Secetă cum n-a mai fost de 50 de ani, în Iran: autoritățile se gândesc să evacueze Teheranul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Iranul trece prin cea mai severă secetă din peste 60 de ani. Rezervoarele care alimentează marile orașe sunt aproape goale, unele având mai puțin de 10% din capacitate. În jurul capitalei Teheran, nivelul apei a scăzut chiar sub 5%, iar unele lacuri de acumulare s-au uscat complet sau sunt pe punctul de a se seca. Situația este la fel de critică și în Mashhad, al doilea oraș ca populație al țării, unde unele rezervoare sunt la 3% sau chiar mai puțin.
Cuprins:
- Președintele avertizează: Teheranul ar putea fi evacuat
- 2025, cea mai uscată toamnă din cel puțin jumătate de secol
- Criza de apă afectează economia, agricultura și infrastructura
- De ce se întâmplă asta: combinația dintre natură și decizii greșite
- Iranul discută import de apă și tehnologii de desalinizare
Președintele avertizează: Teheranul ar putea fi evacuat
Din cauza lipsei extreme de apă, autoritățile au început să oprească alimentarea cu apă pe timp de noapte în Teheran. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a avertizat în primă fază că dacă nu plouă până la începutul iernii, va fi necesară evacuarea capitalei, unde locuiesc aproximativ 10 milioane de oameni, acum se pare că mutarea capitalei ar fi „o decizie deja luată”.
Iran's critical water shortage, exacerbated by decades of mismanagement and drought, threatens to make Tehran uninhabitable https://t.co/4fefXde4Gr pic.twitter.com/C3qwdgo3uh
— Reuters (@Reuters) November 12, 2025
În orașe apar cozi la cisterne, iar televiziunea publică difuzează imagini cu oameni care se roagă pentru ploaie.
2025, cea mai uscată toamnă din cel puțin jumătate de secol
În ultimele săptămâni, în vestul Iranului au existat câteva ploi, iar pe muntele Tochal, lângă Teheran, a nins. Însă, per total, la nivel național, cantitatea de precipitații reprezintă doar o zecime din nivelul climatic normal. Autoritățile spun că Iranul trăiește cea mai uscată toamnă din ultimii cel puțin 50 de ani.
? BREAKING:
— ???? ???? ♛ ✡︎ (@NiohBerg) August 17, 2025
Iran's 12 most important dams have less than 10% water stored left. 3 dams have nothing.
Tens of millions of Iranians are about to have no drinking water, and it's by far the hottest time of the year.
46 years of mullah occupation led to this mess. pic.twitter.com/kFbHrCnAkT
Pe 16 noiembrie, guvernul a anunțat începutul operațiunilor de „însămânțare a norilor” deasupra bazinului lacului sărat Urmia, în nord-vestul țării, notează Meduza. Apa acestui lac, cel mai mare din Iran, a devenit extrem de sărată.
Eficiența acestei metode este însă limitată, deoarece este nevoie de suficientă umiditate în aer. În prezent, aerul este foarte uscat în aproape toată țara, inclusiv în zonele montane unde se formează de obicei norii.
Criza de apă afectează economia, agricultura și infrastructura
Potrivit The Conversation, deficitul de apă a redus deja producția hidrocentralelor. Industriile care depind de apă pentru procese tehnice se confruntă cu dificultăți majore. În agricultură, culturile au fost reduse semnificativ, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor.
?? Iran — Water Crisis in Tehran
— Global Crisis (@_GlobalCrisis_) November 8, 2025
? Water reserves in the Karaj (Amir Kabir) Dam, the main source of drinking water for Tehran, are rapidly running out.
? According to the regional water company, only 14 million cubic meters of water remain in the reservoir — enough to supply… pic.twitter.com/08yCu3KClO
Iranul este deja afectat de o criză economică severă. Prețurile alimentelor cresc cu 3–4% pe lună. În septembrie, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că mulți cetățeni nu-și mai permit nici măcar carne de pui: un kilogram de piept de pui costă aproape 3,5 dolari, la un venit mediu de aproximativ 200 de dolari pe lună. Există produse, inclusiv cartofi, vândute în rate.
De ce se întâmplă asta: combinația dintre natură și decizii greșite
Criza are cauze naturale și umane. Iranul nu are râuri mari și este înconjurat de munți care blochează umezeala maritimă. Dar ultimii ani au fost excepțional de calzi și secetoși, agravant situația. Totuși, o parte majoră a crizei este legată de modul în care au fost gestionate resursele.
- Agricultura consumă până la 90% din apa Iranului
Zone întinse sunt irigate prin metode foarte ineficiente, câmpurile sunt pur și simplu inundate, iar o mare parte din apă se evaporă sau se infiltrează în sol. Statul a susținut cultivarea plantelor cu consum mare de apă - precum orez, sfeclă de zahăr și fistic - pentru că pot fi exportate și aduc valută într-o țară aflată sub sancțiuni.
- Puțuri forate fără control
În toată țara au fost forate mii de puțuri, multe fără licență. Jumătate dintre cele aproximativ un milion de puțuri sunt ilegale. Această practică a dus la epuizarea apei subterane și la tasarea terenurilor. Chiar și situri istorice, precum Persepolis, sunt puse în pericol.
- Construcția barajelor a accentuat problemele
Barajele construite în ultimii ani pentru hidroenergie și diverse proiecte politice au afectat puținele râuri existente. Lacul Urmia a scăzut în mare parte din cauza devierilor de apă, iar seceta actuală a amplificat situația. În plus, rezervoarele întinse favorizează evaporarea rapidă a apei.
- Tarifarea apei și evidența consumului au fost defectuoase
Contabilizarea consumului este slab organizată, iar tarifele, mai ales pentru agricultură, au fost puternic subvenționate, ceea ce nu a încurajat economisirea.
Iranul discută import de apă și tehnologii de desalinizare
Autoritățile iau în calcul importul de apă și tehnologiile de desalinizare, folosite pe scară largă în țări din regiune, precum Emiratele Arabe Unite. Însă sancțiunile internaționale și relațiile tensionate cu mulți vecini limitează accesul la tehnologie și ajutor extern.
Pe 21 noiembrie, președintele Masoud Pezeshkian a declarat că decizia de a muta capitala Iranului a fost luată. Noua capitală ar urma să fie construită în regiunea Mekran, în sud-estul țării, o zonă deșertică, extrem de caldă și uscată chiar și în comparație cu restul Iranului. Avantajul zonei este apropierea de mare, ceea ce ar permite alimentarea cu apă prin desalinizare.
Luna iulie 2025 a fost descrisă de observatorul european Copernicus ca fiind a treia cea mai călduroasă lună iulie înregistrată vreodată pe Pământ, marcată de temperaturi extreme, incendii devastatoare și secetă severă în mai multe regiuni ale globului.
