Insurecția din Brazilia: retorica lui Bolsonaro a alimentat furia fanilor săi, rețelele sociale au cultivat-o, spun experții
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultimii ani, observatorii vieții politice din Brazilia s-au întrebat serios dacă tânăra democrație va supraviețui președinției divizivului Jair Bolsonaro. Asaltul de duminică al suporterilor fostului președinte asupra instituțiilor puterii, după modelul insurecției din SUA, sugerează că această întrebare a avut la bază o îngrijorare întemeiată, scriu Washington Post, BBC și New York Times.
Cuprins:
Când l-a ales în 2018 pe Jair Bolsonaro, omul care a deplâns prăbușirea dictaturii militare, care a evocat perspectiva revenirii ei și care a semănat constant îndoială cu privire la corectitudinea alegerilor din țară, Brazilia și-a testat practic limitele democrației.
În timpul mandatului în fruntea statului, divizivul politician nu a făcut nimic pentru a calma tensiunile din societate, dintre susținătorii săi de dreapta și cei ai stângii. Dimpotrivă, a sugerat că o criză asemănătoare cu lovitura de stat militară din 1964 ar fi oricând posibilă și a afirmat că doar frauda ar putea împiedica realegerea sa.
Fiul său, Eduardo, deputat federal, i-a susținut avertismentele, susținând că țara va ajunge „într-un moment în care situația va fi la fel ca în anii 1960”. Suporterii săi au făcut și ei același lucru.
Pe acest fundal au venit scenele de duminică după-amiază, când susținătorii lui Bolsonaro au asediat principalele instituții ale guvernului federal - Palatul prezidențial, Curtea Supremă și Congresul.
Evenimentele violente au fost în același timp șocante, dar și previzibile, împlinind într-un fel profeția pe care Bolsonaro a repetat-o constant pentru a-și mobiliza baza și a-și speria adversarii, au explicat pentru Washington Post mai mulți sociologi și analiști politici din Brazilia.
Rețelele sociale au asigurat și ele mediul fertil necesar pentru cultivarea retoricii agresive a extremei drepte.
Un eveniment previzibil
„Bolsonaro și familia Bolsonaro vorbesc de ani de zile despre atacarea Curții Supreme”, a explicat Esther Solano, sociologă la Universitatea Federală din São Paulo, pentru Washington Post.
„În ultimul an, au spus că nu vor respecta rezultatele electorale. Iar în ultimele luni, retorica insurecțională a lui Bolsonaro și a familiei sale a căpătat și mai multă forță”, a adăugat ea.
Bolsonaro a vorbit puțin în public de la înfrângerea suferită în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva la prezidențialele din octombrie. El a refuzat să recunoască rezultatul sau să-i descurajeze pe susținătorii care campau în fața bazelor militare și cereau armatei să organizeze o lovitură de stat pentru a-l menține la putere.
La un moment dat, Bolsonaro le-a cerut protestatarilor să nu mai întrerupă comerțul prin blocarea drumurilor și a condamnat violențele menite să anuleze rezultatul alegerilor.
Dar, urmând exemplul lui Donald Trump, el a lipsit de la inaugurarea lui Lula pe 1 ianuarie și s-a refugiat, în schimb, în Florida, în vila din Orlando a unui luptător MMA.
Într-un mesaj de rămas-bun, el a calificat rezultatul alegerilor drept nedrept. Acum, în absența sa, cei mai radicali susținători i-au dus retorica până la o concluzie logică, chiar dacă violentă, observă Washington Post.
„Acest lucru era de așteptat”, a declarat și Alexandre Bandeira, analist politic brazilian. „Vorbim despre o bombă cu ceas. Susținătorii lui Bolsonaro au decis să repete imaginea lamentabilă pentru întreaga lume a asaltului de la Capitoliu”, a explicat analistul pentru cotidianul american.
Ecouri ale dictaturii militare
Bolsonaro a condamnat duminică violențele de la Brasília, dar a găsit și o modalitate de a-și critica adversarii.
„Demonstrațiile pașnice, prin lege, fac parte din democrație”, a scris el pe Twitter, la câteva ore după asalt. „Cu toate acestea, invadarea clădirilor publice, așa cum s-a întâmplat astăzi și așa cum a făcut-o stânga în 2013 și 2017, este în afara legii”, a spus el, potrivit BBC.
