Romanii sunt cei mai zgarciti europeni

Conform aceluiasi studiu, in general, romanii prefera sa reactioneze la o solicitare decat sa isi dirijeze in mod constient donatiile. Cu alte cuvinte, ei nu prea dau daca nu li se cere.
Romanii si-au creat o imagine de popor primitor, cu suflet cald, gata oricand sa sara in ajutorul semenilor lor. Se pare ca lucrurile nu stau chiar asa, ultimul studiu efectuat de Asociatia pentru Relatii Comunitare din Cluj-Napoca dovedind contrariul: suntem zgarciti.
Conform studiului, jumatate din cetatenii romani (44%) au facut donatii in ultimul an (fie ele in bani sau natura) catre diferite tipuri de organizatii. In cazul firmelor, procentajul e de 40%. Chiar daca fenomenul nu atinge amploarea din SUA sau Canada, unde se apropie de 90%, putem spune ca avem de-a face cu un fenomen de masa.
Cine sunt beneficiarii? In primul rand biserica, urmata de scoli, gradinite, diferite tipuri de organizatii guvernamentale, institutii medicale si de cultura. In aceasta privinta, romanii nu se deosebesc aproape deloc de cei din tarile dezvoltate sau din alte state din aceeasi regiune.
“Cetatenii Romaniei doneaza in medie 100.000 de lei pe an. Nu pare mult, dar suma anuala totala estimata e de 6 milioane de dolari, echivalenta ca valoare cu cea a unui program de finantare pentru societatea civila din UE sau Statele Unite. O familie de americani, de exemplu, doneaza 1.600 de dolari in fiecare an iar un ceh – 40 de euro”, ne-a declarat Catalin Gheorghe, director de dezvoltare al ARC.
Cifrele privitoare la cetatenii romani sunt cu atat mai interesante cu cat se pare ca suntem pe ultimele locuri atunci cand e vorba de mult trambitata mila crestineasca. Conform Fundatiei Filantropice Europene, chiar si scotienii, recunoscuti in toata lumea pentru zgarcenia lor, doneaza mai mult decat noi, circa 20 de euro anual.
De ce doneaza romanii? Unul din principalii factori motivatori e increderea in organizatia sau persoana care face solicitarea, adica increderea ca banii ajung acolo unde e intr-adevar nevoie de ei.
Motivatiile romanilor (atat ale donatorilor individuali, cat si al sectorului de afaceri) sunt preponderent emotionale, adica generate de sentimente de mila, compasiune, dorinta de a ajuta etc. “Urmeaza apoi asa-numitele motivatii normative impuse de societate, colectivitate, grupul de prieteni, grupul religios. In acest caz, oamenii (sau firmele) doneaza pentru ca la fel face si vecinul (colegul, prietenul sau concurentul), fiindca asa au fost invatati in familie sau fiindca le impune educatia religioasa. Al treilea tip de motivatie, cel de reciprocitate, este cel mai putin reprezentat. Aceste motivatii se refera la situatia in care, in schimbul donatiei, ai un beneficiu. De exemplu, daca donezi unei organizatii de protectie a mediului, “primesti” un mediu mai curat, iar daca donezi unui grup de protectie a dreptului omului, “primesti” sansa de a fi tratat corect de politie intr-un penitenciar, daca donezi unei scoli, “primesti” o educatie mai buna pentru copilul tau”, mai spune Catalin Gheorghe.
In general, romanii prefera sa reactioneze la o solicitare decat sa isi dirijeze in mod constient donatiile. “Putem spune deci ca romanii doneaza dupa cum li se cere. Marea majoritate a donatiilor au loc, dupa cum spuneam, in cadrul bisericii. In plus, cetatenii doneaza in cadrul unor campanii stradale sau in urma apelurilor din mass-media”, spune Catalin Gheorghe.
Sectorul de afaceri doneaza in special in urma solicitarilor individuale, facute prin scrisori, telefoane sau intalniri directe. Putine din firmele donatoare au o strategie clara in ceea ce priveste donatiile si le integreaza in strategia lor de marketing sau relatii publice. In alte tari, implicarea in comunitate e folosita ca un argument forte in con- struirea imaginii unei firme. De aceea, ar fi poate necesar ca sectorul de afaceri sa foloseasca mai eficient aceasta metoda, prin care o firma “poate sa mearga bine facand bine”.

Comportamentul bogatasilor Romaniei apropo de gesturile filantropice a fost testat anul trecut si de reporterii Libertatii. Cu mici exceptii, primii 9 multimiliardari ai tarii s-au facut ca ninge si au refuzat sa ajute cu donatii un camin de copii. Chiar daca actiunea incognito a Libertatii s-a desfasurat cu o saptamana inainte de Craciun.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE