Vladimir Putin își vânează propriii susținători. Mașinăria Kremlinului lovește acum chiar în cei care l-au slăvit ani la rând
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cei care ani întregi l-au ridicat în slăvi pe Vladimir Putin și au glorificat războiul din Ucraina trăiesc acum ironia supremă: statul pe care l-au apărat îi tratează ca pe niște trădători. Publicația The Guardian scrie că aparatul represiv al Kremlinului s-a întors împotriva propriei tabere, într-o adevărată vânătoare a celor considerați cândva „eroii propagandei”.
Cuprins:
De la voci pro-Putin la „dușmani ai statului”
Printre victimele recente se numără Sergei Markov, un analist politic care l-a numit pe Putin „unul dintre marii oameni ai istoriei”, și Roman Aliohin, un blogger pro-război care strângea bani pentru trupele ruse. Ambii au fost etichetați în 2025 drept „agenți străini”, un stigmat folosit în trecut pentru opozanții regimului. Această etichetă, cu origini în epoca sovietică, îi obligă să se declare public ca „agenți străini” pe rețelele sociale și le impune restricții financiare drastice.
Și Tatyana Montyan, o comentatoare născută în Ucraina și colaboratoare a postului de stat RT, a fost inclusă pe lista „teroriștilor și extremiștilor”, aceeași în care se aflau cândva apropiații lui Aleksei Navalnîi.
„Nu mai există voci antirăzboi, dar mașina nu se poate opri”
„Mai întâi au fost eliminați cei care criticau războiul. Acum, când nu mai există astfel de voci, mașina represivă nu se poate opri”, avertizează politologa Ekaterina Schulmann, citată The Guardian.
Fiecare caz pare diferit la suprafață: Markov ar fi căzut în dizgrație după tensiunile dintre Moscova și Azerbaidjan, Aliohin a fost acuzat că a deturnat bani după ce s-a afișat online cu o mașină sport și un ceas de lux, iar Montyan este suspectată că ar fi folosit abuziv fondurile strânse pentru front.
Dar, potrivit analiștilor, toate aceste episoade au aceeași rădăcină, și anume o luptă internă pentru influență și bani între taberele care până acum serveau același scop.
„Loialiștii” lui Putin, în război cu „militariștii” din online
Schulmann descrie o confruntare care se adâncește între două grupuri din interiorul sistemului. Pe de-o parte sunt „loialiștii”, veterani ai propagandei, conectați direct la Kremlin și la Ministerul Apărării. De cealaltă, „militariștii”, o mișcare de bloggeri ultranaționaliști și voluntari, cunoscuți ca Z-bloggeri, după litera devenită simbol al invaziei din Ucraina.
Acești „militariști” au apărut în 2022, când armata rusă se confrunta cu lipsuri majore, iar voluntarii au început să strângă bani, drone și echipamente pentru front. În timp, au devenit o forță cu influență reală, uneori mai populară decât canalele oficiale.
Kremlinul a privit cu suspiciune această independență. „Autocrațiile se tem de orice formă de mobilizare civică. Chiar și una pro-război este văzută ca un pericol”, spune Schulmann.
Totul se reduce la bani
Pentru mulți, miza nu mai e doar ideologică, ci financiară. Analistul Ivan Filippov explică pentru sursa citată faptul că, pe fondul miliardelor cheltuite în război, a izbucnit o luptă pentru controlul resurselor.
El îl menționează pe Vladimir Soloviov, celebrul propagandist apropiat de Ministerul Apărării, care ar fi condus o campanie de discreditare împotriva bloggerilor pro-război, pe motivul că aceștia reușeau să strângă mai multe fonduri pentru soldați decât organizațiile „oficiale” patronate de stat.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, cel puțin 38 de oameni de afaceri ruși au murit în circumstanțe suspecte, multe dintre cazuri fiind declarate oficial drept sinucideri, deși tot mai multe voci pun la îndoială această versiune
Ironia unei „revoluții devoratoare”
Pentru opoziția anti-Putin, spectacolul e plin de ironie. „E amuzant să-i vezi pe cei care aplaudau arestările liberalilor cum descoperă acum că oricine poate fi închis fără motiv”, spune Ivan Filippov, care compară situația cu epurările staliniste, când chiar și comuniștii devotați se trezeau victime ale propriului sistem și exclamau: „Tovarășe Stalin, s-a comis o greșeală teribilă!”.
După ce a fost pus pe lista agenților străini, Markov a reacționat uimit: „E o neînțelegere”. Aliohin, la rândul lui, a început să vorbească precum un activist pentru drepturile omului, spunând că legea „încalcă Constituția” și reprezintă „o gravă atingere a drepturilor civile”.
Iar Ekaterina Schulmann avertizează că represiunea nu se va opri aici: „Aparatul represiv rus trebuie să-și umple cotele. Mașina trebuie să se hrănească singură”.
