Ce-și spun taberele față în față, specialiștii, dar și grupul “Fără botniță”, când România a intrat în valul doi al COVID-19: „O societate divizată, încă și mai vulnerabilă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ce înseamnă valul doi al COVID-19? E simplu și îngrijorător: multe cazuri și o mortalitate ridicată, ceea ce noi deja avem, conform lui Antoine Flahault, directorul Institutului de Sănătate Globală al Universităţii din Geneva şi un specialist extrem de respectat în domeniul pandemiilor. În plus, România mai are o caracteristică riscantă, aceea că e în mod specific o societate dramatic divizată, nu doar politic, ci și între cei care cred și cei care au alte opinii despre măsurile de protecție, taberele insultându-se reciproc. Asta slăbește teritoriul soluțiilor, după cum spun specialiștii din mai multe profesii, consultați de Libertatea. Ziarul a discutat și cu cei care neagă gravitatea pandemiei.
Cuprins:
- Bill Gates și maimuțele cu buletin
- Adrian Marinescu, medic: “Acest curent de negare reprezintă un risc de apariție a unor focare”
- Silvia Guță, psiholog: “Căutăm o poveste cu sens”
- Studiu: 87 la sută din susținătorii antimască se consideră liber-cugetători
- Ciprian Pamfile, grupul “Fără botniță”: “Dacă iau virusul, asta este, răcesc puțin și îmi revin”
- Oana Chioveanu, grupul “Fără botniță”: “Nu mă lupt cu natura, trăiesc cu ea, fac parte din ea”
- Emilian Imbri, medic: “Nu există tratament care să lecuiască complicațiile și sechelele care rămân după acest virus”
- “O simplă cârpă nu te protejează de virus, oamenii sunt îndobitociți”
- Conflict între cei care poartă mască și cei care nu poartă
- Trebuie să fim empatici, spun specialiștii
- “Voi cunoașteți un caz de corona? Cazuri reale, nu fake”.
- “Să iei cu forța oameni sănătoși, să-i bagi în izoletă și în carantină forțată, asta da manipulare bolșevică grosolană. Jos mafia medicilor epidemiologi care conduc lumea cu botniță și distanțare socială!”.
Sunt doar două postări de pe grupul de Facebook “Fără botniță - jos dictatura medicală”, acolo unde teoria că masca nu este purtată pentru protecție, ci este un căluș pus oamenilor pentru a le îngrădi libertatea și a le distruge drepturile s-a răspândit la fel ca virusul și a strâns deja peste 46.000 de membri.
Bill Gates și maimuțele cu buletin
Oameni din toată țara se fotografiază fără mască în magazine, mall-uri, benzinării, în autobuze, în metrou și chiar la școală, apoi postează pozele pe grupul de Facebook, cu mesajul “Fără botniță”.
Pe grup, cei care nu cred deloc în existența virusului au distribuit masiv trailerul așa-zisului documentar “Plandemic”, care a alimentat încă din primăvară teoriile conspirației. Clipul are la bază ideea că pandemia de coronavirus a fost creată intenționat pentru ca producătorii de vaccinuri să se îmbogățească.
Adrian Marinescu, medic: “Acest curent de negare reprezintă un risc de apariție a unor focare”
“Acest curent al celor care neagă existența virusului e de mult timp. Și nu se întâmplă doar în România, din păcate. Ei reprezintă clar un risc de apariție a unor focare. Vorbim de o infecție virală care se răspândește foarte ușor. Când nu se respectă regulile, clar pot să transmită virusul, la locul de muncă, în familie, în locurile aglomerate”, explică medicul Adrian Marinescu, de la Institutul de Boli Infecțioase ”Matei Balș”.
Peste tot în lume, pandemia de coronavirus a venit însoțită de o avalanșă de dezinformări, postări propagandistice despre cum de vină pentru apariția virusului este tehnologia 5G sau SUA, care urmăresc distrugerea Chinei.
Ideea că noul virus este, de fapt, o armă biologică, un virus creat în laborator înlocuiește fireasca, dar neliniștitoarea intervenție a hazardului în viețile noastre cu o acțiune cu scop clar, mult mai ușor de înțeles și de digerat, scria în aprilie The New York Times.
