Munca autonomă, fără ierarhii, șansa de a câștiga bani făcând ceva ce îți și place, libertatea de a-ți organiza timpul așa cum dorești sunt motive întemeiate pentru a alege această cale. În ceea ce privește domeniul IT, magnetismul poate fi explicat și mai ușor: prin salarii în general mai mari, prin dictonul viitorul aparține tehnologiei, prin presiunea socială de a urma trendul (parcă nu ai vrea să rămâi în urmă, nu-i așa?).

Ce este freelancingul (informatic)?

În primul rând, freelancerul este un profesionist care lucrează pe cont propriu, într-o manieră independentă. El propune anumite servicii clienților – indiferent că vorbim despre întreprinderi sau particulari.

Prin urmare, atunci când spunem freelancing informatic ne referim la muncă independentă în domeniul informatic. Sau, pe româneșteîn IT.

Adică ce face un freelancer?

Practic, munca unui freelancer presupune fie anumite atribuții pe seama întreprinderii cu care a contractat anterior, adică servicii de lungă durată, fie sarcini punctuale sau expertize, pe care le oferă în calitate de consultant.

Registrul de activitate al unui freelancer informatic este vast. Însă cel mai adesea, întreprinderile îl contactează pentru auditul unui sistem informatic, pentru a forma o echipă competentă să utilizeze o anumită aplicație, pentru consultanță în materie de securitate informatică, pentru a supraveghea punerea în aplicare sau transferul de date pe un spațiu de stocare mai bine securizat, ori pentru instalarea sau mentenanța unui server informatic.

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ
Recomandări
Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Pe scurt, știi deja despre ce e vorba: să faci aplicații, mentenanță, să mai repari una-alta prin diverse companii pe partea de IT etc. Aici intră, generic, cam tot: de la sys admin, la developer, consultant etc.

În consecință, freelancerul informatic poate fi:

  • consultant;
  • formator;
  • inginer;
  • dezvoltator;
  • administrator de sistem/de rețea.

Lansarea în freelancing – ce statut juridic să alegi?

Odată ce hotărârea a fost luată, riscurile – calculate și asumate, cel care dorește să ocupe o astfel de poziție în condiții de legalitate va trebui să aleagă o formă de organizare: de regulă, SRL (societate cu răspundere limitată) sau PFA (persoană fizică autorizată). Alegerea va contura însă regulile de înființare și apoi desfășurarea întregii activități profesionale.

Avem două acte normative diferite: OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale și Legea 31/1990 societăţilor. De ce? Pentru că formele de organizare reglementate de OUG 44/2008 nu au personalitate juridică, iar cele din Legea 31 au, ceea ce conduce la un regim juridic diferit.

OUG 44/2008 ne și definește persoana fizică autorizată ca întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce foloseşte, în principal, forţa sa de muncă.

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School
Recomandări
Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Revenind la dificila alegere: există un mit potrivit căruia ar fi mai ușor să gestionezi un PFA decât un SRL; în realitate, raportat la intențiile și nevoile tale, s-ar putea ca SRL-ul să fie o alegere mai inspirată.

O analiză comparativă a celor două ar arăta cam așa:

  • PFA nu are personalitate juridică, SRL are;

Adică PFA se confundă cumva cu tine, în timp ce SRL-ul e o altă persoană. Consecința? Răspunderea e mai mare la PFA, ceea ce înseamnă că există șanse să scoți bani din propriul buzunar, în timp ce la SRL răspunderea este limitată la capitalul social.

  • La PFA poți să îți faci singur contabilitatea, într-un banal Excel, în timp ce la SRL ai nevoie de un contabil autorizat.

Asta în teorie. În practică, s-ar putea să nu fie atât de simplu să depui declarațiile la ANAF și s-ar putea să ajungi oricum la un contabil autorizat (obligatoriu la SRL și care trebuie plătit).