Dar Bolsonaro nu a vorbit și despre responsabilitatea sa. Încă din primele zile ale președinției, el a cochetat cu cei mai extremiști membri ai bazei sale electorale - un segment al populației care consideră că societatea braziliană și structurile politice sunt așa de corupte, încât nu pot fi curățate decât de un regim militar.
Acești oameni consideră că anii dictaturii militare, care a torturat și ucis opozanți, reprezintă o epocă de aur în Brazilia - când societatea nu era afectată de corupție și criminalitate.
Ei au găsit un campion în Bolsonaro, un politician care afișa fotografii ale liderilor regimului în biroul său din Congres și deplângea faptul că acesta nu a ucis mai mulți oameni, atunci când a avut ocazia.
După ascensiunea sa la putere, suporterii i-au cerut în mod repetat să elimine toate constrângerile democratice și să reinstituie regimul militar. Chiar dacă nu a făcut acest gest, el le-a încurajat cererile și le-a inflamat protestele, participând la ele.
Un atac constant la adresa alegerilor
Pe măsură ce administrația sa a acumulat tot felul de probleme - corupție, eșec în combaterea epidemiei de COVID care a ucis aproape 700.000 de brazilieni, investigații ale Curții Supreme asupra celor mai apropiați aliați - Bolsonaro s-a întors în mod repetat în brațele susținătorilor săi marginali.
El a amenințat celelalte ramuri ale guvernului și a evocat spectrul unei intervenții militare. „Avem poporul de partea noastră, iar forțele armate sunt de partea poporului”, a declarat el în martie 2020.
Pe măsură ce se apropiau alegerile și în condițiile în care sondajele îl arătau la mare distanță de Lula, Bolsonaro a trecut din nou la o retorică violentă.
În primul rând, a pus sub semnul întrebării corectitudinea scrutinului și a votului electronic din țară. A acuzat furtul voturilor, a susținut că oficialii electorali sunt implicați, a dat vina pe hackeri - toate acuzațiile fiind respinse de autorități, scrie New York Times.
Apoi, a trecut la amenințări. „Numai Dumnezeu mă îndepărtează de la putere. Există trei opțiuni pentru mine: închisoarea, moartea sau victoria. Iar eu le spun ticăloșilor: nu voi fi niciodată încarcerat!”, a asigurat Bolsonaro.
El a descris scrutinul ca fiind o luptă epocală între bine și rău. A avertizat că forțele malefice sunt pregătite să fure alegerile. Și a spus că Lula va provoca ruinarea țării. „Există un nou tip de hoți, cei care vor să ne fure libertatea”, a declarat Bolsonaro în iunie. „Dacă va fi necesar, vom merge la război”, a spus el.
Când alegerile s-au încheiat și Lula a fost declarat câștigător, Bolsonaro a făcut ceva surprinzător: a tăcut din gură.
Nu a făcut mare lucru pentru a contesta rezultatele alegerilor. Într-o scurtă apariție la două zile după vot, el și-a recunoscut dezamăgirea, dar a refuzat să admită înfrângerea. Șeful său de cabinet a ieșit apoi în public pentru a spune că președintele l-a autorizat să supravegheze o tranziție.
Bolsonaro s-a ascuns apoi în palatul prezidențial timp de câteva săptămâni, înainte de a părăsi țara în momentul în care Lula urma să preia puterea.
În această tăcere, spun analiștii, cei mai radicali membri ai bazei lui Bolsonaro au câștigat un punct de sprijin. Aceștia au blocat autostrăzile. Au campat în fața bazelor militare, cerând comandanților să organizeze o lovitură de stat pentru a-l menține la putere.
În Brasilia, ei au atacat o secție de poliție, după arestarea unuia dintre membrii lor. În tot acest timp, Bolsonaro a fost în mare parte tăcut. „Tăcerea lui a fost teribilă”, a declarat și Jairo Nicolau, politolog la institutul de cercetare Fundação Getulio Vargas.
„A semnalat unei părți a adepților săi care sunt mai ideologici că el îi susține, că ei fac ceea ce marele lor șef nu poate face”, a explicat analistul, citat de Washington Post.
Asaltul, pregătit pe rețelele sociale
În săptămânile care au precedat evenimentele de duminică, rețelele sociale din țară au fost invadate de apeluri la atacarea benzinăriilor, a rafinăriilor și a altor obiective, precum și de apeluri la un protest în capitală, potrivit cercetătorilor brazilieni.
