Cele Trei Reguli De Bază în Comunicarea Publică Ce S-au Dovedit A Fi Decisive în Combaterea Epidemiei COVID

În luna martie, o rutină de dans a început să se viralizeze pe TikTok în Vietnam. La prima vedere, părea o glumiță în stilul observat constant pe rețeaua socială care găzduiește astfel de clipuri video, dar o analiză mai atentă arăta altceva.

Oamenii din clip repetau de fapt rutina recomandată de organizația Mondială a Sănătății pentru spălarea corectă a mâinilor, pentru prevenirea infecției cu coronavirus.

Iar contul de TikTok de pe care a pornit povestea era sponsorizat de guvernul din Vietnam, o țară care a avut mai puțin de 50 de decese provocate de COVID la o populație de 95 de milioane de locuitori.

Exprimarea pe platforma TikTok a fost parte a strategiei de comunicare a guvernului vietnamez.

Oficialii din domeniul sănătății publice insistă de altfel că stilul de comunicare cu publicul este determinant pentru felul în care poate fi combătută o criză sanitară.

Multe dintre statele care au avut campanii de comunicare eficiente au avut și rezultate bune în timpul pandemiei, reușind să reducă numărul de cazuri de infecție și pe cel al deceselor.

Țările în care oficialii s-au contrazis și au semănat confuzie printre cetățeni s-au confruntat cu un număr mai mare de cazuri și de decese. SUA sunt un exemplu în acest sens, observă New York Times.

Recomandări

Maria Zaharova, după ce ministrul român de externe a spus că limba moldovenească nu există: „Nici Aurescu nu a existat niciodată, dar a fost creat”

Există trei reguli de bază ale unei comunicări eficiente, folosite deja de alte țări în combaterea crizei.

1. Construirea încrederii

Mesajele contradictorii ale autorităților și promisiunile care nu pot fi onorate subminează încrederea oamenilor în mesajul oficialilor.

Iar politicienii se pricep foarte bine să lanseze astfel de mesaje contradictorii.

De aceea, autoritățile din țări precum Coreea de Sud, Spania, Italia sau Grecia au lăsat comunicarea pe seama specialiștilor în sănătate publică.

Conferințele lui Jung Eun-kyeong, șefa Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Coreea de Sud, au transformat-o pe aceasta într-o adevărată eroină națională.

Mesajele ei, dar și ale altor oficiali care s-au remarcat prin comunicare în întreaga lume au mai avut un element important pentru construirea încrederii: nu au îndulcit realitatea neplăcută.

Cele trei reguli de bază în comunicarea publică ce s-au dovedit a fi decisive în combaterea epidemiei COVID — Jung Eun-kyeong, șefa Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Coreea de Sud FOTO: EPA

Atât Jacinda Ardern, șefa guvernului din Noua Zeelandă, cât și Angela Merkel, cancelarul Germaniei, și-au avertizat cetățenii de la bun început că situația va fi dificilă și că numărul cazurilor și al deceselor va crește.

Recomandări

Euroins și-a șters propria conferința de presă de pe YouTube, după ce amenințase în ea că va investiga persoanele incomode, iar ASF a interzis ziarul Bursa

Altfel au sunat mesajele unor lideri precum Donald Trump sau Jair Bolsonaro, președintele brazilian. Amândoi au susținut că virusul nu este atât de grav și au indus în eroare populația.

Declarațiile realiste au pregătit populația pentru măsuri mai dure, cum ar fi lockdown-urile.

2. Cunoașterea audienței

Transmiterea corectă a mesajului nu este suficientă. Mai este nevoie ca acest mesaj să ajungă unde trebuie, așa că expeditorii trebuie să știe unde să își găsească audiența.

Mesajele pot fi transmise prin intermediul televiziunii sau al rețelelor sociale – cum a fost cazul TikTok-ului în Vietnam.

În Afganistan, mesajele au fost transmise cu ajutorul megafoanelor, odată cu apelurile la rugăciune.

În Rwanda, autoritățile au folosit drone, dotate cu boxe, pentru a transmite mesajele.

La fel de importantă este însă și convingerea audienței.

În cazul SUA, spre exemplu, autoritățile federale, cu Donald Trump în frunte, au anunțat că autoritățile statale și locale trebuie să se descurce singure, atunci când vine vorba despre procurarea echipamentelor de protecție și a ventilatoarelor.

Acest gen de mesaj a generat un val de neîncredere în guvern și în expertiza științifică.

În acest timp, în Vietnam, guvernul a insistat pe colaborarea națională pentru o cauză comună. Purtatul măștii și igiena au fost descrise drept acțiuni patriotice și demne de laudă.

Recomandări

LECȚIA SCUMPIRII RCA. De la Sorin Ovidiu Vântu, statul român n-a mai fost atât de sfidat cum o fac patronii Euroins, care l-au numit ”o haită”. Datoria statului e să ne apere de excesele celor puțini și extrem de puternici

3. Gândirea pe termen lung

Construirea încrederii și cunoașterea audienței sunt foarte importante, dar la fel de importantă este și adaptarea mesajului pentru actuala situație, care se va întinde pe o perioadă îndelungată.

Președintele SUA Donald Trump Foto: Hepta

În Japonia, la începutul pandemiei, guvernul a folosit o comunicare bazată pe repetiție, imagini și culori pentru a îndemna populația să evite:

spațiile aglomerate
spațiile închise
contactul apropiat cu alte persoane

Apoi, în luna mai, oficialii au elaborat un mesaj mai complex, care oferea continuitate pentru cel de la începutul pandemiei, dar în același timp oferea noi informații și transmitea populației ideea că trebuie să se adapteze la un nou stil de viață, pe o durată mai mare de timp.

Japonezii erau încurajați să își schimbe obiceiurile pentru orice aspect al vieții, de la cumpărături la vacanțe sau la reuniuni de familie.

Evident, țările trebuie să implementeze legi și politici pentru combaterea unei crize sanitare, dar comunicarea este unul dintre cei mai importanți pași în astfel de situații.

Câștigarea încrederii populației, spre exemplu, a fost crucială în combaterea unor boli precum poliomielita.

Iar gândirea pe termen lung – pentru convingerea oamenilor să folosească prezervativele – a fost esențială în comunicarea autorităților în cazul pericolului HIV.

În multe cazuri, inclusiv în SUA, comunicarea confuză a determinat neîncrederea populației, iar acest lucru va avea efecte pe termen lung.

Un sondaj recent AP/Norac, spre exemplu, a arătat că doar 49% dintre adulții din SUA sunt dispuși în acest moment să își facă vaccinul anti-COVID.