Uimitoarea revenire a stângistului „Lula” din închisoare la președinția Braziliei. Ce promite el unei țări divizate după patru ani sub Bolsonaro

Scrutinul prezidențial foarte disputat de duminică a pus capăt unei perioade turbulente și divizive din istoria Braziliei, sub mandatul liderului extremist Jair Bolsonaro. Victoria veteranului stângii Luiz Inácio Lula da Silva, deși prevăzută de multe sondaje, a fost totuși remarcabilă: a fost pentru prima dată când un președinte în exercițiu nu a fost reales, în cei 34 de ani de democrație modernă din Brazilia.

Timp de ani de zile, Bolsonaro a atras atenția comunității internaționale, prin politicile care au accelerat distrugerea pădurii amazoniene și au exacerbat pandemia, soldată în Brazilia cu aproape 700.000 de morți. El a devenit în același timp o personalitate majoră a dreptei populiste internaționale și s-a remarcat prin atacurile dure la adresa opozanților de stânga, a presei și a instituțiilor democratice din Brazilia.

Recent, eforturile sale de subminare a sistemului electoral brazilian au atras o preocupare deosebită în țară și în străinătate, votul de duminică devenind un test important pentru una dintre cele mai mari democrații din lume.

Fără dovezi, Bolsonaro a criticat mașinile electronice de vot despre care a spus că permit fraudarea alegerilor și a sugerat că ar putea să nu accepte o înfrângere, asemenea fostului președinte american Donald Trump. Mulți dintre susținătorii săi au promis că vor ieși în stradă la comanda sa.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Cu toate acestea, în orele de după anunțarea rezultatelor, parlamentarii de extremă dreapta, comentatorii conservatori și mulți dintre susținătorii lui Bolsonaro au recunoscut victoria lui da Silva. Bolsonaro nu a făcut deocamdată un gest asemănător.

Nu a fost neapărat liniște. În capitală, sute de susținători ai lui Bolsonaro s-au adunat în Esplanada, unde un bărbat cu un difuzor a îndemnat mulțimea să nu cedeze și să aștepte „declarația liderului lor”. „Suntem cu tine, președinte Bolsonaro”, a spus el. „Lula hoțule, locul tău este în închisoare!”, a scandat mulțimea la unison.

Duminică târziu au apărut informații potrivit cărora loialiștii lui Bolsonaro ar fi blocat unele drumuri.

În Mato Grosso, compania care gestionează autostrăzile din acest stat a declarat că cel puțin patru tronsoane de autostradă au fost blocate. În Santa Catarina, susținătorii lui Bolsonaro au ocupat, de asemenea, o porțiune de autostradă în tot statul, potrivit postului UOL.

„Lula nu va fi președintele nostru”, a spus o femeie, conform unei înregistrări video de la protestul din Mato Grosso, distribuite de O Globo.

Cine este Lula da Silva

Da Silva a câștigat cu o marjă destul de redusă, un rezultat care semnifică diviziunea profundă cu care se va confrunta în funcția de președinte. El a obținut 50,90% din voturi, față de cele 49,10% adunate de Bolsonaro.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

După aflarea rezultatelor, în vreme ce suporterii său sărbătoreau și plângeau de bucurie pe străzi, veteranul stângii a avut un mesaj conciliant.

„Voi guverna pentru 215 milioane de brazilieni, și nu doar pentru cei care m-au votat”, a declarat da Silva în discursul său de duminică seara. „Nu există două Brazilii. Suntem o singură țară, un singur popor, o mare națiune”, a adăugat el.

Da Silva, în vârstă de 77 de ani, fost muncitor metalurgist și lider sindical cu o educație modestă, a condus Brazilia timp de două mandate în timpul boom-ului său economic din primul deceniu al secolului, părăsind funcția cu o rată de aprobare de 80%, mulțumită printre altele politicilor sale sociale care au scos din sărăcie numeroase gospodării.

Dar, la câțiva ani după ce a părăsit funcția, autoritățile au dezvăluit o vastă schemă guvernamentală de corupție, despre care au spus că a înflorit în timpul administrației sale. Da Silva a fost condamnat pentru corupție și a petrecut 580 de zile în închisoare.

Anul trecut, Curtea Supremă a anulat această condamnare, hotărând că magistratul care a judecat cazurile sale a fost părtinitor, dar nu l-a exonerat total pe fostul președinte. Cu toate acestea, lui da Silva i s-a permis să candideze la președinție, iar alegătorii s-au raliat rapid în spatele omului cunoscut sub numele simplu de „Lula”.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Scandalul i-a afectat reputația, iar o parte considerabilă a Braziliei i-a aplicat eticheta de „corupt”. Dar opoziția puternică față de Bolsonaro și mișcarea sa de extremă-dreapta pare să fi fost suficientă pentru a-l duce pe da Silva înapoi la președinție.

„El nu este soluția pentru toate problemele. Dar este singura noastră speranță”, a declarat pentru New York Times Stefane Silva de Jesus, o bibliotecară în vârstă de 30 de ani, după ce a votat pentru da Silva în Rio de Janeiro.

„Lula este un mit. Un Mandela brazilian”, a declarat pentru Washington Post o altă susținătoare, Jussara Brito, de 50 de ani, asistentă medicală care a spus că a văzut prea mulți pacienți murind din cauza coronavirusului, pe care Bolsonaro l-a catalogat drept o „mică răceală”.

„Să-l vezi pe Bolsonaro plecând este o ușurare. El este un criminal. Am lucrat în pandemie, el ar fi putut preveni mii de morți. Astăzi, înfrângerea lui este o ușurare. Astăzi a fost răspunsul pe care i l-a dat poporul brazilian”, a adăugat femeia.

Un mandat cu multe provocări

Victoria lui da Silva împinge Brazilia înapoi spre stânga, în ceea ce pare a fi o tendință în America Latină. Șase dintre cele mai mari șapte țări din regiune au ales lideri de stânga, începând din 2018.

Noul președinte se confruntă acum cu provocări semnificative. Brazilia are probleme de mediu, foamete în creștere, o economie care se clatină și o populație profund divizată.

Argumentul său central pentru alegători a fost că va susține clasa muncitoare, despre care a spus că a fost uitată în cei patru ani sub conducerea lui Bolsonaro. În discursul său de duminică, el a promis să lupte împotriva discriminării și pentru egalitate.

„Doar așa vom putea construi o țară pentru toți, o Brazilie egalitară a cărei prioritate sunt oamenii care au cea mai mare nevoie”, a spus el.

Cu toate acestea, planurile specifice ale lui da Silva au fost vagi, scrie New York Times.

Discursul său de campanie a gravitat în jurul extinderii serviciilor sociale pentru săraci, inclusiv mai multe plăți, un salariu minim mai mare și programe pentru hrănirea și adăpostirea mai multor oameni. Pentru a plăti pentru acestea, a spus el, Brazilia va crește impozitele pentru cei bogați, și, de asemenea, va crește pur și simplu cheltuielile guvernamentale.

Cât de mult va reuși să facă este neclar.

Partidul de dreapta al lui Bolsonaro deține cele mai multe locuri în Congres, iar un puternic bloc centrist controlează atât Camera Deputaților, cât și Senatul. Țara se confruntă cu condiții economice mai proaste decât în timpul primei administrații a lui da Silva.

Iar politicile intervenționiste ale succesoarei alese de da Silva în funcția de președintă, scrie New York Times, au condus Brazilia într-o recesiune în 2014, din care încă nu și-a revenit pe deplin.

Un lucru mai clar este acela că victoria lui da Silva reprezintă o veste bună pentru sănătatea pădurii amazoniene, care este vitală pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. Bolsonaro a susținut industriile care extrag resursele pădurii, reducând în același timp fondurile și personalul agențiilor însărcinate cu protejarea acesteia. Drept urmare, defrișările au crescut în timpul administrației sale.

Da Silva are un bilanț mult mai bun în ceea ce privește protejarea pădurii, el reușind să reducă defrișările în perioada în care a fost președinte. Liderul stângii și-a făcut de altfel campania electorală pe baza promisiunii de a eradica mineritul și exploatarea forestieră ilegală și a declarat că va încuraja fermierii să folosească zonele de pădure care au fost deja defrișate.

O coaliție anti-Bolsonaro, după patru ani dificili

Victoria lui da Silva s-a datorat în parte unei coaliții largi, care a adunat mai mulți alegători, de la comuniști la centriști, electoratul brazilian căutând stabilitate după mandatul volatil al lui Bolsonaro, care a fost marcat de ciocniri cu instanțele de judecată, de o pandemie care a ucis mai mulți oameni decât oriunde, cu excepția Statelor Unite, și de atacuri frecvente împotriva stângii, a presei, a cadrelor universitare, a profesioniștilor din domeniul sănătății și a instituțiilor democratice.

Bolsonaro s-a confruntat cu o serie de investigații la Curtea Supremă și în Congres, inclusiv pentru declarațiile sale care au atacat sistemul electoral, pentru modul în care a gestionat pandemia și pentru posibila sa implicare în operațiuni de dezinformare.

Până în prezent, el a evitat consecințele acestor anchete, în parte datorită imunității sale de președinte. După ce va părăsi funcția la 1 ianuarie, aceste investigații ar putea lua amploare.

De asemenea, o mare parte din activitatea sa la președinție a fost protejată de legile privind transparența guvernamentală, deoarece administrația sa a secretizat multe documente, pentru o perioadă de până la 100 de ani.

Da Silva a promis că va declasifica aceste dosare odată ce va fi președinte. „Când vom ridica covorul, veți vedea putregaiul de dedesubt”, a declarat el în campanie.

