Cum au ajuns zeci de tone de plumb dintr-o unitate militară în centre de fier vechi din București. Decizia justiției, după 10 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 50 de tone de plumb au dispărut dintr-un depozit al Unității Militare 01575 București, în documente figurând ca fiind livrate la două unități militare din Bârlad. În realitate, însă, plumbul a ajuns în centrele de fier vechi din Capitală. Era transportat cu mașinile Armatei de gestionarul depozitului, care a fost condamnat recent, la 10 ani de la furtul comis.
Cuprins:
Timp de trei ani, 50.482 de kilograme de plumb au dispărut din Secția Depozitare și Aprovizionare (SDA) Tunari a Unității Militare 01575 București, fără ca nimeni să sesizeze mașinile care transportau plumbul armatei la centrele de fier vechi de pe centura Capitalei.
Un singur vinovat: gestionarul depozitului
O anchetă a Parchetului Militar București a scos la iveală furtul, iar singurul găsit vinovat a fost gestionarul depozitului. Acesta a recunoscut faptele și a declarat în fața anchetatorilor că, de fapt, locțiitorul comandantului l-ar fi învățat cum să procedeze pentru a acoperi furtul în documente.
Militarul Gheorghe Radu (52 de ani) a îndeplinit, începând cu anul 2002, funcția de șef de magazie, respectiv gestionar al SDA Tunari, fiind totodată și responsabil cu documentele secrete din cadrul secției.
Începând cu anul 2008, din depozitul de la Tunari au început să dispară lingourile de plumb. Mai întâi în cantități mici, apoi în cantități tot mai mari.
În 2011, avea să se constate că în depozit mai erau doar 9 tone de plumb. Restul de 50 de tone „se evaporaseră”. Totul a ieșit la iveală după ce a fost schimbată comanda unității.
Audiat de procurorii militari, șeful depozitului a recunoscut că el a sustras plumbul, povestind cu lux de amănunte cum s-a întâmplat totul.
Prețul plumbului la centrul de fier vechi: între 1,5 și 3 lei pe kilogram
Potrivit anchetatorilor, lingourile de plumb erau sustrase de șeful depozitului la sfârșitul orelor de program sau în zilele în care făcea serviciul de permanență.
Radu Gheorghe intra cu mașina personală în incinta depozitului, cu acordul ofițerului de serviciu pe unitate, invocând diferite pretexte (efectuarea de mici reparații pe rampă sau spălarea mașinii). Ulterior așeza șase sau șapte lingouri de plumb pe podeaua autoturismului, iar la ieșirea din serviciu se ducea la centrele de fier vechi de pe centura Capitalei și vindea plumbul cu sume cuprinse între 1,5 și 3 lei kilogramul.
Văzând că nu este prins, șeful depozitului a apelat și la sprijinul altor trei colegi, dar și a două persoane civile pentru a-l ajuta să transporte lingourile de plumb chiar cu mașinile Armatei, două autoturisme tip ARO.
De fiecare dată, șeful depozitului se deplasa și el la centrele de deșeuri, susținând că o parte din bani le-a dat și celor care l-au ajutat la transport.
Descoperirea furtului
Potrivit datelor din dosarul consultat de Libertatea, dispariția plumbului din depozitul UM 01575 s-a constatat în anul 2011, însă nu au fost luate măsuri imediate.
Cu ocazia audierilor, șeful magaziei a declarat că în cursul anului 2011 a fost sunat de către locțiitorul comandantului, care l-a anunțat că a intrat în magazia de chimicale și a constatat lipsa unei cantități foarte mari de plumb din gestiune.
„După ce i-am comunicat domnului lt. col. L.D. că am sustras plumbul, acesta mi-a explicat ce anume aș putea să fac pentru a acoperi respectiva faptă. Mi-a spus cum să completez actele de primire, astfel încât să pot să le falsific ulterior prin inserarea în cuprinsul acestora și a cantităților de plumb sustrase anterior, în sensul că, după ce completez actul de primire cu bunul material ce urma să fie livrat în mod real, să las un rând liber, după care să înscriu mențiunea terminat, astfel încât, după ce operațiunile economice menționate în actul de primire primeau viza de control financiar preventiv și aprobările conducerii, eu să le falsific prin completarea acestora cu reperul plumb și ulterior să le predau contabilei pentru a efectua înregistrările contabile”, a declarat Gheorghe Radu.
Militarul a precizat anchetatorilor că superiorul său, care descoperise furtul, i-ar fi sugerat să contacteze eventuale persoane cunoscute din cadrul Statului Major al Forțelor Terestre pentru a le ruga să-i facă rost de documentele respective. A susținut că ulterior chiar superiorul său i-ar fi oferit ordinele de distribuție necesare.
Interogat de procurori, el a negat că ar fi oferit superiorului său vreo sumă de bani, obținută din comercializarea plumbului, sau că i-ar fi pretins alte sume ori alte servicii.
„Acesta doar mi-a recomandat cum să procedez pentru a acoperi sustragerile efectuate anterior”, a subliniat militarul Radu Gheorghe.
Plumbul, livrat fictiv unor unități militare din Bârlad
În august 2011, de la secția Tunari au fost livrate către două unități militare din Bârlad, județul Vaslui, 800 de litri de antigel.
Livrările de antigel către cele două unități militare din Bârlad au fost folosite de către Radu Gheorghe pentru a acoperi dispariția plumbului vândut la centrele de fier vechi. El a falsificat exemplarele 1 și 3 ale actelor de primire, după aplicarea vizei de control financiar preventiv, trecând sub reperul antigel și cantitatea de 22.000 kg plumb, pe fiecare dintre acestea.
După obținerea vizei de control financiar preventiv și inserarea mențiunilor privind cantitatea de 22.000 kg plumb, Radu Gheorghe a predat serviciului contabilitate documentele.
Astfel, 44 de tone din plumbul furat au fost scăzute din gestiune, cantitatea figurând ca fiind livrată la Bârlad.
Bărbatul a declarat că nu a trecut la acel moment în acele acte de primire întreaga cantitate de plumb sustrasă, întrucât nu știa cu exactitate cât plumb a sustras în perioada 2008-2011.
Cele 44 de tone de plumb au fost inserate cu aproximație potrivit propriilor calcule.
Superiorul a infirmat ipoteza militarului
Procurorii militari au extins cercetările și față de trei dintre colegii care l-au ajutat la transportarea plumbului către centrele de fier vechi, contabila unității militare, locotenent-colonelul care a descoperit furtul și două persoane civile. Față de toți aceștia, la finalul anchetei s-a dispus soluția de clasare, procurorii apreciind că nu sunt suficiente probe care să le dovedească vinovăția.
Locotenent-colonelul indicat de militar ca fiind cel care a descoperit furtul a negat afirmațiile subalternului său. La audieri, acesta a subliniat că la momentul respectiv (descoperirea furtului, n.r.) îndeplinea funcția de locțiitor al comandantului UM 01575 București și nu avea atribuții legate de verificare a intrărilor și ieșirilor de bunuri din SDA Tunari.
Astfel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București a dispus clasarea dosarului, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și favorizarea făptuitorului, infracțiuni pentru care a fost cercetat superiorul militarului.
Prejudiciul de 594.633 de lei, nerecuperat
Trimis în judecată, Radu Gheorghe a recunoscut faptele, singura sa obiecție fiind legată de valoarea prejudiciului. A spus că suma de 594.633 de lei este mult prea mare și nici nu va putea să o achite din pensia sa. După izbucnirea scandalului, militarul a trecut în rezervă.
Găsit vinovat pentru delapidare în formă continuată, fostul gestionar a fost condamnat pe 10 decembrie de Tribunalul Militar București la 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare și obligat să achite către MApN prejudiciul creat prin vânzarea plumbului din depozit către centrele de fier vechi. Decizia instanței nu este definitivă.
