• Medic în Paris, doctor în biomatematică, fondator de școli de sănătate publică, Antoine Flahault a devenit specialist în modelarea matematică a epidemiilor. Stabilit ca lider al unei echipe multidisciplinare la Geneva, Flahault, 60 de ani, a acordat un interviu telefonic publicului din România despre trendurile actuale în pandemie.
  • Potrivit lui Flahault, mortalitatea și evoluția din România “nu sunt aşa departe de modelul american, dar la un nivel mult mai mic”. Asta pentru că cele mai multe state americane s-au organizat defectuos.

La Geneva, echipa de cercetare a epidemiologului Antoine Flahault face predicţii matematice zilnice despre cum va evolua epidemia în următoarea săptămână, pentru fiecare ţară şi regiune în parte. Mai mult de o săptămână, predicţia nu mai poate fi ştiinţific obiectivă, însă, pentru că noul coronavirus are o complexitate ce depăşeşte modelele matematice de care dispun în prezent chiar şi cele mai avansate centre de epidemiologie.

Profesorul Flahault a răspuns pe loc solicitării Libertatea pentru un interviu, deoarece crede că este de datoria oamenilor de ştiinţă să răspundă, prin jurnalişti, publicului despre lucrurile pe care le-a limpezit sau nu cercetarea în acest moment şi care ne pot fi, realist, aşteptările. 

– Financial Times scria recent despre o majoritate epuizată a lumii în vremea COVID-19. Există ceva la această pandemie care vă epuizează, ce nu mai toleraţi, la nivel uman sau intelectual?
– La nivel global, această experiență este complet unică și devastatoare, nu doar din motive medicale, dar și pentru viețile sociale și economice. Probabil că majoritatea suntem epuizați și frustrați, dar trebuie să confruntăm această problemă și să încercăm să găsim soluții mai bune pentru a învinge această pandemie. Ceea ce mi se pare frustrant este când sunt promovate soluțiile greșite sau care nu se dovedesc eficiente.

Oamenii uitați pe groapa de gunoi din Eforie, și în pandemie. „Nu avem apă și lumină. Suntem ca animalele aici”
Recomandări
Oamenii uitați pe groapa de gunoi din Eforie, și în pandemie. „Nu avem apă și lumină. Suntem ca animalele aici”

România şi Israel sunt la al doilea val, Spania este aproape acolo

– Cu venirea frigului, se vorbeşte mult despre al doilea val al pandemiei în Europa. Ce țări experimentează deja al doilea val sau se pot aștepta să treacă prin al doilea val?
– Aș zice România, cu siguranţă. Câteva țări au trecut deja prin al doilea val în timpul iernii –  în emisfera sudică. Probabil că Australia este cel mai bun exemplu în acest sens, s-a confruntat cu valuri de iarnă în care mortalitatea a fost de 3,5 ori mai înaltă decât în valurile anterioare din martie-mai şi a apelat din nou la lockdown.

Ce încasări are clinica doctorului Musta pentru fiecare test Covid făcut la spitalul public
Recomandări
Ce încasări are clinica doctorului Musta pentru fiecare test Covid făcut la spitalul public

O țară care trece prin al doilea val și, surprinzător, nu este în emisfera sudică este Israelul. Și România este printre țările din estul Europei, poate nu singura, care trece printr-un al doilea val.

Când vorbesc despre al doilea val, vorbesc de suprapunerea creşterii numărului de cazuri și a creşterii mortalității și severității cazurilor. Nu putem spune, pentru moment, că vestul Europei: Spania, Portugalia, Franța, Marea Britanie, Suedia, Austria, Olanda, Belgia, Danemarca ar trece printr-un al doilea val. Pentru că aici, deşi a crescut numărul testărilor şi numărul de cazuri, nu a crescut semnificativ şi numărul deceselor şi al cazurilor severe. Dar sunt semnale negative și există, şi în aceste țări, zone unde sistemul medical este sub un mare stres.