Comentatorii care au negat rezultatele alegerilor prezidențiale au folosit o anumită frază pentru a-i chema pe „patrioți” la ceea ce ei au numit „Festa da Selma”.
Ei au modificat practic cuvântul „selva”, un termen militar pentru strigăt de război, prin înlocuirea literei „v” cu un „m”, în speranța că vor evita detectarea mesajelor de către autoritățile braziliene. „Festa” este cuvântul portughez pentru „petrecere".
De asemenea, organizatorii au postat pe Telegram datele, orele și rutele pentru „Caravanele Libertății” care au adus oameni din cel puțin șase state braziliene și i-au transportat la „petrecere”, potrivit postărilor consultate de The Washington Post.
O postare spunea: „Atenție, patrioți! Ne organizăm pentru o mie de autobuze. Avem nevoie de două milioane de oameni în Brasilia”.
Acest activism online a avut drept rezultat o mulțime de oameni sosită duminică în capitală, unde protestatarii au luat cu asalt și au vandalizat cele trei clădiri guvernamentale importante.
„O încercare clară de a imita invazia Capitoliului american”
Analiștii brazilieni au avertizat de mult timp asupra riscului ca în Brazilia să aibă loc un incident asemănător cu insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA.
În lunile și săptămânile care au precedat alegerile prezidențiale din octombrie, rețelele sociale au fost inundate de dezinformări, alături de apeluri la acțiune.
Pe TikTok, cercetătorii au descoperit că termeni precum „buletine de vot măsluite” și „buletine de vot manipulate” erau intens căutați. În același timp, au spus ei pentru Washington Post, Facebook și Instagram au direcționat mii de utilizatori care căutau lucruri uzuale despre alegeri către grupuri de pe rețeaua socială care puneau la îndoială integritatea votului.
Pe Telegram, devenit un punct principal de organizare a extremei drepte braziliene, un videoclip viral retras de autorități cerea chiar uciderea copiilor unor susținători de stânga ai lui Lula.
În zilele care au urmat numărătorii finale a alegerilor din 30 octombrie, susținătorii lui Bolsonaro, care au respins rezultatele, au blocat principalele autostrăzi din țară. Aceste blocaje s-au transformat în demonstrații în zeci de orașe.
Deși învestirea lui Lula de săptămâna trecută s-a desfășurat în mare parte fără incidente, apelurile la violență și distrugere s-au accelerat pe internet în ultimele săptămâni, a declarat cercetătoarea Michele Prado, o analistă independentă care studiază mișcările digitale și extrema dreaptă braziliană.
„De ani de zile, țara noastră trece printr-un proces foarte puternic de radicalizare a oamenilor către viziuni extremiste - în principal în online”, a spus ea pentru Washington Post.
„Dar, în ultimele două săptămâni, am văzut apeluri tot mai numeroase din partea unor persoane care stimulează extremismul și îndeamnă la acțiuni directe pentru a demonta infrastructura publică. Practic, oamenii spun că trebuie să oprim țara din mers și să generăm haos”, a spus ea.
Postările care cereau o lovitură de stat, împreună cu hashtaguri comune pro-Bolsonaro care reclamau „fraudă electorală” și „alegeri furate”, au circulat pe toate rețelele sociale. Cea mai violentă retorică, precum și cea mai directă organizare au avut loc pe aplicația de mesagerie Telegram, în mare parte nemoderată.
În ciuda asemănărilor, au declarat cercetătorii brazilieni, susținătorii lui Bolsonaro au fost atenți să nu facă prea multe comparații cu insurecția din 6 ianuarie din Statele Unite, deoarece acest lucru ar putea declanșa arestarea pentru incitare la acte antidemocratice, o infracțiune în Brazilia.
Dacă s-a făcut totuși referire la 6 ianuarie, afirmațiile au fost codificate, a declarat Viktor Chagas, profesor la Universitatea Federală Fluminense din statul Rio de Janeiro.
Cu toate acestea, a spus Chagas, revolta de duminică a fost „o încercare clară de a imita invazia Capitoliului american, o reproducere a mișcărilor trumpiste și un semnal simbolic de forță și conexiuni transnaționale din partea extremei drepte globale”.