Silvia Guță, psiholog: “Căutăm o poveste cu sens”
Odată cu pandemia, cu toții ne-am pierdut încrederea și certitudinea, explică psihologul Silvia Guță. Din nevoia de a avea în față lucruri sigure, omul caută “o poveste cu sens”, care să-i explice realitatea. Așa ajunge să creadă cu convingere în diverse teorii, iar măsurile impuse de autorități pentru limitarea răspândirii virusului sunt văzute de fapt ca fiind abuzive.
“În aceste versiuni personale ale realității, disconfortul mai mare este perceput în momentul în care individul se confruntă cu măsurile impuse de autorități pentru a limita răspândirea virusului”, spune Silvia Guță.
Măsurile vor fi interpretate ca fiind abuzive, căci oamenii respectivi au decis deja care este realitatea lor și nu se vor lăsa convinși prea ușor să își reconsidere poziția. Alternativa ar fi să confrunte faptul că nu au suficient de multe certitudini ca viața lor să poată continua. Silvia Guță, psiholog:
Studiu: 87 la sută din susținătorii antimască se consideră liber-cugetători
O altă categorie a celor din grupul “Fără botniță” este formată din cei care nu cred că virusul este atât de periculos pe cât spun autoritățile și vorbesc despre cum medicii obișnuiesc să poarte doar mănuși de protecție când fac, de exemplu, teste pentru HIV, care ar fi mai periculos decât COVID-19, în timp ce acum, pentru coronavirus, sunt echipați complet.
Un al treilea grup este alcătuit din cei care pur și simplu au declarat război măștii de protecție. Motivul principal: îngrădirea libertății. Aceștia văd masca nu ca pe o măsură de protecție, ci ca pe o botniță, un mecanism simbolic al statului de a le încălca drepturile.
Ei spun că nu vor să se lase manipulați, nu vor “să fie ținuți în lesă”, să fie forțați să renunțe la dreptul de a trăi.
Ciprian Pamfile, grupul “Fără botniță”: “Dacă iau virusul, asta este, răcesc puțin și îmi revin”
“Multă lume se sinucide pe acest pământ și nu a dat nimeni o lege prin care este interzisă sinuciderea. Poate fi dată o lege la fel cum au dat lege care să mă oblige pe mine să port mască în magazin. E spațiu public. Dacă eu vreau să iau virusul, mă duc pe riscul meu. Dacă iau virusul, asta este, răcesc puțin și îmi revin”, este argumentul lui Ciprian Pamfile, într-o discuție cu Libertatea.
“Dezbină și cucerește, asta vor toate guvernele. E un plan mondial”, a continuat el.
Un studiu realizat de Fundația Jean-Jaures pe un eșantion de peste 1.000 de oameni care s-au declarat împotriva purtării măștii de protecție arată că aceștia se consideră liber-cugetători, sunt de părere că statul se implică prea mult în viețile lor, nu au încredere în instituțiile publice și în general, cred în teoriile conspirației, potrivit The Guardian.
“Oamenii vor încerca să își exercite controlul și să se apere în orice situație în care se simt amenințați, prin urmare, se vor apăra și atunci când vor simți că le sunt amenințate drepturile și libertățile imediate, chiar dacă pericolul mai mare, pe care unii nu îl recunosc sau îl contestă, justifică o limitare a acestora”, spune Silvia Guță.
Oana Chioveanu, grupul “Fără botniță”: “Nu mă lupt cu natura, trăiesc cu ea, fac parte din ea”
Oana Chioveanu, un alt membru al grupului de Facebook “Fără botniță”, spune că fiecare trebuie să decidă pentru sine, după propriul discernământ, nu constrâns.
“La noi, copiii nu sunt învățați să decidă. De aceea cresc schilodiți. Eu nu am copii. Dacă aș fi avut, acum erau adulți. Nu i-aș fi protejat. I-aș fi lăsat să capete imunitate de turmă. Fac parte dintr-o generație care a trăit neîngrădit și sistemul imunitar și-a făcut treaba. Nu mă protejez în mod deosebit. Nu mi-e frică. Am avut lucruri mai rele și trăiesc. Iar dacă o să mor, asta e. Nu mă lupt cu natura, trăiesc cu ea, în ea, fac parte din ea”, spune Chioveanu, psiholog.
Ea precizează că este “adepta înțelegerii prin gândire critică” și că s-a documentat foarte bine pe subiectul COVID-19.
Emilian Imbri, medic: “Nu există tratament care să lecuiască complicațiile și sechelele care rămân după acest virus”
Curentul antimască îi sperie pe medici. Ei au spus încă de la începutul pandemiei că virusul este nou, este studiat din mers și tot din mers se caută soluții. Vaccin nu există și cele mai la îndemână soluții de protecție rămân spălatul pe mâini, purtarea măștii și distanțarea fizică.
“Această boală este dată de un virus care nu este cunoscut în totalitate. Este un virus nemaiîntâlnit până astăzi și nu există tratament care să lecuiască complicațiile și sechelele care rămân după acest virus. Din acest motiv este periculos”, atrage atenția Emilian Imbri, managerul Spitalului Victor Babeș.
El spune că una dintre marile sale temeri este că numărul celor care nu conștientizează pericolul COVID-19 va crește și efectele vor fi dezastruoase.
Pot deveni un pericol, dacă se infectează și în mod ostentativ continuă să gândească așa. Emilian Imbri, managerul Spitalului Victor Babeș:
România a reușit să țină sub control virusul în timpul stării de urgență, dar odată cu ridicarea restricțiilor, deschiderea teraselor, restaurantelor și a școlilor, numărul zilnic de cazuri noi a explodat. Sunt din ce în ce mai multe decese, iar numărul pacienților internați la terapie intensivă crește și el.
“Vom ajunge în curând să nu mai avem posibilitatea să-i tratăm pe oameni”, punctează Imbri.
La fel ca vaccinurile, măștile s-au dovedit esențiale în prevenirea răspândirii coronavirusului pentru că i-au protejat pe oameni de cei care erau infectați și nu știau. Un exemplu, dar nu singurul, este cel al frizerilor din Missouri, infectați fără să știe cu coronavirus, care au purtat mască la muncă. Niciunul dintre cei 140 de clienți pe care i-au avut nu s-a îmbolnăvit.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, purtarea măștii de protecție reduce cu 85 la sută răspândirea coronavirusului.
De altfel, un studiu din 2007 realizat de National Academy of Sciences a arătat că, în cazul pandemiei de gripă spaniolă din 1918, mortalitatea în cel mai afectat oraș din SUA, San Francisco, a fost cu cel puțin 25 la sută mai scăzută datorită măsurilor impuse de autorități, inclusiv purtarea măștii de protecție.
“O simplă cârpă nu te protejează de virus, oamenii sunt îndobitociți”
Astfel de argumente care se bazează pe documentare științifică nu sunt însă acceptate de sceptici. Ei spun că masca nu protejează, e o “simplă cârpă” care te amețește precum un drog și te face să fii paranoic, ca să “nu mai poți lupta pentru drepturile tale”.
“De virusuri n-ai cum să te protejezi cu o simplă cârpă pe față. Studiile alea mint ori sunt pentru dobitoci. Când porți mască, respirând numai dioxid de carbon, lăsând faptul că te umpli de propriile tale bacterii și o să faci o infecție pulmonară cât de curând, te mai și amețește. Nu mai ai putere să lupți pentru drepturile tale”, susține Ciprian Pamfile.
Soluția lui pentru protecție, “dacă virusul chiar există”? Rugăciunea.
Dumnezeu mă salvează, dacă mai are în plan cu mine să trăiesc. Toți murim, dar frica de moarte te face să accepți orice îți bagă pe gât guvernele astea.Ciprian Pamfile:
Acest trend de negare s-a extins cu rapiditate, iar internetul a contribuit din plin la asta. Aduce laolaltă oamenii care împărtășesc aceleași credințe și astfel, ei se validează reciproc, indiferent cât de adevărate sunt sau nu teoriile pe care le răspândesc, explică psihologul Silvia Guță.
