Roverul Curiosity a spart accidental o rocă pe Marte făcând o descoperire geologică neașteptată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O descoperire neașteptată pe Marte a stârnit entuziasmul oamenilor de știință. Roverul Curiosity al NASA a dezvăluit cristale galbene de sulf elementar într-o rocă aparent obișnuită. Acest eveniment marchează prima identificare a sulfului pur pe Planeta Roșie, conform Science Alert.
Cuprins:
- Sulful elementar nu fusese observat până acum pe Marte
- Procese geologice pe Marte pe care încă nu le înțelegem
- Curiosity continuă să exploreze Canalul Gediz Vallis, o zonă bogată în istorie marțiană
- Descoperiri majore făcute în ultimii ani pe Marte: de la oceane subterane la „cel mai clar semn de viață”
Sulful elementar nu fusese observat până acum pe Marte
În mai 2023, Curiosity a rulat peste o rocă fragilă în Canalul Gediz Vallis, spărgând-o și dezvăluind conținutul său surprinzător. Deși sulfații sunt comuni pe Marte, sulful elementar nu fusese observat până acum.
„A găsi un câmp de pietre făcute din sulf pur este ca și cum ai găsi o oază în deșert”, a declarat Ashwin Vasavada, cercetător principal al proiectului Curiosity, în iulie 2024.
Procese geologice pe Marte pe care încă nu le înțelegem
Prezența sulfului pur ridică întrebări despre istoria geologică a planetei. Sulfații se formează de obicei când sulful se amestecă cu alte minerale în apă, dar sulful pur necesită condiții specifice, necunoscute în acea regiune marțiană.
Această descoperire sugerează că ar putea exista procese geologice pe Marte pe care încă nu le înțelegem. Science Alert subliniază că sulful este esențial pentru viață, fiind folosit în formarea aminoacizilor.
Curiosity continuă să exploreze Canalul Gediz Vallis, o zonă bogată în istorie marțiană
Roverul analizează rocile pentru a dezvălui mai multe despre trecutul planetei.
În paralel, roverul Perseverance al NASA stabilește noi recorduri de explorare. Pe 19 iunie 2024, a parcurs 411 metri într-o singură zi, cea mai lungă călătorie a unui vehicul robotic pe o altă planetă.
Aceste descoperiri demonstrează importanța explorării continue a Planetei Roșii. Cercetătorii vor continua să studieze sulful descoperit și să modeleze evoluția geologică a planetei pentru a explica prezența sa neașteptată.
Descoperiri majore făcute în ultimii ani pe Marte: de la oceane subterane la „cel mai clar semn de viață”
Roverul Perseverance al NASA a făcut pe finalula cestui an o descoperire intrigantă pe Marte: roci cu puncte verzi, albastre, negre și albe. Potrivit Washington Post, oamenii de știință cred că aceste roci ar putea fi dovada existenței vieții în trecut pe Planeta Roșie, dacă s-au format similar celor de pe Pământ.
„Ar putea fi cel mai clar semn de viață pe care l-am găsit vreodată pe Marte, ceea ce este incredibil de entuziasmant”, a explicat Sean P. Duffy, administratorul interimar al NASA.
Rocile au fost găsite în craterul Jezero, o zonă despre care oamenii de știință cred că a fost cândva un pat de lac propice vieții. Mai precis, ele au fost descoperite în Neretva Vallis, o vale fluvială antică.
Misterul fulgerelor de pe Marte, discutat de oameni de știință de zeci de ani, a fost în sfârșit elucidat. Cercetătorii au descoperit dovezi directe că pe Planeta Roșie apar descărcări electrice mici, create de vârtejurile de praf, cunoscute drept „dust devils”. Rezultatul a venit nu printr-un experiment planificat, ci dintr-o înregistrare audio făcută întâmplător de roverul Perseverance, scrie publicația National Public Radio.
Libertatea a scris despre cele mai importante descoperiri făcute pe Marte în 2024.
Probabil cea mai importantă descoperire de acest fel a fost identificarea unui rezervor subteran masiv de apă. Potrivit Live Science, acesta ar putea „acoperi Planeta Roșie cu un ocean adânc de 1,6 km”. Rezervorul se află la 12-20 km adâncime și ar putea fi crucial pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman. În plus, cercetătorii au descoperit că vârfurile vulcanilor marțieni sunt acoperite cu gheață, în ciuda luminii puternice de la ecuator. Se estimează că există cel puțin 150.000 de tone de gheață pe cei patru cei mai mari vulcani.
