Rețeta pregătită de călugărul bucătar Efrem de la Dervent, pentru masa de Sfântul Andrei: „Nu este pentru cunoscători”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Călugărul Efrem Băndărică, bucătarul mănăstirii Dervent din Constanța, a prezentat o rețetă inedită pregătită pentru masa de Sfântul Andrei: sarmalele cu carne de pește. Preparatul este unul tradițional pentru perioada de post și nelipsit din bucătăriile monahale.
Cuprins:
Rețeta călugărului Efrem Băndărică pentru masa de Sf. Andrei
Credincioşii îl prăznuiesc, duminică, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, considerat creştinătorul neamului românesc. Cu această ocazie, călugărul Efrem Băndărică a prezentat una dintre rețetele tradiționale pregătite pentru pelerini, un preparat de post nelipsit din bucătăria monahală în această perioadă: sarmalele cu carne de pește.
Rețeta a fost dezvăluită pe pagina sa de Facebook.
„Se fac pregătiri intense pentru pelerinii care vor veni cu prilejul cinstirii Sfântului Apostol Andrei. În tihna acestor zile, totul se așază cu grijă, pentru ca fiecare suflet să fie primit cu rânduială, iar sărbătoarea să-și păstreze frumusețea veche și binecuvântată”, a scris călugărul.
Cum se prepară sarmalele cu carne de pește la Mănăstirea Dervent
Ingredientele folosite de călugărul Efrem pentru rețeta de sarmalele cu carne de pește sunt simple, dar atent alese: carne de pește fitofag, ceapă, bulgur auriu, cimbru, pătrunjel din belșug, pastă de bulion, morcov, țelină, sare, ulei, piper negru, puțină boia iute, frunze de viță murată și frunze de varză murată.
„Rețeta nu este pentru cunoscători, ci pentru cei care doresc să învețe din puținul pe care îl pot împărtăși prin această postare. Chiar și modul în care așez sarmalele în oală are rostul lui: când le vom scoate, totul va fi mai ușor, mai rânduit și mai frumos, după datina noastră”, a conchis călugărul Efrem.
Mănăstirea Dervent este o mănăstire ortodoxă de călugări situată pe malul drept al Dunării, aproape de satul Galița din comuna Ostrov, județul Constanța. Este un loc important de pelerinaj, recunoscut pentru crucile de piatră făcătoare de minuni care cresc natural din pământ, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și un izvor cu apă tămăduitoare, asociate cu Sfântul Apostol Andrei.
Istoria mănăstirii începe în zona Dervent, legată de vechea cetate Dervent ridicată în secolele X-XI, și este legată de martiri creștini ai zonei care au inspirat apariția comunităților monahale. Biserica mănăstirii, cu patru hramuri, a fost construită între 1936 și 1942 și are picturi murale realizate în anii 1987-1989. Clădirile de chilii și alte facilități au fost dezvoltate începând cu 1993.
În apropiere se găsește un izvor cu apă considerată tămăduitoare, cu o legendă potrivit căreia Sfântul Andrei ar fi făcut o minune pentru ucenicii săi însetați.
Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie
Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă "viteaz" sau "bărbătesc") apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei. Numit şi „Cel dintâi chemat”, Sfântul Andrei a fost primul apostol care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la propovăduirea Evangheliei.
El s-a născut în Betsaida Galileia, pe ţărmul Lacului Ghenizaret, la nord de Israel. Conform Sfintei Scripturi, Andrei era fratele lui Simon Petru, ambii fiind pescari şi lucrând cu tatăl lor.
Alături de ceilalţi Apostoli, îl urmează şi însoţeşte pe Mântuitorul pe drumurile Ţării Sfinte. Asistă şi la foarte multe minuni pe care Hristos le-a făcut atât timp cât El a fost pe Pământ. De asemenea, Andrei a văzut şi Patimile Domnului, plângând nespus de mult la moartea Mântuitorului. Totuşi, credinţa sa a rămas de neclintit, iar Domnul nostru i se arată atât lui, căt şi celorlalţi apostoli, în ziua Învierii. După Pogorârea Sfântului Duh, prin tragere la sorţi, toţi Apostolii au primit teritoriile în care urmau să predice. Astfel, Sfântul Apostol Andrei a mers să predice în Scytia şi Asia Mică.
Sfantul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se ştie exactitate anul morţii sale, însă se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuţiile lui Nero (54-68) sau Diocleţian (81-96). A fost răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”.
Conform Sinaxarului, în data de 3 martie 357, cinstitele moaşte ale Sfântului Andrei au fost mutate de la Patras la Constantinopol, de către Sfântul Artemie, din porunca Împăratului Constantiu, fiul Sfântului Constantin cel Mare, fiind aşezate alături de moaştele Sfântului Luca Evanghelistul şi cu ale Sfântului Timotei, în biserica Sfinţilor Apostoli.
Sfântul Andrei, „Apostolul Lupilor”
Dacă documentele istorice sunt destul de sărace în privinţa trecerii sale pe meleagurile noastre, tradiţia păstează vie amintirea prezenţei Sfântului Apostol Andrei pe pământ românesc în mai multe forme, printre care se numără colindele, legendele şi alte obiceiuri populare. Spre exemplu, potrivit tradiţiei, Sfântul Andrei a fost numit şi „Apostolul Lupilor”, deoarece le-a transmis cuvântul Evangheliei geto-dacilor, care aveau lupul ca simbol şi steag de luptă. De altfel, ei înşişi îşi spuneau „lupi” (acesta e înţelesul etimologic al cuvântului „daci”). Tot tradiţia mai spune că un lup care a stat alături de daci la căderea cetăţii Sarmizegetusa, în timpul asediului romanilor, l-ar fi ajutat pe Sfântul Andrei să-şi găsească adăpost şi l-ar fi condus către o peşteră din Dobrogea, scrie doxologia.ro.
Această peşteră, în care se spune că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei în timpul în care a propovăduit Evanghelia pe teritoriul ţării noastre, se află la 4 kilometri distanţă de localitatea Ion Corvin, în judeţul Constanţa. În anul 1944, peştera a fost transformată în biserică, prin purtarea de grijă a Episcopului Tomisului de atunci, Chesarie Păunescu.
Ziua Sf. Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă
Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a fost adus pentru prima dată în ţara noastră la Iaşi, în 1996, de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, şi în anul 2011, pe 24 octombrie, de hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. De aici a fost dus şi la Sibiu, apoi la Alba Iulia.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decis, în anul 1995, ca ziua de 30 noiembrie să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie – iar în anul 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Patru ani mai târziu, ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. În anul centenar 2018 a fost sărbătorit pentru prima dată hramul Catedralei Naţionale, închinat Sfântului Apostol Andrei. Acesta este, însă, hramul secundar al lăcaşului de cult, hramul principal fiind Înălţarea Domnului.
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
