Românii petrec mai puține nopți de cazare în stațiunile montane iar hotelierii încearcă să găsească soluții: „Nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire”

Scădere generală a înnoptărilor și sejururi tot mai scurte

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în prima jumătate a anului 2026, sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1%, în timp ce numărul înnoptărilor a înregistrat un recul de 6,7% comparativ cu perioada similară din 2025.

În acest context, mulți operatori economici raporteză diminuări ale activității de vară de 15-20% față de anul trecut, iar în unele cazuri scăderile au atins pragul de 30%.

Analizele BIBI Touroperator arată că tariful mediu pe cameră pentru un sejur la munte a ajuns la 643 de lei, față de 622 de lei în anul precedent. Această ajustare modestă, de doar 3,4%, nu acoperă însă majorarea accelerată a costurilor de funcționare ale unităților de cazare. În paralel, durata medie a sejurului s-a redus cu 4,6%, ajungând la doar 3,6 nopți.

Scăderea puterii de cumpărare și fenomenul excursiilor de o zi

Presiunea financiară asupra bugetelor de vacanță ale populației este alimentată de înjumătățirea valorii voucherelor de vacanță, diminuarea puterii generale de cumpărare și creșterea taxelor specifice din domeniul turistic. Creșterea ușoară a numărului de turiști străini nu a putut compensa reducerea cererii interne, având în vedere ponderea lor redusă în stațiunile montane.

Principala tendință a acestui an o reprezintă orientarea către excursiile de o zi. Vizitatorii vin să se bucure de natură, dar aleg tot mai des să nu rămână peste noapte și își limitează cheltuielile. Unii turiști își aduc mâncare de acasă sau apelează la magazine și unități de tip fast-food, motiv pentru care aglomerația de pe străzi sau de pe trasee nu aduce încasări pentru hoteluri și restaurante.

Strategiile de adaptare ale operatorilor din HORECA

Pentru a răspunde acestei conjuncturi economice, hotelierii au conceput pachete speciale cu tarife last minute reduse, servicii incluse și beneficii pentru cei care își prelungesc șederea. De cealaltă parte, hotelurile mari, de patru și cinci stele, s-au orientat către turismul de afaceri și segmentul corporate pentru a compensa lipsa vacanțelor individuale.

În zona de restaurație, adaptarea a presupus simplificarea meniurilor prin eliminarea preparatelor mai complexe și reducerea personalului. Alți administratori au preferat să mențină tarifele neschimbate, acoperind pierderile din rezervele financiare acumulate în anii anteriori.

Evoluții regionale: Sinaia și Bușteni în declin, creștere pe Valea Doftanei

Evoluția pieței variază în funcție de destinație. Pe Valea Prahovei, Sinaia a consemnat scăderi de 1,4% la sosiri și 2,4% la înnoptări, valori mai moderate decât media generală a stațiunilor montane. La Bușteni, înnoptările au rămas pe un trend descendent, în ciuda organizării unor evenimente care au atras vizitatori doar pentru perioade scurte, de 1-2 nopți.

În schimb, Valea Doftanei a înregistrat o creștere consistentă în această vară. Această destinație a atins un vârf de vizitatori la finalul sezonului, când a găzduit cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Cașcavelei.

„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferența între o stațiune aglomerată și o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu țin locul sejururilor, iar prezența excursioniștilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri și restaurante. Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire”, a explicat Adrian Voican, președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și președinte BIBI Group4Travel.

Reprezentanții sectorului subliniază necesitatea adoptării unor măsuri de sprijin din partea autorităților pentru susținerea turismului intern, avertizând că efectele negative ale declinului din ospitalitate se răsfrâng direct asupra furnizorilor, angajaților și comunităților locale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE