocarburi și produse conexe”.

O declarație a adăugat că băncile centrale din G7 rămân ferm angajate în menținerea stabilității prețurilor, politica monetară rămânând dependentă de date.

Ministerul Sănătății declară că cel puțin 1.247 de persoane au fost ucise și alte 3.680 au fost rănite de la începutul invaziei israeliene în sudul Libanului și al atacurilor aeriene din 2 martie.

Peste 1,2 milioane de civili libanezi au fost forțați să-și părăsească locuințele.

Grupurile pentru drepturile omului au tras un semnal de alarmă cu privire la ordinele israeliene de strămutare forțată, subliniind că multe familii nu au unde să se ducă, deoarece adăposturile din Liban sunt pline.

Iată mai multe informații de la secretarul de stat american Marco Rubio în interviul său cu Hashem Ahelbarra de la Al Jazeera:

Regimul iranian nu poate dobândi niciodată arme nucleare și trebuie să înceteze să sponsorizeze terorismul și să fabrice arme care să-și amenințe vecinii.

Regimul iranian dorește să dețină arme nucleare pentru a amenința și șantaja lumea, dar nu vom permite niciodată ca acest lucru să se întâmple.

Pericolul pe care îl reprezintă este mult prea mare.
Iranul trebuie acum să ia măsuri concrete pentru a abandona programul său nuclear și orice ambiție de a deține arme nucleare. Iranul trebuie să înceteze fabricarea tuturor dronelor și rachetelor.

Secretarul de stat american a criticat programul de rachete al Iranului și s-a referit în mod specific la rachetele sale cu rază scurtă de acțiune – și la utilizarea acestor proiectile de către Teheran împotriva vecinilor săi din Golf în ultima lună.

„Rachetele cu rază scurtă de acțiune lansate de Iran servesc unui singur scop: să atace Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit și Bahrain”, a declarat Rubio pentru Al Jazeera într-un interviu exclusiv.

Iranul, a adăugat el, trebuie „să înceteze fabricarea dronelor și rachetelor pe care le-am văzut recent”.

Regimul de la Teheran a afirmat luni că ambasadorul său în Liban va rămâne în post, sfidând astfel un ordin al Ministerul libanez de Externe, care l-a declarat persona non grata și i-a cerut să plece, relatează Reuters.

În contextul războiului din Orientul Mijlociu, statutul ambasadorului iranian la Beirut a devenit un punct central de tensiune între mișcarea șiită libaneză proiraniană Hezbollah și guvernul local, care a criticat drastic Hezbollah pentru intrarea în război în sprijinul Teheranului și a cerut discuții cu Israelul.

Ministerul libanez de Externe a declarat săptămâna trecută că a decis să retragă acreditarea ambasadorului desemnat, Mohammad Reza Sheibani, și i-a cerut să plece până pe 29 martie, deoarece a încălcat convențiile diplomatice făcând declarații despre politica internă libaneză.

Președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, un influent politician musulman șiit și aliat al Hezbollah, s-a opus deciziei și i-a cerut lui Sheibani să rămână la Beirut.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a confirmat într-o conferință de presă că Sheibani va rămâne la Beirut.

„Având în vedere chestiunile ridicate de părțile libaneze relevante și concluziile la care s-a ajuns, ambasadorul iranian își va continua activitatea de ambasador la Beirut și este încă prezent acolo”, a spus Baghaei.

Donald Trump a declarat luni că americanii poartă negocieri cu Teheranul pentru a opri războiul declanșat pe 28 februarie și a susținut că sunt „progrese semnificative”, dar a precizat că, dacă nu se va ajunge la o înțelegere curând, atunci SUA vor distruge complet centralele electrice și câmpurile petroliere ale Iranului.

