Bilanț PNRR Sănătate: unde s-au dus 1,174 miliarde de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ajustări succesive ale fondurilor europene, Componenta 12 Sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a ajuns la un buget rămas de 1,174 miliarde de euro. Cu un grad de absorbție a granturilor de 97% și de 100% pe componenta de împrumuturi (LOAN), Ministerul Sănătății a făcut bilanțul complet al investițiilor strategice derulate în cadrul Pilonului V. Singura țintă neîndeplinită complet rămâne centrul de formare de la București.
Cuprins:
Peste 2.500 de cabinete de familie, ambulatorii și infrastructură prespitalicească (C12 - Investiția 1)
Traseul bugetar a suferit modificări importante de la pornirea din 2022 (când bugetul inițial era de 2,85 miliarde de euro):
- Decembrie 2023: Diminuare cu 740,18 milioane de euro pe componenta de spitale.
- Decembrie 2025: Diminuare cu 914,5 milioane de euro (spitale, Centre Comunitare Integrate, planificare familială). O parte din fonduri au fost trecute pe împrumut pentru construcția spitalelor județene din Târgu Mureș și Constanța (Mama și Copilul), precum și pentru Corpul Zerlendi al Institutului „Marius Nasta” din București.
- Anul 2026: Spitalul Mama și Copilul din Constanța a fost transferat la Programul de Sănătate pentru a putea finaliza lucrările, ajungându-se la bugetul rămas de 1,174 miliarde de euro.
Potrivit documentelor oficiale ale ministerului, banii europeni s-au concretizat în 3.121 de contracte finalizate.
În zona medicinei primare și ambulatorii (proiecte cu un buget alocat de peste 211,6 milioane de euro), rezultatele au depășit țintele asumate inițial, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, într-o conferință de presă.
,,Deși ținta era de 2.000 de unități, s-au realizat 2.536 de cabinete medicale/asocieri de cabinete renovate și dotate. Din 30 de unități prevăzute ca țintă, au fost construite, renovate sau dotate 66 de unități de asistență medicală ambulatorie. Au fost construite/renovate și dotate 78 de centre (atât ținta, cât și realizarea fiind de 78)”, a precizat oficialul.
Digitalizarea sistemului medical (Componenta C7)
Proiectele de digitalizare din Sănătate au înregistrat un grad de realizare de 100% pe toate liniile majore de finanțare:
- Instituții de sănătate publică digitalizate (DSP-uri, SAJ-uri, Ministerul Sănătății, ANMDMR): Țintă 60, realizat 94 de instituții (buget de 100 de milioane de euro).
- Spitale publice digitalizate: Țintă 160, realizat 188 de spitale (buget de 80 de milioane de euro).
- Noua platformă PIAS a CNAS: Proiect realizat integral cu un buget PNRR de 100 de milioane de euro.
Terapie intensivă neonatală, nosocomiale și spitale noi (C12 - Investiția 2)
Investiția 2 din Componenta 12 (cu un buget total PNRR de peste 670,5 milioane de euro) a vizat infrastructura spitalicească critică:
- Dotarea unităților ATI pentru nou-născuți: Au fost finanțate 35 de unități de terapie intensivă neonatală (depășind ținta de 25 de unități). Proiectul a cuprins 65 de paturi noi echipate, 220 de paturi existente dotate cu echipamente adecvate, amenajări pentru screening neonatal, achiziția de ambulanțe speciale și dotarea a 8 centre regionale de formare pentru personalul medical neonatolog.
- Reducerea infecțiilor nosocomiale: În loc de cele 25 de spitale publice stabilite ca țintă inițială, s-a reușit dotarea cu echipamente și materiale de combatere a infecțiilor nosocomiale pentru 115 spitale publice.
- Spitale publice construite și/sau dotate: Au fost atinse toate cele 7 spitale publice asumate în țintă. Pentru deblocarea șantierelor la obiective precum Institutul „Marius Nasta” sau Spitalul Județean din Bistrița, Ministerul Sănătății a trebuit să achite de urgență facturile restante către antreprenori.
În septembrie, aproape 400 de milioane de lei au fost alocate pentru două investiții majore în sănătate, finanțate prin PNRR.
Singurul proiect nefinalizat: centrul de formare al UMF București
Pe lângă investițiile materiale, PNRR a finanțat reforme majore precum instituirea ANDIS (Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate), introducerea noului model de Contract-cadru, reglementarea indicatorilor de calitate pentru Fondul de calitatea serviciilor medicale și digitalizarea portalului Ministerului Sănătății.
Cât privește dezvoltarea resurselor umane (buget alocat de 5,66 milioane de euro), s-a înregistrat singura restanță din PNRR Sănătate: proiectul privind construirea și echiparea a două centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public (la București și Târgu Mureș) a fost îndeplinit doar parțial.
Centrul de la UMF Târgu Mureș a fost recepționat la timp, însă cel aparținând UMF București nu a putut fi recepționat până la termenul de 31 august.
„Singura țintă nerealizată este cea privind cele două centre de formare profesională ale UMF-urilor. Centrul din Târgu Mureș a fost recepționat, dar cel din București nu. Deși UMF București și-a asumat în scris în mai că va finaliza investiția, acest lucru nu s-a întâmplat. Am transmis toate argumentele Comisiei Europene și vom vedea care vor fi consecințele”, a precizat ministrul Sănătății.
Acesta a avertizat că fără rectificare bugetară în Sănătate, sistemul medical intră în blocaj în 2-3 săptămâni.