“Oamenii se validează astfel reciproc și teoriile conspiraționiste supraviețuiesc și prosperă, inducând și mai multă confuzie și neîncredere în rândul maselor. În paralel cu toate acestea se insinuează și diverse interese economice și politice, care polarizează opinia publică conform propriilor agende și contribuind la starea de confuzie și neîncredere”, subliniază Guță.
Conflict între cei care poartă mască și cei care nu poartă
Fenomenul antimască nu e unul local. În Rusia, Statele Unite, dar şi în multe ţări din Europa, oamenii dau foc măştilor în semn de protest, dărâmă rafturile cu măști textile din magazine și devin foarte agresivi când li se atrage atenția că trebuie să poarte masca în spațiile publice închise.
În Kansas, de exemplu, un client a amenințat cu arma un vânzător după ce acesta i-a atras atenția că trebuie să poarte masca în magazin, relatează BBC.
Cei antimască îi văd pe cei care poartă mască de protecție drept inamici, iar pe grupul “Fără botniță”, adeseori în postări sau comentarii sunt numiți mârlani, proști, mutanți genetici, greșeli ale naturii, sclavi.
“Discursul negaționiștilor se folosește adesea de metode de manipulare emoțională: cei care respectă regulile sunt ironizați, ridiculizați sau prezentați ca slabi sau proști, chiar inamici. În comunitatea negaționiștilor, tabăra celor care acceptă regulile este prezentată ca fiind tabăra eroilor negativi și asta îi descurajează și îi face mai ostili chiar și pe cei care ar respecta regulile, fie și doar de dragul altora”, explică psihologul Silvia Guță, care atrage însă atenția că astfel de tactici sunt folosite și de cealaltă tabără.
Rezultatul este o societate divizată în nenumărate tabere, adică o societate încă și mai vulnerabilă. Silvia Guță, psiholog:
“Medicina, în acest moment, nu are legătură cu politica. Lucrurile care se discută concret în raport cu criza nu ar trebui să aibă culoare politică. Și atunci probabil că și credibilitatea ar fi mai mare”, subliniază medicul Adrian Marinescu, de la “Matei Balș”.
Trebuie să fim empatici, spun specialiștii
Oricât s-ar învârti discuțiile despre COVID-19 în jurul științei, sănătății și pericolului, este vorba și despre empatie. Atunci apare întrebarea: dreptul unei persoane de a ignora sfaturile de sănătate anulează alteia dreptul la viață?
În acest context, specialiștii, medici și psihologi deopotrivă, îndeamnă la răbdare, înțelegere, la empatie și la ascultare, pentru că toți suntem afectați de pandemie.
În discuțiile cu scepticii, nu trebuie să plecăm niciodată de la premisa că celălalt greșește, spune Silvia Guță.
“Recomandarea mea este să ne acordăm mai mult timp pentru a afla poveștile oamenilor din jurul nostru, chiar și acei oameni care neagă pericolul, pentru a înțelege ce anume îi determină să se opună regulilor. Să avem răbdare să le ascultăm poveștile și să nu îi judecăm prea repede, să nu-i criticăm și să nu le ținem predici, căci vor deveni și mai închiși dacă se vor simți amenințați de atitudinea noastră”, spune psihologul.
Trebuie să le explicăm cu argumente și dovezi de ce nu au dreptate în anumite privințe și să rămânem calmi chiar și atunci când discuția se aprinde, continuă psihologul.
“Nu vom avea rezultate satisfăcătoare dacă ne propunem să le explicăm negaționiștilor că ei greșesc și că sunt periculoși. În schimb, avem șanse reale să îi ajutăm pe oamenii cu care interacționăm ocazional să conștientizeze anumite goluri din propria lor poveste, iar asta s-ar putea să-i facă să simtă singuri nevoia să își schimbe comportamentul și să fie mai cooperanți, chiar dacă nu renunță la povestea lor complet”, conchide Silvia Guță.