„Statele Unite ale Americii poartă discuții serioase cu un regim nou și mai rezonabil pentru a pune capăt operațiunilor noastre militare în Iran. S-au înregistrat progrese semnificative, dar, dacă din orice motiv nu se va ajunge în curând la un acord, ceea ce probabil se va întâmpla, și dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi imediat «deschisă pentru afaceri», vom încheia «șederea» noastră minunată în Iran prin aruncarea în aer și distrugerea completă a tuturor centralelor electrice, a sondelor de petrol și a insulei Kharg (și, posibil, a tuturor stațiilor de desalinizare!), pe care le-am „menajat» în mod intenționat până acum”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa, Truth Social.

Presa israeliană relatat luni că rafinăria de petrol din Haifa, cea mai mare din Israel, a fost lovită, la scurt timp după ce armata a indicat că a detectat noi rachete lansate dinspre Iran, relatează AFP.

Postul de televiziune Channel 12 a difuzat imagini care arătau un nor dens de fum negru ridicându-se deasupra zonei rafinăriei.

WATCH: Moment an Iranian ballistic missile strikes the Bazan oil refinery in Haifa, Israel. Israels Energy Ministry claims no damage to production facilities. pic.twitter.com/zaNhqMUEz2

— Conflict Alarm (@ConflictAlarm) March 30, 2026

Nu este clar deocamdată dacă rafinăria a fost lovită direct de un tir provenit din Iran sau din Liban ori de resturi de la o interceptare.

Rafinăria din Haifa este amplasată într-o mare zonă industrială. „Echipe de căutare și salvare, formate din rezerviști și militari activi, se deplasează acum la un obiectiv situat în nordul Israelului, unde au fost semnalate impacturi”, a declarat armata într-un comunicat, fără a preciza obiectivul afectat.

În plus, armata cere „populației să evite să se adune în aceste zone”.

Premierul australian Anthony Albanese a declarat luni că își dorește mai multă claritate din partea lui Donald Trump cu privire la obiectivele războiului în curs cu regimul din Iran, relatează Reuters.

„Vreau să văd mai multă claritate în privința obiectivelor războiului și doresc să văd o detensionare”, a răspuns Albanese la o întrebare despre modul în care Trump duce acest război.

În prima zi a ofensivei americano-israeliene, pe 28 februarie, a fost ucis liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a fost înlocuit între timp de fiul său, Mojtaba Khamenei.

Războiul s-a extins de atunci în Orientul Mijlociu, soldându-se cu mii de morți și cea mai gravă perturbare din istorie în aprovizionarea cu hidrocarburi.

Australia a mobilizat aeronave pentru a sprijini apărarea Emiratelor Arabe Unite (EAU), ca urmare a unei solicitări din partea acestei țări, dar a exclus trimiterea de nave militare pentru a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, notează Reuters.

Spania, al cărei guvern socialist se „opune total” atacurilor Statelor Unite şi Israelului în Iran, şi-a închis spaţiul aerian avioanelor americane implicate în acest război. Un anunț în acest sens a fost făcut luni de ministrul spaniol al apărării Margarita Robles.

„Folosirea bazelor (americane din Spania – n.r.) nu este autorizată şi, bineînţeles, nici folosirea spaţiului aerian spaniol în acţiuni în legătură cu războiul din Iran”, a declarat Margarita Robles, citată de AFP.

Ministrul spaniol al apărării a confirmat astfel o dezvăluire a cotidianului El Pais.

Liderul de la Casa Albă Donald Trump ia în calcul lansarea unei operațiuni terestre complexe și de mare risc în Iran, cu scopul de a extrage aproximativ 450 de kilograme de uraniu din această țară, relatează The Wall Street Journal (WSJ).

Operațiunea, asupra căreia Donald Trump nu a luat încă o decizie, ar putea să prelungească războiul și ar expune direct soldații americani la posibile represalii din partea forțelor armate ale Iranului, precizează WSJ.

„Ne vor da pulberea nucleară”, în caz contrar „nu vor avea o țară”, a subliniat președintele american, fără a menționa posibila operațiune de capturare a uraniului.

Potrivit unor surse citate de WSJ, liderul republican de la Casa Albă manifestă interes pentru ideea lansării unei operațiuni terestre, în timp ce prioritizează deocamdată opțiunea diplomatică.

