NASA descoperă „cel mai clar semn de viață pe care l-am găsit vreodată pe Marte”

Caracteristicile rocilor marțiene descoperite de Roverul NASA

„Ar putea fi cel mai clar semn de viață pe care l-am găsit vreodată pe Marte, ceea ce este incredibil de entuziasmant”, a explicat Sean P. Duffy, administratorul interimar al NASA.

Rocile descoperite sunt mudstone, compuse din sedimente fine și acoperite cu pete colorate. Cercetătorii au constatat că aceste caracteristici sunt minerale care, pe Pământ, sunt de obicei create prin activitate microbiană.

Joel Hurowitz, autorul principal al studiului, consideră aceste roci ca fiind „probabil cele mai interesante din punct de vedere astrobiologic” identificate de Perseverance de la aterizarea sa pe Marte în 2021.

„Eșantionul conține ceea ce credem a fi un potențial biosemnătură”, a explicat Hurowitz, referindu-se la o caracteristică ce ar putea avea origine biologică.

Locația descoperirii

Rocile au fost găsite în craterul Jezero, o zonă despre care oamenii de știință cred că a fost cândva un pat de lac propice vieții. Mai precis, ele au fost descoperite în Neretva Vallis, o vale fluvială antică.

„Ceea ce găsesc cel mai interesant la acest eșantion este că conține caracteristici suficient de mari pentru a fi văzute cu ochiul liber”, a declarat Michael Tice, co-autor al studiului.

Formarea rocilor marțiene

Hurowitz a explicat o posibilă teorie despre formarea acestor roci. Valea fluvială ar fi putut fi temporar blocată, poate de o alunecare de teren. Scena antică ar fi putut semăna cu fluviul Mississippi de astăzi, cu nămol care se depune pe fundul apei tulburi.

Pe măsură ce sedimentele s-au acumulat, rocile noroioase par să fi adus fier, fosfor și sulf, precum și materie organică.

Prezența materiei organice este în sine entuziasmantă, deoarece moleculele pe bază de carbon sunt elementele constitutive ale vieții.

Misterul petelor colorate

Petele colorate de pe roci reprezintă două minerale bine cunoscute formate din fier, fosfor și sulf.

Unul numit vivianit, uneori numit și cristale de cadavru, se formează în timpul descompunerii materiei organice și are o culoare albastru-verzuie. Celălalt, numit greigit, apare ca un maro tern.

„Când aceste două minerale sunt găsite împreună în sedimente pe Pământ, de obicei este rezultatul metabolismului microbian. Microbii vor mânca materia organică și vor reacționa cu nămolul, iar produsul secundar al acestei reacții sunt aceste minerale”, a explicat Hurowitz.

Posibile explicații alternative

Autorii studiului recunosc că aceste minerale s-ar fi putut forma și fără microbi, de exemplu prin implicarea căldurii. Cu toate acestea, studiul a determinat că rocile marțiene nu par să fi fost încălzite.

„Dovezile disponibile colectate de rover par să indice mai puternic posibilitatea activității microbiene”, a afirmat Hurowitz.

Nicolas Dauphas, un chimist cosmic care nu a fost implicat în cercetare, consideră că implicarea microbilor este plauzibilă.

Cu toate acestea, pentru a fi mai siguri, ar fi necesare măsurători directe sau analize mineralogice și chimice detaliate, ceea ce ar însemna aducerea probelor înapoi pe Pământ.

Viitorul misiunii Mars Sample Return

În ciuda importanței acestei descoperiri, viitorul misiunii Mars Sample Return este incert. NASA a redus bugetul misiunii anul trecut, iar propunerea bugetară a președintelui Donald Trump pentru anul fiscal 2026, dacă va fi aprobată de Congres, va pune capăt misiunii, considerând-o nesustenabilă financiar.

Sean P. Duffy a declarat că administrația rămâne angajată în explorarea umană și, prin urmare, în cercetarea științifică. Obiectivul este de a găsi modalități mai bune și mai rapide de a aduce înapoi probele.

„Ceea ce vom face este să ne uităm la bugetele noastre, la calendarul nostru și cum să cheltuim banii mai bine și ce tehnologie avem pentru a aduce probele înapoi mai repede”, a explicat Duffy.

Există modalități de a afla mai multe despre formarea acestor roci pătate de la distanță. Oamenii de știință ar putea încerca să imite condițiile marțiene în laboratoare pe Pământ și să recreeze procesele care au format mineralele.

Cu toate acestea, cea mai fructuoasă – și probabil singura cu adevărat definitivă – investigație ar avea loc prin analizarea directă a rocii, au fost de acord autorii.

„Dacă microorganismele au existat cândva pe Marte, există posibilitatea ca descendenții lor să fie încă acolo, trăind doar în medii diferite”, a conchis Michael Tice.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE