Cum Arată, Pe Hârtie, România Anului 2020. Proiecția Guvernului Pentru Următorii Patru Ani

Este un scenariu optimist și face parte din raportul privind situația macroeconomică a lui 2017 și proiecția pe anii 2018-2020, făcută de Ministerul Finanțelor Publice.

Astfel, în 2020, România va avea un PIB 1,014 trilioane de lei, cu 25% mai mare decât cel din acest an (815 miliarde de lei), iar creșterea economică de anul viitor va fi de cel puțin 5,5% pe an, după cum arată prognozele.

“La dolce vita” va fi pentru fiecare român și asta pentru că vom avea de plătit rate la bancă mai mici, chirii dar și servicii mai ieftine, datorită leului, care se va întări în fața monedei europene. Proiecţia estimează că în 2020 un euro va putea fi cumpărat cu 4,42 de lei.

Mai mult, salariul mediu net va ajunge aproape 2.870 de lei (brut – aproape 4.000 lei), în condițiile în care acum salariul mediu net este la 2.274 de lei. Și, pentru că vorbim despre salarii, vorbim și despre salariați, care vor crește cu aproape un milion, până la 5,6 milioane, față de 4,75 de milioane, câți erau anul trecut. “Ocuparea forţei de muncă se va îmbunătăţi, în principal, prin creşterea numărului de salariaţi cu 646 de mii de persoane, fiind posibilă creşterea productivităţii muncii”, se arată în raport.

Recomandări

INTERVIU. „Nicolae Ciucă? Eu nu cred că putem vorbi de o persoană autonomă care răspunde la acest nume”

Numărul de șomeri va scădea și el vertiginos, de la 430.000, cât era în 2016, până la 312.000, astfel că rata șomajului va ajunge la o cotă de 3,4%.

Riscurile care strică visul frumos

Deși scenariul unei Românii înfloritoare este unul foarte frumos, acesta ar putea întâlni pe parcurs și obstacole ce ar putea să strice toate planurile. “Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă. Economia noastră, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi, în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial. Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă ieşirea Marii Britanii din UE, deşi estimările recente ale Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză arată că impactul acestui proces este moderat, apreciat până la maximum 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi mai redus în cazul României”, se arată în raport.

Prețul petrolului strică toate calculele

Anul trecut, preţul petrolului şi-a continuat declinul ajungând la o medie de 42,84 dolari/baril, cu 15,7% mai puţin decât în 2015. Cu toate acestea, începând din semestrul II 2016 se remarcă o tendinţă de revenire a preţului petrolului, care a ajuns în luna decembrie la un maximum de 52,61 dolari/baril. “Pentru anul 2017, conform estimărilor FMI, este de aşteptat ca preţul petrolului să înregistreze un nivel mediu anual de 51,2 dolari/baril, în creştere cu 19,5% faţă de anul anterior. O creştere mai rapidă decât se preconizează a preţurilor la energie ar afecta bugetele gospodăriilor şi companiilor”, se arată în raport.

Recomandări

„O să fac o crimă în patru ore”. Autoritățile au ignorat semnele radicalizării adolescentului german care a ucis o pensionară la Mediaș. INVESTIGAȚIE LIBERTATEA-DER SPIEGEL

Tensiunile sperie investițiile

Tensiunile geopolitice păstrează incertitudinea la niveluri ridicate şi pot deveni un mare impediment pentru investiţii, comparativ cu aşteptările. “Acest risc este încă dificil de cuantificat cu exactitate, întrucât încă nu sunt oficial definite priorităţile şi direcţiile de acţiune ale noii administraţii din SUA, până acum fiind exprimate doar opinii ale principalilor viitori decidenţi de politică externă a SUA”, se arată în prognoză.

Mai mult decât atât, menţinerea în continuare a intensităţii atacurilor teroriste asupra unor ţări membre ale UE (Franţa, Belgia, Germania), dar şi în Turcia, cel mai important partener comercial al României din afara UE, amplifică tensiunile geopolitice deja existente. În aceste condiţii, aversiunea la risc a mediului de afaceri poate atinge cote ridicate, periclitând un spectru larg al activităţii economice.

Refugiații, o piatră de moară

Percepţia publică asupra numărului tot mai mare de refugiaţi poate avea un impact negativ asupra încrederii economice, de unde ar rezulta un impuls mai redus asupra consumului privat.

Există și riscuri interne

Și riscurile interne ar putea da bătăi de cap prognozelor înaintate de autorități. Iar la acest capitol, vorbim despre evoluția prețurilor ce ar putea crește, efect dat de apariţia unor condiţii meteorologice nefavorabile, în contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali.

Recomandări

INTERVIU Atac dur și la Euroins, și la ASF. „Euroins și-a devoalat metodele, involuntar, chiar în conferința de presă pe care apoi au șters-o. Iar cei din ASF ori au fost fraieri, ori au fost înțeleși cu Euroins”

“Totodată, evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice recente, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflaţiei peste nivelul prognozat”, se arată în raport. De asemenea, un minus ar mai veni din partea BNR care, dacă ar crește dobânda de politică monetară, ar influența și dobânzile la credite. Acestea, majorate, ar afecta puterea de cumpărare a românilor și profitabilitatea firmelor.

Cum arată, pe hârtie, România anului 2020. Proiecția Guvernului pentru următorii patru ani: “La vie en rose”

Știri mondene

Știri România