– În Spania, în special.
– Cred că Spania se duce deja spre al doilea val, conform definiției mele despre ce înseamnă un al doilea val. Nivelul de mortalitate este acum mult mai mare decât era la final de lockdown. În Franța nu se întâmplă încă asta.

– Credeți că anumite țări vor putea evita un al doilea val?
Este o întrebare dificilă. Noi, la Geneva, ne abținem de la a face predicții pe o perioadă mai mare de şapte zile. Avem un panou cu predicții zilnice pentru 209 ţări şi regiuni, inclusiv România. Dar nu prezicem pentru o perioadă mai lungă de şapte zile, pentru că nu credem că predicțiile pentru o perioadă mai amplă pot fi de încredere pentru COVID-19, cu modelele existente, chiar dacă lucrăm cu cele mai sofisticate metode disponibile în prezent, dezvoltate atât de echipa noastră, cât și de Politehnica din Zürich şi cea din Lausanne.

Simona Halep e infectată cu coronavirus. Ce mesaj a transmis
Recomandări
Simona Halep e infectată cu coronavirus. Ce mesaj a transmis

“Important nu este să prezicem, ci să fim pregătiţi pentru cel mai rău scenariu”

– De ce este atât de dificilă obţinerea unei prognoze de încredere pe o perioadă mai mare de 7 zile?
– Majoritatea modelelor matematice au fost dezvoltate cu aproape un secol în urmă. Majoritatea modelelor, folosite și în România, şi în Rusia, şi în Statele Unite sau în Europa sunt de şcoală veche, dezvoltate şi adaptate mai mult pentru gripa sezonieră, nu și pentru coronavirus. Ele nu reușesc să reflecte complexitatea fenomenului actual, uriașa eterogenitate a cazurilor şi a căilor de transmitere a infecţiei. De exemplu, modelele nu reflectă suficient de bine faptul că 20% din cazuri sunt motorul pandemiei prin “evenimente de supertransmitere”. Ceea ce nu se întâmplă în gripa sezonieră, cu transmitere de la caz la caz.

– Totuşi, la ce scenarii ne putem aştepta?
– În toate zonele temperate din emisfera nordică, este posibil să ne confruntăm cu presiunea unui al doilea val uriaș în iarnă. De ce spun uriaș? Pentru că, din perspectiva pandemiei, iarna va fi mult mai lungă în acest an decât atunci când noul coronavirus a venit din China în Europa, abia în martie. Vom avea o toamnă întreagă, și o iarnă întreagă, și o parte din primăvară, timp în care epidemia poate creşte mai mult. Este unul dintre cele mai pesimiste scenarii, dar se poate întâmpla și trebuie să fim pregătiţi.

Un scenariu mult mai optimist ar fi să credem că epidemia va continua să scadă şi că vom putea controla micile focare, clusterele, că vom controla curând jocul. Să spunem că am avea toată iarna focare controlate, izolate,  uneori în Spania, uneori în Italia, uneori în România. Acesta este scenariul optimist. Şi, între ele, sunt multe alte scenarii la care ne putem gândi.

Dar important nu este să prezicem, ci să ne pregătim pentru scenariul cel mai rău, acela care a fost realitate în Australia în timpul iernii.

Şi Suedia a avut un tip de lockdown

– La începutul pandemiei, strategiile de lockdown au fost eficiente în întârzierea epidemiei în estul Europei, inclusiv România. Vă așteptați  să se apeleze din nou la lockdown (carantină naţională) în România sau în țările vecine?
– Nu cred că vom putea evita un nou lockdown, la nivel național, în țările europene în această iarnă. De ce? Pentru că scopul acestei măsuri a fost să evite “scufundarea” sistemelor de sănătate și, în special, a terapiei intensive. Este posibil să ne confruntăm din nou cu un risc mare de a copleşi sistemele de sănătate şi, ca să permitem pacienților să fie tratați corect, nu doar pentru COVID-19, ci și și pentru celelalte afecțiuni, putem să apelăm din nou la lockdown, pentru că ştim că va fi eficient.

În Suedia, responsabilitatea s-a mutat la nivel individual

– S-a spus că Suedia nu a avut măsuri stricte.
– Există trei modele diferite de lockdown:

  • cel strict, cum ați avut şi în România. Și în Spania, în Italia au fost carantine stricte, după modelul chinezesc. Modelul chinezesc salvează vieți şi este o decizie politică.  
  • un lockdown blând, cum am cunoscut noi, în Elveţia, Germania, în Austria şi în multe țări nordice. O carantină “soft”, adică nu atât de reglementată prin lege. Sigur, reglementate prin lege au fost închiderea școlilor, interzicerea adunărilor în masă închiderea afacerilor non-esențiale, dar oamenii puteau călători în țară, fără nici un formular. La nivel individual, au fost recomandări, dar recomandări pe care populaţiile unor ţări ca Germania sau Elveţia le-au respectat foarte bine. 
  • iar Suedia a avut al treilea tip de lockdown: “self-lockdown” – “autocarantina”. Nu este o absenţă a lockdown-ului, cum au scris greşit mulţi jurnalişti, chiar dacă regulile au lipsit sau au fost foarte puține. Responsabilitatea s-a mutat la nivel individual. Chiar dacă afacerilor non-esențiale nu le-a fost interzis să rămână deschise, totuși multe s-au închis, din cauza lipsei de clienţi.

De exemplu, guvernul nu a interzis deloc zborurile domestice în Suedia, dar majoritatea liniilor aeriene s-au închis temporar.

Apoi, multe baruri şi restaurante care rămâneau deschise aveau doar 20% din clientela obişnuită. Oamenii au rămas acasă şi au respectat recomandările autorităţilor.

– Acesta din urmă este un model greu spre imposibil de replicat.
– Exact. Singurul lucru cert este că nu putem improviza. Nu putem spune dintr-odată: “vom aplica modelul suedez”.

Pentru modelul suedez este nevoie de o populație educată și pregătită în acest sens şi de o expertiză puternică în sănătate publică, care să beneficieze de încrederea oamenilor.

Pentru că în Suedia nu este “no lockdown”, dar este “no policy”. Ceea ce înseamnă că acolo managementul epidemiei nu revine atât politicienilor, cât experţilor, epidemiologilor. Pentru că acest tip de “carantină” nu este o decizie politică, ci o recomandare pentru cetăţeni.

– Nu ar merge într-o țară ca România
– În majoritatea țărilor nu ar merge. Cred că opțiunile noastre sunt 1 sau 2, o carantină strictă sau una mai blândă. Fie că vorbim de România sau Franța, populaţiile nu sunt pregătite pentru un lockdown autoimpus. Oamenii ar putea avea nevoie de obligații, să li se ceară prin lege să facă anumite lucruri, nu să asculte doar de experţi.

România, acum într-o zonă de platou, seamănă puţin cu SUA în termenii curbei

– Una dintre explicaţiile autorităţilor din estul Europei – inclusiv la Bucureşti – este că noi am gestionat bine prima parte a epidemiei, tocmai pentru că ne cunoaştem slăbiciunea sistemului medical şi am luat măsuri severe. Totuşi, în ultimele două luni, în România au murit de două ori mai mulţi oameni decât în Bulgaria şi de opt ori mai mulţi decât în Polonia. Care sunt posibilele explicaţii?
– Este dificil să răspundem la întrebarea de ce. Este posibil să fiţi cu un pas înainte într-o tendinţă ce ar putea deveni generală şi în alte ţări. Am putea întreba și de ce SUA se comportă puţin similar României în termenii curbei epidemice. În Statele Unite, mortalitatea e de 3-4 ori mai mare decât în România, în vreme ce, în acest moment, mortalitatea în România e de două-trei ori mai mare decât în Franța. Nu este o diferenţă foarte mare, dar este o diferenţă. Nu aş spune că sunteţi într-o creştere exponenţială a numărului de cazuri, dar nu sunteţi nici într-o zonă de siguranţă.

Sunteţi într-o zonă de platou. Nu sunteți în situația multor țări europene unde explodează astăzi numărul de cazuri și nu pot controla asta și asta este îngrijorător. Ceea ce faceți în România pare suficient de eficient încât să țină măcar sub control procesul epidemic.

Este dificil să ştim de ce la sfârşitul lui iulie a explodat numărul de cazuri, a crescut epidemia la un nivel înalt şi de ce acum nu mai coboară, pentru că în acest moment nu traversaţi trendul din alte ţări din vestul Europei. Probabil beneficiaţi de anumite strategii pe care le-aţi implementat la începutul pandemiei, probabil pentru că oamenii nu au fost lăsaţi complet liberi să ia anumite decizii, ci li s-a cerut să se protejeze pe sine şi pe alţii.

– Totuşi, la numărul deceselor nu stăm deloc bine.
– Da, dar rata mortalităţii pare să fi scăzut recent, acum e undeva la 30 de decese pe zi, şi a fost şi aproape de 60 în anumite zile. Este posibil şi ca felul în care sunt protejaţi vârstnicii să se fi îmbunătăţit. Este o veste bună că s-a redus numărul deceselor.

– Dar dacă ne uităm la numărul deceselor raportat la numărul total de cazuri diagnosticate, stăm mult mai prost decât alte ţări europene. Pare că o proporţie mult mai mare de diagnostice duc la moarte.
– Asta ţine și de strategia de testare. Dacă se testează mult, se înregistrează un număr mult mai mare de infecţii uşoare, iar mortalitatea scade.

Când ar putea fi disponibil un vaccin

– Cât credeți că va mai dura până când va fi disponibil un vaccin eficient?
– Astăzi sunt în competiţie aproape 200 de candidate pentru vaccin. Şi aproape 40 dintre ele sunt în etapa studiilor clinice – în faza 1, 2 sau 3. Mai puţin de 10 au ajuns în faza 3, deci aproape de linia de sosire. Sunt destul de optimist că o parte vor finaliza faza 3 cu succes, astfel încât să fie aprobate ca vaccin, poate chiar până la finalul anului. Asta nu înseamnă că aceste vaccinuri vor fi disponibile la nivel de masă până la sfârşitul anului, ci că probabil vom avea un vaccin care va trebui produs la începutul lui 2021. 

Sper că grupurile la risc vor putea primi acest vaccin suficient de repede,  dar este o provocare uriașă să produci acest vaccin într-o cantitate suficient de mare pentru ca întreaga populație să beneficieze de el. Pentru asta este nevoie de ani de zile.

Dacă prioritizăm dozele pentru angajații din sănătate, cei din centrele de îngrijirea vârstnicilor și grupurilor de risc, la începutul lui 2021 este posibil să avem un vaccin şi să începem acest proces.

Nu vom şti cât de sigur este și cât de eficient este. Vom avea anumite indicii  mulțumită studiilor clinice, dar, de regulă, este nevoie de experiență mai îndelungată pentru a trage concluzii despre siguranța și eficiența unui vaccin.

– Şi atunci, când ne putem aştepta să se încheie pandemia?
– Depinde de mai multe scenarii. Dacă devine realitate cel mai rău scenariu,  deci un al doilea val foarte puternic în iarnă, acesta va contribui cu siguranță la imunitatea de grup și putem ajunge în situația ca la sfârșitul primăverii, nivelul imunității în populație să fie apropiat de nivelul necesar pentru imunitatea de grup, iar cu vaccinarea anumitor grupuri vulnerabile, aproape că se va atinge imunitatea de grup.

Viziunea mea optimistă este că e posibil ca până vara viitoare să scăpăm de această pandemie, pentru că se va atinge imunitatea de grup, cel puțin în țările care vor fi avut un val puternic.

Sigur, va depinde de la ţară la ţară, poate să apară o anumită eterogenitate şi în această privinţă.

Germania, un model de urmat pentru alte ţări din Europa

– Dacă privim în urmă la aceste şase luni în Europa, ce ţări au gestionat cel mai bine pandemia şi ce modele de bune practici aţi recomanda?
– În Europa, aş spune că Germania a avut o strategie foarte bună. Austria la fel – deşi Austria experimentează acum un val mai puternic decât în Germania. Dar Germania este probabil un exemplu foarte bun de urmat, pentru că a reuşit să controleze epidemia cu succes pe parcursul verii, dar şi să nu aibă un val puternic la finalul verii, cum am văzut în Franţa, Spania, Marea Britanie. Desigur, Germania are anumite avantaje: este probabil cea mai bogată ţară din Europa, cu un sistem de sănătate foarte puternic, platforme bune de testare la nivel naţional, şi un nivel înalt de expertiză. Poate că experienţa lor nu este complet replicabilă în alte ţări.

– Franţa a adoptat principii similare şi totuşi Germania a avut o evoluţie mult mai bună. Ce a produs această diferenţă?
– Da, sunt similarităţi între sisteme, dar Franţa a avut o performanţă mult mai slabă decât Germania în termeni de mortalitate, număr de cazuri, tendinţe. Acum Franţa are peste 10.000 de cazuri noi pe zi, pe când Germania are sub 2.000 de cazuri. Aşadar, există un răspuns mai bun în Germania. Mortalitatea, de la începutul epidemiei, a fost de 5 ori mai mică în Germania, ajustată la populaţie. Iar la finalul perioadei de lockdown, s-a testat de 5 ori mai mult în Germania decât în Franţa. Acum cele două ţări testează la fel de mult. Dar la început, germanii au fost mult mai proactivi în implementarea strategiilor de testare

Europenii au reacţionat mai bine decât americanii, dar mai prost decât asiaticii

– Care sunt lecţiile pe care le putem învăţa din această pandemie şi cum pot fi ele oglindite într-o transformare a sistemelor europene de sănătate?
– Este clar că populaţiile asiatice au fost foarte vigilente privind riscul de boli infecţioase noi venind dinspre China continentală. Japonia, Hong Kong, Singapore, Taiwan, Coreea de Sud – dar şi Noua Zeelandă sau Australia – au fost foarte vigilente. În schimb, majoritatea ţărilor europene nu au fost atât de vigilente, ci un pic somnolente la început, faţă de riscul acestor boli infecţioase.

Prima lecţie pe care am învăţat-o este că economiile noastre puternice, societăţile noastre educate nu sunt foarte bine pregătite să facă faţă unui virus respirator care se poate răspândi foarte rapid în întreaga lume, fără tratamente şi vaccinuri disponibile.

Cei care au fost mai bine pregătiţi şi mai vigilenţi au avut o evoluţie mult mai bună. 

Chiar şi-aşa, ţările europene s-au dovedit foarte rezistente la primul val şi au reacţionat foarte bine, cu impunerea rapidă de carantine naţionale. Faptul că Italia, Franţa, România au fost capabile să implementeze aşa rapid un “lockdown” a fost mai degrabă surprinzător. 

– Practic, europenii au compensat rapid pentru lipsa de reacţie?
– Da, Europa nu a avut o performanţă atât de rea, în comparaţie cu SUA, India, Brazilia sau Argentina. Reacţia europeană a fost puţin întârziată şi nu aşa de proactivă şi potrivită ca a ţărilor asiatice menţionate, dar a fost de succes totuşi, cu aplatizarea curbei prin lockdown. În schimb, în SUA, majoritatea statelor au avut o performanţă slabă şi nu au reuşit să ţină epidemia sub control.

La un anumit nivel, România nu este aşa departe de modelul american, dar la un nivel mult mai mic.

Pandemia a adus ştiinţa mai aproape de oameni

– Devalorizarea cunoaşterii este un concept care a căpătat popularitate cu ani înainte de pandemie, dar pare accentuat în aceste luni. Cum credeţi că va evolua relaţia oamenilor cu ştiinţa, odată ce se va termina pandemia?
– Nu sunt atât de pesimist în această privinţă. Cred că nivelul cunoaşterii şi al ştiinţei în populaţia generală s-a îmbunătăţit semnificativ în timpul pandemiei, pentru că oamenii au văzut pe viu exemple despre cum funcţionează ştiinţa.

Într-un câmp al incertitudinii, ştiinţa este un proces încet de achiziţie a cunoaşterii, care se dezvoltă deschis, uneori avansează, uneori stagnează, iar noile informaţii pot schimba puţin viziunea sau imaginea pe care o aveam înainte – în cazul COVID, despre imunitate, căile de transmitere etc.

– Ce rol joacă omul de știință?
– Cred că cei puţin pierduţi în traducere sunt cei care au o cultură mai joasă despre ce înseamnă ştiinţă, iar acest lucru este de înţeles. Acesta este rolul omului de ştiinţă, să le explice, ca un profesor, oamenilor cum funcţionează cercetarea, de ce avem aceste incertitudini, şi cum faptele noi schimbă ceea ce ştiam înainte.

Oamenii cer politici bazate pe știință

– Vă încurajează ceva?
– Un alt lucru pozitiv pe care îl văd astăzi este că oamenii cer acum ca politicile să fie bazate pe ceea ce spune ştiinţa. Unele politici par mai greu de înţeles, pentru că spunem azi ceva şi peste două luni altceva, dar asta e cumva normal, pentru că ştiinţa schimbă ceea ce ştim. Şi mă bucur să văd cum politicienii îşi schimbă măsurile, intervenţiile, discursul, pentru că ştiinţa s-a schimbat.

Nu este vina noastră, nu e vina experţilor, nu e vorba că ne-am fi răzgândit, e vorba de fapte noi care pot schimba măsurile ce trebuie adoptate. Cum este cazul măştilor care trebuie purtate în interior.

La începutul pandemiei, nu a fost o politică, OMS a avut altă poziţie, tocmai pentru că nu toată comunitatea ştiinţifică era de-acord, nu se ştia suficient încă despre cum ne pot proteja. 

– Aţi răspuns foarte rapid solicitării pentru un interviu venind din partea unui jurnalist dintr-o ţară îndepărtată. Ce v-a determinat să faceţi asta?
– Ca director al Institutului de Sănătate Globală din Elveţia, cred că este datoria mea să răspund jurnaliştilor care vor să-mi adreseze întrebări. Cu o zi înainte, am vorbit cu cineva din Hong Kong, cu două zile în urmă, cu un jurnalist din America Centrală. Este datoria mea să răspund întrebărilor.

Foto principală: TDG.ch

Năstase s-a revoltat după ce a aflat că Halep are coronavirus: „Suntem proști de tot! Devenim și noi bărbați?”
PARTENERI - GSP.RO
Năstase s-a revoltat după ce a aflat că Halep are coronavirus: „Suntem proști de tot! Devenim și noi bărbați?”
Cine a infectat-o, de fapt, pe Simona Halep. Este halucinant ce s-a întâmplat în această săptămână
PARTENERI - PLAYTECH
Cine a infectat-o, de fapt, pe Simona Halep. Este halucinant ce s-a întâmplat în această săptămână
Horoscop 1 noiembrie 2020. Leii pot ignora, pentru o zi, orice fel de problemă, oricât de arzătoare ar fi
HOROSCOP
Horoscop 1 noiembrie 2020. Leii pot ignora, pentru o zi, orice fel de problemă, oricât de arzătoare ar fi
Cine este tâlharul care a ucis o femeie pe stradă, la Timișoara și i-a furat telefonul și portofelul
Știrileprotv.ro
Cine este tâlharul care a ucis o femeie pe stradă, la Timișoara și i-a furat telefonul și portofelul
Celebra gimnastă a ţării a ajuns omul străzii. ŞOC: întreţine relaţii intime pentru bani
Telekomsport
Celebra gimnastă a ţării a ajuns omul străzii. ŞOC: întreţine relaţii intime pentru bani