Șefa Comisiei UE a anunțat lansarea procesului de suspendare a fondurilor europene pentru Ungaria, din cauza problemelor privind statul de drept
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Decizia anunțată marți de Ursula von der Leyen este doar începutul unui proces relativ lung, care s-ar putea termina cu un vot în Consiliul European pentru suspendarea finanțării europene, scrie Politico. Intenția executivului UE fusese deja semnalată luni de comisarul european pentru Buget Johannes Hahn, care a invocat suspiciunile de corupție de la Budapesta.
Cuprins:
Comisia Europeană va declanșa un nou mecanism care ar putea reduce finanțarea acordată Ungariei, din cauza erodării standardelor pentru statul de drept ale blocului comunitar, a declarat marți președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.
Bruxelles-ul a introdus acest mecanism după ce a acuzat în mod repetat Budapesta și Varșovia că au subminat standardele democratice, inclusiv independența justiției.
Luni, declanșarea mecanismului împotriva Ungariei, dar nu și a Poloniei, fusese anticipată de comisarul responsabil pentru buget, Johannes Hahn. Într-o declarație pentru ziarul austriac Tiroler Tageszeitung, acesta a motivat decizia citând suspiciunile de corupție și problemele cu achizițiile publice.
Criticii guvernului Orban, din Ungaria sau de la Bruxelles, au atras în mod repetat atenția asupra corupției din jurul premierului, vorbind inclusiv despre presupusa fraudare a fondurilor europene. Guvernul de la Budapesta a refuzat să adere la Parchetul European nou înființat, o măsură dorită, spre exemplu, de opoziție.
Răspunsurile Budapestei nu au convins Comisia
Discuțiile despre sancționarea Ungariei s-au prelungit în lunga eră Orban, într-o perioadă în care organizațiile civile au acuzat că liderul maghiar a preluat treptat controlul instituțiilor democratice și a direcționat banii contribuabililor către prieteni și familie.
Marți, Von der Leyen a declarat că echipa sa a informat deja Ungaria cu privire la decizie, după ce a analizat răspunsurile Budapestei la o scrisoare informală pe care Comisia a trimis-o în noiembrie anul trecut, solicitând informații cu privire la preocupările sale legate de statul de drept.
„Am evaluat cu atenție rezultatul acestor întrebări”, a declarat von der Leyen, vorbind în fața Parlamentului European. „Concluzia noastră este că trebuie să trecem la următorul pas”.
„Vom trimite scrisoarea oficială de notificare pentru a declanşa mecanismul de condiţionalitate. Comisarul (Johannes) Hahn i-a informat pe oficialii unguri că vom trimite scrisoarea oficială de punere în întârziere pentru activarea mecanismului”, a declarat Ursula von der Leyen, citată de Agerpres.
„Aceasta va declanşa o procedură care prevede termene precise”, a mai spus preşedinta CE în cadrul unei ore de întrebări cu eurodeputaţii la jumătatea mandatului, care a avut loc în premieră în Parlamentul European.
Deși Von der Leyen este acum pregătită să meargă mai departe după luni de deliberări, procesul presupune o birocrație și o dezbatere politică semnificativă înainte de aplicarea unei măsuri efective, scrie Politico.
Odată ce Comisia va începe în mod oficial procesul, este de așteptat un lung schimb de replici cu Budapesta. Apoi, Consiliul UE, format din reprezentanți ai fiecărei țări, va fi cel care va decide în cele din urmă dacă va tăia sau nu banii. Orice reducere a finanțării are nevoie de o „majoritate calificată” pentru a fi aprobată, adică de cel puțin 55% din țările UE, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului comunitar.
De ce doar Ungaria, nu și Polonia
Parlamentul European face presiuni de mult timp pentru aplicarea mecanismului în cazul Poloniei și Ungariei și chiar a dat în judecată Comisia pentru a grăbi o decizie.
Europarlamentarul german Daniel Freund, un critic constant al lui Orban, anticipase și el activarea mecanismului, potrivit The Guardian. „Presiunea financiară va începe să se facă simțită destul de repede dacă comisia va acționa”, a spus el adăugând că, chiar dacă procesul UE va dura luni de zile, ar putea fi mai greu pentru Budapesta să împrumute bani.
Petri Sarvamaa, un eurodeputat finlandez, a avertizat că problema Ungariei ridică întrebări mult mai profunde decât cea a fondurilor. Europa s-ar putea să se apropie de un moment istoric, a spus el. „Ne confruntăm cu probleme existențiale. Acestea sunt regimuri autoritare totalitare care se confruntă cu lumea democratică, iar Orban pare să fie dispus să facă parte din această (primă) tabără”, a spus Sarvamaa.
Curtea de Justiție a UE a luat în februarie o decizie mult-așteptată, stabilind că Bruxelles-ul are dreptul de a bloca fondurile țărilor care încalcă statul de drept. Judecătorii de la Luxemburg au răspuns astfel unei obiecții ridicate de Ungaria și Polonia la așa-numitul „mecanism al condiționalității”.
Cele două țări au contestat anul trecut mecanismul de sancțiuni, care are rolul de a pedepsi încălcările statului de drept în statele membre, prin sistarea parțială a fondurilor europene.
Curtea de Justiție a constatat însă că procedura nu poate fi inițiată decât în cazul în care există motive rezonabile să se considere nu numai că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept, ci mai ales că aceste încălcări afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale acesteia.
Aici intervine diferența dintre Polonia și Ungaria. În cazul Poloniei, Bruxelles-ul critică, printre altele, reformele judiciare despre care spune că încalcă independența justiției, dar și refuzul Varșoviei de a accepta primatul legii UE în fața celei poloneze.
Când vine vorba despre Ungaria, Comisia și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la contractele publice și la corupția și conflictul de interese care afectează cheltuirea fondurilor europene.
Hahn a subliniat de altfel că, deocamdată, deocamdată, nu vede posibilitatea de a utiliza mecanismul în Polonia, deoarece acolo există în special probleme care vizează sistemul judiciar.
Incertitudini pentru Ungaria
Vestea este una neplăcută pentru economia Ungariei și pentru Viktor Orban, în ciuda victoriei zdrobitoare din alegeri.
UE a înghețat deocamdată și plățile din fondul de redresare COVID către Polonia și Ungaria, din cauza unor deficiențe democratice. Economiștii se așteaptă ca acest lucru să pună presiune pe umerii Budapestei și Varșoviei începând cu a doua jumătate a anului, în lipsa unui compromis.
O cheltuială de 5,4 miliarde de dolari înainte de alegeri, o creștere a costurilor cu energia și expirarea iminentă a plafonărilor de prețuri vor complica, de asemenea, eforturile lui Orban de a menține economia stabilă după vot.
Împrumuturile mari contractate de guvern pentru a scoate economia din pandemie ridică și ele semne de îngrijorare.
În condițiile în care inflația va atinge cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, economia încetinește pe fondul războiului, iar fondurile UE sunt incerte din cauza unei dispute privind standardele democratice, Orban nu va avea parte de o perioadă de miere după victoria sa în alegeri, a observat Reuters într-o analiză postelectorală.
