Lovitură pentru Ungaria și Polonia. Comisia UE primește undă verde pentru a tăia finanțarea țărilor care încalcă statul de drept

Curtea de Justiție a UE a luat miercuri o decizie mult-așteptată, stabilind că Bruxelles-ul are dreptul de a bloca fondurile țărilor care încalcă statul de drept. Judecătorii de la Luxemburg au răspuns astfel unei obiecții ridicate de Ungaria și Polonia la așa-numitul „mecanism al condiționalității”.

Cele două țări au contestat anul trecut mecanismul de sancțiuni, care are rolul de a pedepsi încălcările statului de drept în statele membre, prin sistarea parțială a fondurilor europene.

Bruxelles-ul a introdus acest mecanism după ce a acuzat în mod repetat Budapesta și Varșovia că au subminat standardele democratice, inclusiv independența justiției.

Deși mecanismul a fost instituit în 2021, Comisia a spus că va aștepta până la decizia Curții de Justiție pentru a activa procedura. Această perioadă de așteptare a fost decisă împreună cu Ungaria și Polonia, ca o concesie în schimbul unui acord pe tema bugetului UE.

Recomandări

Anunț oficial. România îndeplinește criteriul privind eliminarea vizelor pentru SUA: decizia finală, așteptată anul viitor

„Ursula von der Leyen trebuie să acționeze acum. Nu se mai poate ascunde în spatele instanței”, a spus europarlamentarul liberal (Renew) Guy Verhofstadt, după aflarea deciziei.

În ce constă conflictul dintre Bruxelles și Ungaria și Polonia

Comisia Europeană a trimis avertismente oficiale către Budapesta și Varșovia în noiembrie, subliniind derapajele democratice ale autorităților maghiare și poloneze.

În cazul Poloniei, Bruxelles-ul critică reformele judiciare despre care spune că încalcă independența justiției, dar și refuzul Varșoviei de a accepta primatul legii UE în fața celei poloneze.

Când vine vorba despre Ungaria, Comisia își exprimă îngrijorarea cu privire la contractele publice și la corupția și conflictul de interese care afectează cheltuirea fondurilor europene.

De luni întregi, Parlamentul European a presat Comisia să reducă imediat finanțarea celor două țări. Legislativul a declanșat chiar o proprie procedură legală împotriva Executivului, pe care l-a acuzat că nu ia măsuri așa cum ar trebui.

Însă oficialii de la Bruxelles au spus repetat că preferă să își construiască gradual dosarul împotriva celor două țări.

Comisia ar avea nevoie de o majoritate calificată (55% din statele membre, reprezentând 65% din populația UE) pentru a declanșa mecanismul.

Recomandări

Arhiepiscopia Sucevei: a început cercetarea disciplinară a preoților care au făcut campanie pro-Călin Georgescu. „Au fost contactați deja de corpul de cercetare bisericească”

Ce spune Curtea de Justiție

Curtea constată în primul rând, în ceea ce privește temeiul juridic al regulamentului, că procedura nu poate fi inițiată decât în cazul în care există motive rezonabile să se considere nu numai că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept, ci mai ales că aceste încălcări afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale acesteia, precizează un comunicat oficial al instanței.

Regulamentul urmărește să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod suficient de direct din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancționeze, în sine, asemenea încălcări.

În această privință, Curtea amintește că respectarea de către statele membre a valorilor comune pe care se întemeiază Uniunea, printre care statul de drept și solidaritatea, justifică încrederea reciprocă. Întrucât această respectare constituie astfel o condiție pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru, Uniunea trebuie să fie în măsură, în limitele atribuțiilor sale, să apere aceste valori, mai spune comunicatul.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Curtea precizează în această privință, pe de o parte, că respectarea acestor valori nu poate fi redusă la o obligație impusă unui stat în vederea aderării la Uniune și pe care acesta ar putea să o încalce după aderarea sa. Pe de altă parte, ea subliniază că bugetul Uniunii este unul dintre principalele instrumente care permit concretizarea, în politicile și în acțiunile Uniunii, a principiului fundamental al solidarității între statele membre și că punerea în aplicare a acestui principiu, prin intermediul acestui buget, se sprijină pe încrederea reciprocă pe care acestea o au în utilizarea responsabilă a resurselor comune înscrise în bugetul menționat.

Or, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii și interesele financiare ale Uniunii pot fi grav compromise prin încălcări ale principiilor statului de drept săvârșite într-un stat membru.

Astfel, aceste încălcări pot avea drept consecință, printre altele, lipsa unei garanții că cheltuielile acoperite de bugetul Uniunii îndeplinesc ansamblul condițiilor de finanțare prevăzute de dreptul Uniunii și, prin urmare, că sunt conforme cu obiectivele urmărite de Uniune atunci când aceasta finanțează asemenea cheltuieli.

Așadar, spune Curtea, un „mecanism de condiționalitate” orizontală precum cel instituit de regulament, care
condiționează beneficiul finanțărilor din bugetul Uniunii de respectarea de către un stat membru a principiilor statului de drept, poate intra în sfera competenței conferite de tratate Uniunii de a stabili „norme financiare” referitoare la execuția bugetului Uniunii.

Urmărește-ne pe Google News