Armata israeliană a anunțat luni că, timp de două zile, a lovit aproximativ 40 de instalații de producție de arme din Teheran, inclusiv o unitate de asamblare de rachete sol-aer cu rază lungă, relatează AFP.

„În timpul valurilor de lovituri aeriene din ultimele două zile asupra Teheranului, au fost vizate în jur de 40 de instalații de producție și de cercetare de armament”, a declarat armata israeliană într-un comunicat.

Au fost vizate, printre altele, „o instalație utilizată pentru asamblarea de rachete sol-aer cu rază lungă”, o unitate de asamblare de componente pentru „rachete antitanc și rachete antiaeriene de mici dimensiuni”, precum și o instalație care producea și făcea cercetări asupra „motoarelor de rachete balistice”.

Armata siriană a anunțat luni că un atac cu drone „la scară largă” a vizat în zorii zilei mai multe dintre bazele sale din estul țării, în apropierea graniței cu Irak.

Într-un comunicat, armata siriană a declarat că „ia în considerare opțiuni” de represalii și că va „preveni orice agresiune împotriva teritoriului sirian”.

Duminică, Siria a anunțat că a respins un atac cu drone provenit din Irak împotriva unei baze americane din nord-estul țării.

Preţurile petrolului continuă să crească, după o lună de Război în Orientul Mijlociu, iar petrolul american a depăşit din nou, luni, pragul de 100 de dolari, relatează AFP.

Barilul WTI, referinţa americană, s-a scumpit cu 3,50%, la 103,13 dolari, şi se afla la 101,73 dolari barilul luni dimineaţa.

Barilul Brent de la Marea Nordului, referinţa mondială, s-a scumpit cu  2,98%, la 115.93 dolari, la deschidere, şi se afla la 115,49 luni dimineaţa.

Regimul din Iran a confirmat luni moartea comandantului Marinei Gărzilor Revoluționare, Alireza Tangsiri. Amiralul Alireza Tangsiri „a murit din cauza unor răni grave”, anunţă Gărzile Revoluționare pe website-ul lor Sepah News.

Comandantul iranian care controla Strâmtoarea Ormuz, ucis într-o operațiune israeliană. „Noaptea trecută, într-o operaţiune precisă şi letală, IDF (armata israeliană – n.r.) l-a eliminat pe comandantul Marinei IRGC, Tangsiri, împreună cu ofiţeri superiori ai comandamentului naval”, a declarat joia trecută ministrul israelian al apărării, Israel Katz. „Vom continua să acţionăm în Iran cu toată forţa pentru a atinge obiectivele războiului”, a promis el.

Atacurile aeriene efectuate de SUA și Israel în teritoriul iranian au avariat sau au distrus peste 100.000 de clădiri civile, potrivit ultimelor date făcute publice de Semiluna Roșie din Iran.

Aproape 40.000 de imobile rezidențiale și unități de afaceri au fost afectate doar în Teheran, capitala Iranului, susține Semiluna Roșie.

Conform datelor colectate de această organizație, aproximativ 600 de școli și 300 de centre medicale au fost atacate în ultimele patru săptămâni. Aceste informații nu au putut fi însă verificate din surse independente, notează DPA, potrivit Agerpres.

Donald Trump a recunoscut că vrea să „pună mâna pe petrolul din Iran” şi și-a exprimat intenția de a ocupa centrul de export de pe Insula Kharg, în contextul în care Statele Unite desfășoară mii de soldaţi în Orientul Mijlociu, relatează Financial Times.

Donald Trump a declarat pentru Financial Times că ar prefera „să pună mâna pe petrol”, comparând un posibil scenariu în acest sens cu Venezuela, unde președintele american dorește să controleze industria petrolieră „pe termen nelimitat” după capturarea dictatorului Nicolas Maduro.

Declaraţiile liderului republican de la Casa Albă vin într-un moment în care războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a determinat scumpirea petrolului cu peste 50% într-o lună.

„Să fiu sincer cu voi, ce-mi place cel mai mult este să pun mâna pe petrolul din Iran, dar unii oameni proşti din SUA spun: «De ce faci asta?». Dar sunt oameni proşti”, a declarat Trump.

Un nou val de atacuri aeriene și explozii a fost raportat luni dimineață în mai multe părți ale Iranului, de la coasta Golfului Persic și insulele din sud până la orașele din nord, conform relatărilor martorilor oculari trimise către Iran International.

Pe insula Kish, din provincia Hormozgan, au fost raportate două explozii puternice la ora locală 4:50. Insula Qeshm, situată în apropiere, s-a confruntat cu explozii repetate și intense între orele 4:00 și 5:00. La Bandar Abbas, au fost raportate mai multe explozii puternice în jurul orei 4:30. Alte explozii au fost auzite la 5:04, unii localnici afirmând că au avut loc în zona insulei Larak.

Mai la nord, martorii din Babol, în provincia Mazandaran, au raportat o explozie puternică în apropierea orașului în primele ore ale dimineții.

În Dehgolan, în provincia Kurdistan, instalațiile legate de Gărzile Revoluționare au fost atacate în jurul orei 4:20. Acest atac a fost urmat de o pană de curent în oraș.

În Tabriz, capitala provinciei Azarbaidjanul de Est, au fost raportate bombardamente de mare intensitate duminică, între orele 23:30 și 23:50.

Garda Națională a Kuweitului a anunțat luni că a interceptat cinci drone în zone aflate sub responsabilitatea sa, potrivit agenției de știri de stat KUNA, preluată de Iran International.

Purtătorul de cuvânt al Gărzii Naționale, generalul de brigadă Jadaan Fadhel, a declarat că interceptările de luni fac parte din eforturile continue de consolidare a securității naționale, de protejare a obiectivelor strategice vitale și de contracarare a potențialelor amenințări.

El a îndemnat publicul să respecte instrucțiunile de siguranță emise de autoritățile relevante.

Fadhel a declarat că Garda Națională se coordonează îndeaproape cu Armata Kuweiteană, Ministerul de Interne și Forțele de Pompieri din Kuweit, adăugând că forțele militare și cele de orine rămân la un nivel ridicat de pregătire pentru a confrunta orice amenințare la adresa securității, suveranității sau stabilității țării.

Armata israeliană a anunțat luni dimineață că răspunde unui atac cu rachete lansat din Iran. „Armata israeliană a identificat recent rachete lansate din Iran către teritoriul israelian”, a declarat IDF pe Telegram, adăugând că sistemele sale de apărare au fost activate „pentru a intercepta amenințarea”.

Armata israeliană a anunțat luni dimineață că efectuează atacuri asupra infrastructurii militare din Teheran, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu a intrat în a doua lună, relatează AFP.

„Armata israeliană atacă în prezent infrastructura militară aparținând regimului terorist iranian în tot Teheranul”, a scris un purtător de cuvânt al armatei pe Telegram, fără a oferi detalii suplimentare.

Rata anuală a inflației din Iran a crescut la 50,6% la mijlocul lunii martie, o creștere de trei puncte procentuale față de luna precedentă, a anunțat duminică centrul oficial de statistică, observă AFP.

Rata inflației pentru cele 12 luni ale anului persan, din 20 februarie 2025 până în 20 martie 2026, ‘a atins 50,6%’, a precizat organismul într-un comunicat preluat de agenția oficială IRNA.

Aceasta se ridica la 47,5% în luna precedentă, pentru perioada cuprinsă între 21 ianuarie și 19 februarie.

Această accelerare a creșterii prețurilor survine în contextul în care Teheranul se află în război cu Statele Unite și Israel din 28 februarie, un conflict care s-a extins în tot Orientul Mijlociu.

Pe 20 martie, Iranul a marcat începutul Nowruz, Anul Nou persan.

Economia este penalizată de ani de zile de o hiperinflație cronică și de o depreciere puternică a monedei naționale, rialul, rezultat în special al sancțiunilor internaționale impuse Republicii Islamice.

Acest fenomen, care erodează rapid puterea de cumpărare a iranienilor, s-a accentuat în mod deosebit în ultimele luni și a fost elementul declanșator al unor vaste manifestații în decembrie. 

Noul ghid suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, ascuns publicului de la numirea sa, a mulțumit Irakului vecin pentru sprijinul în războiul împotriva Statelor Unite și Israelului, într-un mesaj transmis duminică de presa iraniană.

Mojtaba Khamenei „își exprimă recunoștința față de autoritatea religioasă supremă și poporul irakian pentru poziția lor clară împotriva agresiunii asupra Iranului”, a scris agenția de presă Isna, referindu-se la marele ayatollah Ali al-Sistani, personalitate de referință pentru milioane de șiiți din Irak și din întreaga lume.

La începutul lunii martie, clericul în vârstă de 95 de ani, născut în Iran, dar stabilit de decenii în orașul sfânt irakian Najaf, a îndemnat „toți musulmanii” să denunțe „războiul nedrept” împotriva regimului din Iran.

Mojtaba Khameni, care are propriile conturi de Telegram și X, s-a exprimat de două ori de la desemnarea sa ca lider suprem, proclamând victoria Republicii Islamice asupra „inamicului” în mesaje citite, de fiecare dată, de prezentatori ai televiziunii de stat, notează AFP.

Pakistanul, care acţionează ca intermediar între Teheran şi Washington, a declarat că se pregăteşte să găzduiască „discuţii semnificative” în zilele următoare, menite să pună capăt războiului cu Iranul, care durează de o lună, scrie Reuters.

Războiul s-a extins în Orientul Mijlociu, provocând moartea a mii de oameni, cauzând cea mai gravă perturbare din istorie a aprovizionării cu energie şi afectând economia mondială.

Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a declarat că discuţiile dintre miniştrii de externe din regiune, care au avut loc duminică, au vizat modalităţi de a pune capăt războiului cât mai curând posibil, precum şi posibile discuţii între SUA şi Iran la Islamabad.

„Pakistanul va fi onorat să găzduiască şi să faciliteze discuţii semnificative între cele două părţi în zilele următoare, pentru o soluţionare cuprinzătoare şi durabilă a conflictului actual”, a spus el. Nu era clar dacă SUA şi Iranul au fost de acord să participe.

Preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a acuzat anterior SUA că trimit mesaje despre posibile negocieri, în timp ce planifică o invazie terestră. Teheranul era pregătit să răspundă în cazul în care soldaţii americani ar fi fost desfăşuraţi, a spus el.

„Atâta timp cât americanii vor căuta capitularea Iranului, răspunsul nostru este că nu vom accepta niciodată umilinţa”, a spus el într-un mesaj adresat naţiunii.

Departamentul Apărării al SUA a trimis mii de soldaţi în Orientul Mijlociu, oferindu-i lui Trump opţiunea de a lansa o ofensivă terestră.

Preşedintele american Donald Trump a declarat că SUA şi Iranul au avut discuţii „directe şi indirecte” şi că noii lideri iranieni s-au arătat „foarte rezonabili”, transmite Reuters.

„Cred că vom ajunge la o înţelegere cu ei, sunt destul de sigur, dar este posibil şi să nu reuşim”, a declarat Trump duminică seara, în timp ce se îndrepta spre Washington D.C. la bordul avionului Air Force One.

Trump a spus că, în opinia sa, SUA au realizat deja schimbarea regimului la Teheran după eliminarea liderului suprem Ali Khamenei şi a altor oficiali de rang înalt, dar a menţionat de două ori că înlocuitorii acestora păreau „rezonabili”.

Knessetul a aprobat bugetul pentru 2026, care prevede o creştere masivă a bugetului apărării, într-un moment în care Israelul este angajat într-un război pe mai multe fronturi, relatează AFP.

„În cadrul actualizării bugetului, peste 30 de miliarde de shekeli (aproximativ 8,3 miliarde de euro – n.r.) au fost adăugaţi la bugetul Ministerului Apărării, ridicându-l la peste 142 de miliarde de shekeli”, a precizat Parlamentul într-un comunicat.

Deputaţii din Knesset au aprobat bugetul cu 62 de voturi pentru şi 55 împotrivă.

Bugetul total al cheltuielilor propus pentru 2026 se ridică la aproximativ 850 de miliarde de shekeli israelieni, adică aproximativ 235 de miliarde de euro.

Cheltuielile de apărare ale ţării au crescut constant de la începutul războiului din Gaza, în urma atacului fără precedent al mișcării islamiste palestiniene Hamas din 7 octombrie 2023 asupra teritoriului israelian.

Israelul desfăşoară, de asemenea, atacuri împotriva Iranului începând cu 28 februarie şi în sudul Libanului. În cadrul dezbaterilor care au precedat votul, ministrul de finanţe, Bezalel Smotrich, de extremă-dreapta, a vorbit despre un „moment istoric” pentru Israel, „redefinind atât abordarea noastră în materie de securitate, cât şi economia noastră”.

„Avem capacitatea de a remodela Orientul Mijlociu. Acest buget pune naţiunea într-o poziţie câştigătoare”, a apreciat Smotrich.

Două petroliere încărcate cu gaz petrolier lichefiat (GPL) destinate au traversat în siguranţă Strâmtoarea Ormuz şi se îndreaptă spre porturi din India, a anunţat duminică guvernul de la New Delhi, potrivit Reuters.

Navele BW Tyr şi BW Elm transportă aproximativ 94.000 de tone de GPL şi sunt aşteptate să ajungă în portul Mumbai pe 31 martie şi în portul New Mangalore pe 1 aprilie, potrivit unui comunicat al Ministerului indian al Petrolului.

Războiul SUA – Israel împotriva regimului din Iran a dus aproape la blocarea traficului maritim prin această strâmtoare strategică. Totuşi, regimul de la Teheran a declarat că navele „neostile” pot traversa zona dacă îşi coordonează tranzitul cu autorităţile iraniene.

Cele două nave se numără printre cele mai recente vase sub pavilion indian care au reuşit să treacă prin punctul strategic. Potrivit datelor de monitorizare a navelor furnizate de LSEG, patru petroliere cu GPL au finalizat deja traversarea, iar alte trei se află încă în sectorul vestic al strâmtorii.

Guvernul indian a precizat că în regiunea vestică a Golfului Persic se află în continuare 18 nave sub pavilion indian

Liderii comunităților din nordul Israelului au lansat critici dure la adresa premierului Benjamin Netanyahu, descriind întâlnirea de duminică seară drept o „pierdere de timp” după ce au fost lăsați să aștepte ore în șir fără a primi soluții concrete.

În timp ce primarii solicitau protecție sporită și facilități fiscale pentru zonele asediate, unii oficiali locali, precum edilul din Metula, au boicotat discuțiile, afirmând că nu mai au încredere în declarațiile guvernului și cerând condiții radicale, precum dizolvarea totală a Hezbollah, pentru a garanta securitatea locuitorilor din Galileea.

Forțele de Apărare ale Israelului au lansat un atac aerian masiv asupra Teheranului, utilizând zeci de avioane de vânătoare care au lansat peste 120 de bombe asupra unor obiective militare critice.

Operațiunea a vizat distrugerea infrastructurii esențiale pentru programul de rachete balistice al Iranului, inclusiv complexe de cercetare ale Gărzilor Revoluționare, depozite de armament și sisteme de apărare antiaeriană, marcând o lovitură sistemică asupra capacităților ofensive ale armatei iraniene.

• Libertatea a transmis Livetext Război în Iran, ziua 30: Israelul bombardează în valuri Teheranul / Netanyahu a ordonat extinderea invaziei în sudul Libanului

Cele mai importante știri ale zilei de duminică:

• Pentagonul pregătește operațiuni terestre de amploare în Iran care ar putea dura câteva săptămâni
• Iranul susține că a doborât un avion de spionaj al SUA care costă 400 de milioane de dolari
• Urme albe misterioase descoperite pe bombardierele B-2 înainte de atacul Iranului

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE