Badantele din România, Ucraina și Moldova suferă de „sindromul Italia” care le îmbolnăvește și le alienează după ani de muncă în Vest
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În urmă cu 20 de ani, după prăbușirea Uniunii Sovietice, multe femei din Europa de Est au migrat în Italia pentru a lucra ca îngrijitoare, susținându-și familiile. Dr. Andriy Kiselyov, psihiatru din Ucraina, a observat că două paciente care se întorseseră din Italia prezentau o depresie neobișnuită, nereceptivă la tratamentele tradiționale, relatează publicația americană The New York Times. Aceste simptome au fost denumite informal „sindromul Italia”.
Cuprins:
Ce este „sindromul Italia”
Acest termen, deși nu este o diagnoză medicală oficială, a fost adoptat de-a lungul anilor de medici din Europa de Est pentru a descrie suferința psihologică a badantelor.
Multe femei discută între ele despre insomnie, depresie și angoasă, după ani petrecuți departe de familie, îngrijind persoane în vârstă, deseori cu dizabilități, în condiții de aproape izolare.
„Faptul că un astfel de sindrom poartă numele țării în care am crescut îmi dă fiori”, a spus Maria Grazia Vergari, psiholog italian care s-a concentrat pe problemele îngrijitoarelor străine.
Suferința acestor femei reprezintă un cost ascuns al migrației forței de muncă, fenomen esențial în Italia, unde populația este cea mai îmbătrânită din Uniunea Europeană.
Generația copiilor femeilor plecate la muncă în străinătate suferă acum de depresie, probleme de atașament, abuz de substanțe, ADHD și chiar tentative de suicid.
Mihail Tamba, care avea doar 8 ani când mama sa a plecat în Italia, povestește că, la întoarcerea ei, nu o mai recunoștea.
„Am trecut prin abandon, prin singurătate, prin tot, doar pentru a fi hrăniți” a spus el.
Lucia, o îngrijitoare moldoveană care lucrează în Verona, povestește că fiica sa a încercat să se sinucidă la 16 ani.
„Nimeni nu mă mai așteaptă acasă” a spus ea. „Când îmi văd copiii, sunt ca niște străini”.
Fenomenul global al muncii migratorii
Deși „sindromul Italia” este asociat în mod direct cu această țară, munca de îngrijire migratoare este un fenomen global. Mii de lucrători din Moldova, Ucraina, România, dar și din Peru sau Filipine, îngrijesc persoane în vârstă în multe țări din Europa de Vest. Nu toți lucrătorii se întorc afectați, dar sindromul a avut un impact semnificativ, răspândindu-se geografic și generațional.
Medicii au observat probleme de sănătate mintală și comportamentale la copiii rămași acasă în timp ce mamele lor erau plecate.
Dr. Cristina Elena Dobre, manager al Institutului de Psihiatrie Socola din România, spune că există acum un „sindrom post-Italia”.
„Ai o casă frumoasă, ai niște bani în cont, dar ai o familie complet distrusă”, a explicat ea.
Româncele care pleacă sănătoase în Italia se întorc bolnave
Institutul Socola, situat în pădurile verzi din estul României, este un loc unde multe femei afectate de sindromul Italia ajung pentru tratament.
Multe case din zonă, împodobite cu trandafiri și cireși, au fost construite cu bani trimiși de femeile românce plecate la muncă în străinătate.
Corina Vasiloaia, acum în vârstă de 48 de ani, este una dintre aceste femei. Ea a lucrat în orașul Pistoia, Italia, îngrijind un cuplu în vârstă. După doi ani, unul dintre angajatorii săi a dezvoltat demență, iar crizele maniacale și halucinațiile au devenit frecvente.
„Striga și cerea să ia micul dejun în mijlocul nopții”, a povestit ea.
Corina a început să sufere de insomnie și să audă voci, ceea ce a culminat cu o criză în care a fugit din casă strigând: „Strigam către Dumnezeu, «Dumnezeule, ajută-mă, vino și scoate-mă de aici!»”
Ea a fost spitalizată atât în Italia, cât și în România. „Înainte să plec în Italia, eram bine”, a spus ea.
Ministerul Sănătății din România recunoaște existența „sindromului Italia”, dar nu păstrează o evidență oficială a cazurilor, ceea ce face dificilă estimarea amploarei fenomenului.
La Institutul Socola, medicii au tratat peste 900 de pacienți cu acest sindrom din 2016. Dr. Raluca Modoranu, psihiatru principal la Socola, spune că urmărește zeci de pacienți ale căror simptome au devenit cronice.
Privarea de somn este adesea combinată cu alți factori tipici muncii de îngrijire. Îngrijitoarele sunt disponibile 24 de ore pe zi, spre deosebire de asistentele medicale care au ture și locuințe proprii. Femeile nu își pot lua copiii cu ele și sunt martore la moartea pacienților de care s-au dedicat complet.
Unele femei povestesc experiențe pozitive, dar pentru altele, munca grea este agravată de faptul că sunt profesioniști educați, precum ingineri, profesori sau arhitecți.
„Aceste persoane au fost complet șterse de munca de îngrijire” a spus Dr. Vergari.
Sindromul Italia se tratează greu
Italia a introdus măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, dar reglementarea unei industrii ascunse în gospodării private este dificilă.
Aproape jumătate dintre lucrătorii domestici sunt angajați fără acte, ceea ce îi face vulnerabili. Lorenzo Gasparrini, secretar general al Domina, a solicitat scutiri de taxe pentru familiile italiene, astfel încât să își poată legaliza lucrătorii.
„Nu poți să le iei suferința, dar poți să o atenuezi”, a spus Gasparrini.
