Cazul dispariției a 552 de obiecte de patrimoniu din aur și argint. Infracțiunea a fost descoperită la pensionarea unui angajat al Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta-Turnu Severin

Lipsa pieselor, depistată la un inventar

Este vorba despre 549 de monede, din care 178 din aur şi 371 din argint, o brăţară dacică din argint cu cap de lup. un cercel cu bumb piramidal de aur şi o fibulă datând din anul 80 î.Hr., care fac parte din Tezaurul de la Izvorul Frumos. Lipsa acestor piese a fost depistată la un inventar efectuat cu ocazia ieşirii la pensie a unuia dintre specialiştii muzeului. Brățara și fibula din argint sunt anunțate ca dispărute pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului.

Verificările ulterioare au arătat că din colecția muzeală au dispărut 203 monede reprezentând ducaţi veneţieni din aur (anii 1300-1400), florini ungureşti din aur (anii 1300-1440), guldeni din aur (anii 1350-1400), groşi sârbeşti de argint, ducaţi din argint de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, accele argint (anul 1400) din Tezaurul Dudaşul Schelei, 130 de monede reprezentând ducaţi veneţieni din aur (anii 1380-1400), florini ungureşti din aur, ducaţi argint din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (anii 1380-1420), groşi sârbeşti din argint, 150 de monede reprezentând ducaţi din aur (Olanda anul 1700), zechini veneţieni din aur (anul 1700), monede din argint din timpul Imperiului Otoman (anul 1800) din tezaurul de la Gornenţi și 66 de monede austriece din aur şi din argint din Tezaurul de la Balta. 

Obiecte de patrimoniu, transferate la Muzeul de Artă

Un dosar penal deschis după plângerea depusă de conducerea muzeului a fost clasat în 2020, din lipsă de probe. Reevaluarea pieselor lipsă a stabilit o valoare de inventar de 45.061 de lei, iar raportul de expertiză realizat cu ocazia cercetărilor penale a indicat o sumă de 260.405 lei. Muzeul a dat în judecată fosta angajată și solicită daune materiale în valoare de 318.736 de lei, sumă care ar urma să fie actualizată la zi cu indicele de inflație.

Ancheta internă făcută la vremea respectivă la nivelul muzeului a indicat faptul că furtul s-a comis în perioada 2011-2014. Muzeul era în reabilitare, astfel încât piesele au fost mutate la Muzeul de Artă din Drobeta-Turnu Severin. În cadrul procesului civil, instanța a fost de acord, la solicitarea părților, să dispună realizarea unei expertize care să indice valoarea de inventar, precum și cea de patrimoniu, la nivelul anului 2014, a fiecărei piese în parte, precum și algoritmul de calcul al valorii de patrimoniu a brăţării spiralice din argint, fibulei din argint şi cercelului cu bumb piramidal. 

De asemenea, s-a mai cerut verificarea unei inventarieri realizate în 2008, respectiv dacă aceasta a fost efectuată cu respectarea tuturor exigenţelor legale din domeniu. Expertiza mai trebuie să mai stabilească ce persoane erau abilitate prin fişa postului/pregătire profesională să participe la trierea, inventarierea, împachetarea, transportul, însoţirea, încărcarea și descărcarea pieselor, precum și, dacă schimbarea locaţiei obiectelor, presupunea întocmirea unui inventar strict în acest scop.

Documente solicitate de instanță

Reprezentanții Muzeului Regiunii Porţilor de Fier au fost solicitați să transmită răspunsuri la mai multe întrebări ce au legătură cu dispariția obiectelor de patrimoniu, transferul colecției și reabilitarea clădirii instituției. În esență este vorba despre modul în care s-a desfășurat activitatea de inventariere a colecției muzeale, anterior anului 2008 și dacă a fost efectuată cu respectarea tuturor exigenţelor legale din domeniu. De asemenea, s-a cerut depunerea documentului prin care s-a decis reabilitarea clădirii muzeului, precum și a deciziei care ar arăta că mutarea colecției a fost aprobată în Consiliul de Administraţie. Alte lămuriri solicitate muzeului:

– să se precizeze dacă au fost înstiinţate forurile superioare (Consiliul Județean Mehedinți, Ministerul Culturii) cu privire la operaţiunea de mutare a colecţiei numismatice, urmând a fi individualizate şi să se depună înscrisuri doveditoare, după caz;

– să se precizeze dacă s-au discutat în Consiliul Ştiinţific al Muzeului condiţiile de mutare şi dacă s-au decis etapele de execuţie a procesului de mutare;

– să se precizeze dacă transportul pieselor s-a realizat cu maşini autorizate, cu sistem de încărcare/descărcare, însoţite de organe de pază sau ordine;

– să se precizeze dacă s-a solicitat în scris, de conducerea muzeului, sprijin în vederea protejării bunurilor de patrimoniu pe parcursul operaţiunii de mutare;

– să se depună actul de stabilire nominală a personalului implicat în trierea, inventarierea, împachetarea, transportul, încărcarea, descărcarea pieselor;

– să se precizeze dacă, după relocarea colecţiei numismatice, s-au dispus verificări pentru clarificarea existenţei reale a conţinutului plicurilor/cutiilor/lăzilor în care se aflau obiectele de patrimoniu;

– să se precizeze cine a exercitat atribuţiile de conservator, actul de numire, dacă acesta a avizat proiectul de relocare a colecţiei numismatice, dacă a supravegheat operaţiunea de relocare, dacă a participat la operaţiunea de amenajare a spaţiului de depozitare după relocare, urmând să se depună înscrisuri doveditoare în acest sens;

– să se depună Regulamentul de ordine interioară prin care sunt reglementate normele şi condiţiile de acces în depozitul colecţiei numismatice;

– să se precizeze dacă inventarierea în urma căreia s-a constatat lipsa obiectelor de patrimoniu imputate a avut loc după un nou transfer a acestora la sediul Muzeului de Artă sau a Muzeului de Istorie/altă locaţie. Pentru răspunsurile la toate aceste întrebări s-a cerut depunerea de documente doveditoare;

– să se precizeze în ce împrejurări a fost întocmit înscrisul „anexa 8” la raportul de expertiză, din care rezultă predarea, cu acordul managerului, a unei brăţări şi a unei fibule, precum şi a unei monede, urmând a se preciza în ce scop şi cui s-a făcut predarea şi dacă cele trei obiecte de patrimoniu au fost restituite.

Conducerea Consiliului Județean Mehedinți, instituție în subordinea căreia funcționează muzeul, a fost solicitată să indice persoana desemnată ca răspunzătoare de supravegherea operaţiunii de mutare a colecţiei numismatice, inclusiv cele trei bunuri arheologice (brăţară spiralică din argint, fibulă din argint şi cercel cu bumb piramidal din aur), de la sediul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier la sediul Muzeului de Artă. O altă întrebare se referă la procesul-verbal care ar fi trebuit întocmit în legătură cu modul de desfăşurare a operaţiunii de mutare a colecţiei, document care, dacă există, să fie transmis la dosar. Toate aceste răspunsuri ar urma să fie luate în discuția instanței la termenul din 26 iunie 2026.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.