Ursula Von der Leyen vrea să aibă propriul serviciu secret. De ce nu sunt de acord diplomații UE cu acest plan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, intenționează să creeze o unitate de informații a UE care ar colecta informații de la serviciile de securitate națională ale statelor membre, potrivit unor relatări din presă publicate marți, relatează Euronews.
Se tem de lupte pentru putere
Comisia a declarat că va face o „utilizare operațională mai bună” a datelor existente, însă diplomații UE o consideră în primul rând o extindere a puterii lui von der Leyen, a relatat ziarul FT.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a declarat marți că noua unitate „va completa serviciile Serviciului European de Acțiune Externă și va juca un rol cheie în pregătirea așa-numitului Colegiu de Securitate”.
Colegiul de Securitate este format din cei 26 de comisari și din președintele Comisiei. Acesta s-a întrunit pentru prima dată în martie, când Comisia și-a extins mandatul în materie de securitate.
Conform rapoartelor, înalți diplomați ai UE au criticat planul, temându-se de structuri duale și lupte pentru putere la Bruxelles. Unii diplomați se tem că această mișcare le-ar putea afecta influența și carierele.
Planul nu a fost prezentat oficial celor 27 de state membre, dar ar implica detașarea de personal din serviciile naționale de informații către noua autoritate.
Reduce influența lui Kallas
Două persoane familiarizate cu procesul au declarat că se așteaptă să se opună capitalele UE acordării de noi competențe de informații către Bruxelles.
Cu toate acestea, ei au remarcat îndoieli cu privire la eficacitatea structurilor de securitate europene existente, în special în ceea ce privește războiul hibrid al Rusiei.
Celula de informații ar urma să colaboreze cu Serviciul European de Acțiune Externă, dar ar putea reduce influența șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, consolidând în același timp poziția lui von der Leyen, au declarat diplomații.
Măsura vine în urma presiunilor exercitate de războiul în desfășurare al Rusiei în Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump de a limita garanțiile de securitate și schimbul de informații cu Europa.