  • Înscrierea în registrul comerțului este un pas obligatoriu pentru ambele, însă doar SRL-ul dobândește și personalitate juridică din acel moment.
  • Odată cu Legea nr. 223/2020, s-a eliminat obligativitatea existenței unui capital social la SRL (înainte, era de cel puțin 200 de lei), ceea ce a uniformizat cumva cheltuielile de înființare între SRL și PFA. Totuși, la SRL trebuie să achiți 122 de lei sub forma unei taxe percepute de Registrul Comerțului pentru publicarea rezoluției în Monitorul Oficial.
Scrisoarea trimisă de un miner din Praid care a anticipat dezastrul: „Suntem bărbați, dar ne e frică. Am gânduri negre, mi-e teamă că vor deveni realitate”
Recomandări
Scrisoarea trimisă de un miner din Praid care a anticipat dezastrul: „Suntem bărbați, dar ne e frică. Am gânduri negre, mi-e teamă că vor deveni realitate”

Oricum ar fi, trebuie să depui un capital social de 1 leu, corespondent al unei părți sociale.

  • Indiferent de forma juridică aleasă, va trebui să completezi o serie de declarații, pe care le vei depune la ANAF – bineînțeles că diferă, dar ideea e că nu scapi de ele. Acestea vizează: la PFA – veniturile realizate, estimări de venituri și cheltuieli, contribuții privind asigurări de sănătate și pensii; la SRL – obligații de plată la bugetul de stat și impozitul pe profit.

De aceea, e bine să lucrezi cu un contabil pentru ambele, iar în cazul PFA ai varianta de a merge pe SOLO, o aplicație care face asta pentru tine.

  • Dacă ai PFA, poți să te și angajezi (fie în același domeniu, fie într-unul diferit), dar în altă parte. În schimb, poți fi angajat la propriul SRL.
  • La PFA poți beneficia de banii obținuți imediat ce au intrat în cont, în timp ce în cazul SRL nu se întâmplă așa, pentru că sunt necesare niște justificări suplimentare, iar repartizarea dividendelor se face trimestrial sau anual și mai sunt supuse și impozitării cu 5%.
  • Nu poți înființa un PFA decât dacă ai studii de specialitate, iar ele trebuie dovedite printr-o diplomă sau un certificat.

Cu toate acestea, în practică, nu îți trebuie ceva extrem de „oficial”. Poate fi un curs de IT pe undeva, un curs pe Udemy, un curs de specialitate. Chiar și faptul că ai terminat liceul de informatică ar putea fi suficient.

  • SRL-ul, deși presupune, ca regulă, cel puțin 2 asociați, se poate constitui și prin actul de voință al unei singure persoane. Însă dacă asociatul unic este administrator, îi revin și obligațiile prevăzute de lege pentru această calitate.
  • La venituri sub plafonul TVA (adică 88.500 de euro, rotunjit, în funcție de cursul de schimb, la 300.000 de lei), un PFA poate opta între a fi și a nu fi plătitor de TVA. La fel și un SRL. În momentul în care depășesc plafonul de 300.000 de lei, ambele forme au obligația de a trece la plătitor de TVA.
  • PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activități prevăzute de codul CAEN, iar ele vor fi corespunzătoare studiilor de specialitate obligatorii, așa cum menționam mai sus. La SRL sunt nelimitate, cu restricțiile prevăzute de lege.
  • PFA poate desfășura activitățile pentru care este autorizată fie singură, fie împreună cu cel mult 3 persoane angajate de aceasta cu contract individual de muncă.
  • În caz de insolvență, PFA va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
  • Radierea de la Registrul Comerțului este mai costisitoare și durează mai mult la SRL decât la PFA.

Indiferent pentru care dintre cele două vei opta, ar trebui să știi care sunt codurile tale CAEN de bază:

  • 6201 Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client)
  • 6202 Activități de consultanță în tehnologia informației
  • 6203 Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul
  • 6209 Alte activități de servicii privind tehnologia informației
  • 6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe
  • 6312 Activități ale portalurilor web
  • 6399 Alte activități de servicii informaționale n.c.a.
  • 7022 Activități de consultanță pentru afaceri și management

Care sunt contribuțiile?

Citește continuarea pe avocatoo.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.