Sondaj INSCOP: Peste 80% dintre români vor reducerea mandatului de preşedinte la 4 ani

Când au fost întrebați despre reducerea mandatului președintelui, la fel ca mandatul parlamentarilor și al primarilor, 82% dintre cei care au răspuns au considerat că este o idee bună, iar 15,3% au afirmat că este o idee proastă.

La întrebarea dacă este mai bine ca președintele și premierul să fie din aceeași tabără politică, în ideea de a nu mai fi certuri şi instabilitate, 48,5% dintre români au răspuns afirmativ, iar 49,4% au fost de părere că este mai bine ca șeful statului și al Guvernului să fie din tabere politice diferite, „pentru a se controla unul pe altul, chiar şi cu riscul de a avea certuri şi instabilitate”.

Datele au fost culese în perioada 22-29 februarie, prin metoda CATI, adică interviuri telefonice, prin intermediul chestionarului. Eșantionul a fost de 1.100 de persoane, considerat de INSCOP reprezentativ pe categoriile socio-demografice relevante, adică sex, vârstă și ocupaţie, respondenții fiind românii cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor a fost de ± 2,95 %, iar gradul de încredere de 95%, susțin autorii sondajului.

Iliescu, ultimul președinte cu mandat de 4 ani

Prima Constituție a României după Revoluție a intrat în vigoare în noiembrie 1991 și preciza că durata mandatului președintelui este de 4 ani. Astfel, Ion Iliescu a avut două mandate de câte 4 ani (1992-1996 și 2000-2004), iar Emil Constantinescu a avut un mandat de 4 ani (1996-2000).

În 2003, Constituția a fost revizuită după un referendum național și a intrat în vigoare în luna octombrie a acelui an, iar mandatul președintelui a fost mărit la 5 ani. Traian Băsescu a fost primul președinte care a beneficiat de noua măsură, având două mandate de câte 5 ani (2004-2009 și 2009-2014), urmat de Klaus Iohannis, tot cu 10 ani de mandat (2014-2019 și 2019-2024).

În ultimii ani, au fost mai multe voci importante care au vorbit despre modificarea Constituției care a fost modificată ultima dată în 2003. Actualul premier Marcel Ciolacu a susținut acest lucru din 2022, urmat de președintele UDMR, Kelemen Hunor, dar și de președintele Klaus Iohannis, tot în mai 2022.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE