Sistemul sanitar românesc se află la un pas de un blocaj critic, iar timpul rămas pentru evitarea unei crize majore se măsoară în săptămâni. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a lansat un avertisment ferm, arătând că, în lipsa unei rectificări bugetare rapide în următoarele două-trei săptămâni, funcționarea spitalelor, a serviciilor de urgență și derularea programelor naționale vor fi puse în pericol grav.
Cuprins:
„În două-trei săptămâni, dacă nu se face o rectificare bugetară, funcționarea sistemului medical românesc va intra într-un risc ridicat de nefuncționare”, a declarat oficialul, în cadrul unei conferințe de presă.
Aflat în a șasea lună de interimat, o perioadă neobișnuit de lungă pentru un portofoliu atât de sensibil, Ministerul Sănătății și-a epuizat toate pârghiile legale de manevră. În ultimele luni, pentru a menține spitalele și ambulanțele în funcțiune, ministerul a mutat succesiv bani de la un titlu bugetar la altul. S-au redistribuit fonduri pentru UPU Floreasca, UPU Târgu Mureș și serviciile de ambulanță, însă posibilitățile de permutare internă s-au epuizat complet, după cum a explicat Cseke Attila.
Iar legea este clară: un ministru interimar nu poate adopta politici publice noi și nici nu poate debloca de la sine reținerile de siguranță.
Până la sfârșitul anului, Ministerul Sănătății are nevoie de circa 800 de milioane de lei, însă cea mai mare presiune este pe luna noiembrie, unde este necesară de urgență suma de 227 de milioane de lei:
Fără acești bani alocați la începutul lunii noiembrie, serviciile de urgență și ambulanțele riscă să nu își mai poată îndeplini rolul public.
Pe palierul decontărilor, CNAS a reușit să acopere cheltuielile pentru luna octombrie, virând în teritorial 6 miliarde de lei credite de angajament (pe 12 octombrie) și 5,4 miliarde de lei credite bugetare (pe 9 octombrie). Pentru lunile noiembrie și decembrie însă, fondurile sunt inexistente fără o intervenție de la bugetul de stat.
Până la sfârșitul anului, CNAS are nevoie de 6,4 miliarde de lei pentru a plăti spitalele, medicamentele compensate și programele naționale de sănătate.
O parte din problemă s-ar putea rezolva prin deblocarea reținerii de 10% din buget pe care Legea Finanțelor Publice o impune ordonatorilor de credite. Această rezervă – care nu poate fi eliberată fără rectificare – înseamnă:
Dacă un Guvern cu drepturi depline aprobă rectificarea și eliberează acești 4,4 miliarde de lei, efortul suplimentar de la bugetul de stat ar scădea la aproximativ 3 miliarde de lei pentru a încheia anul fără sincope.
Întrebat ce se va întâmpla dacă criza politică va împiedica învestirea unui nou Executiv, ministrul interimar a menționat o opțiune rarisimă în practica politică românească:„Dacă nu avem Guvern și rectificare bugetară, atunci nu există altă soluție decât să facem rectificarea bugetară prin Parlament. Nu există o altă soluție posibilitate decât aceea de a intra în Parlament cu o inițiativă legislativă parlamentară. Nu s-a mai făcut așa ceva, din câte îmi aduc eu aminte sau din câte cunosc, și care rectificare bugetară să rezolve aceste probleme. Din punctul meu de vedere, al ministrului Sănătății interimar, și din punctul de vedere al UDMR, Guvernul Luca Niculescu trebuie învestit. Și pentru ca să avem evident un Guvern, că acest interimat s-a lungit foarte mult, și evident și pentru ca această rectificare bugetară pe partea de Sănătate, unde stringența este destul de ridicată, să fie rezolvată. Soluția corectă și rapidă este un Guvern învestit, Guvernul Luca Niculescu, și după aceea rectificarea bugetară cât mai rapid posibil”.
Și UDMR cere învestirea Guvernului Luca Niculescu: „Este soluţia corectă şi rapidă”.
Oficialul a respins ideea folosirii Fondului de Rezervă al Guvernului, explicând că acesta este destinat exclusiv cheltuielilor neprevăzute, iar salariile medicilor sau combustibilul ambulanțelor nu pot fi încadrate legal la această categorie.
Încă din luna mai, Cseke Attila avertiza că Sănătatea rămâne fără finanțare la mai multe investiții majore.