România e printre „obiectivele” lui Vladimir Putin, după încheierea războiului din Ucraina, într-o analiză din presa franceză

Rusia, „o amenințare pentru Franța și Europa”

Numeroase capitale occidentale atrag atenția asupra posibilității unui război pe teritoriul european până la sfârșitul deceniului. Președintele francez Emmanuel Macron a susținut un discurs televizat miercuri, 5 martie, în cadrul căruia a vorbit despre situația geopolitică, de la oprirea ajutorului militar acordat de SUA Ucrainei la summitul Europei privind apărarea continentului.

„În acest context, cine poate crede că Rusia de astăzi se va opri la Ucraina? Rusia a devenit o amenințare pentru Franța și pentru Europa”, a afirmat Emmanuel Macron în timpul discursului său televizat de miercuri 5 martie.

Înainte de discursul liderului de la Palatul Elysee, mai multe state europene au lansat avertismente atât oficiale, cât și neoficiale: După războiul din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin ar putea avea planuri împotriva Occidentului.

O notă confidențială a armatei germane, dezvăluită de ziarul Bild și preluată de Les Echos, anticipa o ofensivă rusă pe frontul estic al NATO, cu un al Treilea Război Mondial posibil în vara anului 2025.

„Un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”

Mai multe servicii de informații susțin teoria unui atac al Moscovei asupra unor țări occidentale. Conform unui raport al serviciului secret estonian din februarie 2024, „Kremlinul anticipează probabil un conflict cu NATO în următorul deceniu”.

Recomandări

Horia Teodorescu, șeful CJ Tulcea, partener și gazdă. Firma care a câștigat un contract de zeci de milioane de euro pentru refacerea portului și-a mutat sediul în apartamentul acestuia

Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj, a susținut în luna octombrie că „un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”.

În plus, despre un posibil „război la scară largă” purtat de trupele lui Vladimir Putin până în 2030 au vorbit, la jumătatea lui februarie, și serviciile de informații daneze: „Rusia va fi probabil mai dispusă să folosească forța militară într-un război regional împotriva uneia sau mai multor țări europene membre ale NATO dacă percepe NATO ca fiind slăbită din punct de vedere militar sau divizată din punct de vedere politic”, se arată în raport, care a fost preluat de L’Express.

Rusia nu a profitat doar de măsurile recente ale președintelui american Donald Trump pentru a semăna îngrijorare în rândul liderilor europeni privind un conflict la scară largă.

Temerile au crescut, după ce, în noiembrie, Moscova a aprobat un proiect de buget pentru 2025-2027, care prevede o creștere cu 30% a cheltuielilor militare. Cheltuielile pentru apărare ar putea ajunge la 13.500 de miliarde de ruble (circa 140 de miliarde de euro) până în 2025, reprezentând peste 6% din PIB-ul țării.

Estonia, o posibilă țintă a Moscovei

Aurelien Duchene, autorul cărții „La Russie de Poutine contre l’Occident”, explică că scopul expansionist al liderului de la Kremlin este ideea de „Russki Mir” sau „lume rusă”. Acest concept vizează teritoriile cu minorități rusofone, precum Estonia, Transnistria sau Georgia.

Recomandări

Acord istoric: Uniunea Europeană îi propune lui Trump tarife „zero” la toate produsele industriale. „În caz contrar, vom răspunde prin contramăsuri”

În urmă cu 17 ani, Rusia a luat măsuri în acest sens, atacând Georgia pentru a pune stăpânire pe regiunile Osetia de Sud și Abhazia. În plus, a fost acuzată de ingerință în alegerile parlamentare din octombrie 2024.

Totodată, în regiunea separatistă Transnistria, Moscova se bazează pe aprovizionarea cu gaze pentru a controla teritoriul. 

Estonia, cu o minoritate rusă semnificativă, se teme că ar putea fi o țintă a Moscovei. Împreună cu vecinii săi, țara a elaborat un plan de construire a câteva zeci de buncăre de-a lungul frontierei cu Rusia. Norvegia, Suedia și Finlanda se simt, de asemenea, amenințate. 

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a precizat în ianuarie că „Suedia nu este în război, dar nici în pace”. Finlanda, cu o frontieră lungă de 1.300 km cu Rusia, a anunțat că o bază NATO va fi instalată la 200 km de Rusia.

Rusia, acuzată de ingerință în alegerile din România

În România, Rusia a fost acuzată de ingerință în alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Călin Georgescu, fostul candidat independent la Președinția României, a fost învinuit de „declarații false” după anularea scrutinului.

Jean Radvanyi, autorul cărții „Russie, un vertige de puissance”, a susținut pentru La Croix că rușii sunt mai „atașați de Ucraina decât de Moldova sau România”.

Recomandări

Dealul de la Coțofenești, locul unde a fost găsit coiful dacic, scanat cu tehnologia care a descoperit templele mayașe. Expert: „Rezultatele au fost spectaculoase”

În aceeași ordine de idei, Polonia a transmis că are de gând să investească în acest an 155 de miliarde de euro în domeniul apărării. Aurélien Duchêne a atenționat că Rusia ar putea invada coridorul Suwalcki pentru a izola statele baltice.

„Se vorbește din ce în ce mai mult despre acest punct de joncțiune, cu un scenariu în care rușii ar putea invada această zonă pentru a ne izola de statele baltice”, a spus Duchêne. 

În timp ce Rusia nu a făcut încă demersuri spre un nou conflict, statele europene rămân atente.

„Ideea unei «lumi rusești» va dăinui mai mult decât Vladimir Putin”, a mai precizat Duchêne, subliniind că visul imperial al Rusiei nu va dispărea atâta timp cât nu au pierdut în Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News