Tensiuni și dezinformare

Campania electorală a fost marcată de tensiune și dezinformare. Acuzații false răspândite de Bolsonaro și de susținătorii săi în declarațiile publice și pe rețelele sociale au insistat asupra faptului că Lula va închide biserici și va permite toalete unisex în școli. Lula a respins aceste afirmații ca fiind minciuni flagrante, dar mulți susținători ai lui Bolsonaro prezenți duminică la urne le-au crezut cu tărie.

„Nu putem avea o singură baie pe care să o folosească un copil cu bărbați de vârsta mea”, a declarat Mario Antonio Castro, un actor care a votat pentru Bolsonaro în cartierul Flamengo din Rio de Janeiro. El a mai spus că a auzit că Lula oferă „bere și friptură” celor care l-au votat. „Oamenii nu mai respectă regulile”, a spus el.

Alții și-au asumat o datorie civică prin votarea lui Bolsonaro, care în ultimele zile a susținut că sprijinul puternic al lui Lula în nord-estul Braziliei – o regiune cu o populație disproporționat de mare de persoane de culoare – se datorează „ratelor ridicate de analfabetism” din această zonă.

„Sunt o femeie de culoare și sunt mamă a trei copii”, a declarat Vanda Ventura, o stilistă în vârstă de 49 de ani care a votat în Rio. „Guvernul nu mă reprezintă”, a adăugat ea.

Întrebată dacă crede că persoanele de culoare din Brazilia îl vor vota pe Bolsonaro, ea a răspuns: „Nu cred că vor vota pentru Bolsonaro. NU oamenii de culoare pe care îi cunosc eu. Cele care vor libertate, care vor să meargă la facultate, care vor mâncare nu vor vota pentru acest om genocidar”, a spus ea.

În capitală, tensiunile au atins punctul culminant la o secție de votare din centrul orașului, unde mai mulți alegători purtând culorile candidaților – verde și galben pentru Bolsonaro, roșu pentru Lula – s-au confruntat aruncând țipete și insulte.

„Bolsonaro afară!”, a strigat un tânăr purtând o cămașă roșie către un susținător al lui Bolsonaro în timp ce intra în secția de votare de la Centrul Universitar din Brasilia. „Maconheiro!” – un cuvânt disprețuitor în portugheză care se traduce aproximativ prin „drogat” – i-a răspuns femeia.

Va accepta Bolsonaro înfrângerea?

Anul trecut, Bolsonaro le-a spus susținătorilor săi că există doar trei scenarii posibile ale alegerilor: victoria, asasinarea sau arestarea sa. „Spuneți-le ticăloșilor că nu voi fi niciodată arestat”, a adăugat el.

Acest tip de retorică a stârnit îngrijorări cum că șeful statului nu va accepta rezultatele. El a fost unul dintre ultimii lideri internaționali care au recunoscut victoria președintelui Biden în 2020, repetând afirmațiile false ale lui Trump potrivit cărora alegerile au fost furate, inclusiv cu două zile înainte de prima sa întâlnire cu Biden, la începutul acestui an.

Biden s-a grăbit să recunoască victoria lui Lula duminică: „Îl felicit pe Luiz Inácio Lula da Silva pentru alegerea sa ca viitor președinte al Braziliei, în urma unor alegeri libere, corecte și credibile”, a spus el. „Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a continua cooperarea dintre cele două țări în lunile și anii care vor urma”, a adăugat Biden.

Duminică, auditorii federali au inspectat 601 secții de votare pentru a verifica dacă numărul lor de voturi a fost reflectat cu exactitate în numărătoarea națională. Auditul nu a găsit nicio eroare.

Nu există nicio dovadă credibilă de fraudă în cazul mașinilor de vot electronice din Brazilia, de când acestea au fost introduse în 1996. Cu toate acestea, Bolsonaro a pus la îndoială sistemul de ani de zile.

La începutul acestui an, criticile sale la adresa sistemului au căpătat o nouă gravitate atunci când armata braziliană i s-a alăturat. Lideri ai forțelor armate au făcut presiuni asupra oficialilor electorali pentru modificări ale sistemului, tensionând suplimentar situația din țara care a suferit sub o dictatură militară între 1964 și 1985.

Dar, în cele din urmă, oficialii militari și cei electorali au fost de acord cu o modificare a unor teste ale mașinilor de vot în ziua alegerilor, iar liderii militari au sugerat de atunci că sunt mulțumiți de securitatea sistemului.

În ultimele săptămâni, liderii militari au declarat, de asemenea, în privat, că nu vor sprijini niciun efort al lui Bolsonaro de a contesta rezultatele.

În săptămâna dinaintea alegerilor, Bolsonaro a încetat să mai vorbească despre mașinile de vot și a început să acuze alte tipuri de fraudă. Campania sa a declarat că multe posturi de radio au difuzat mult mai multe reclame ale lui da Silva, ceea ce ar încălca legile electorale. Dar dovezile prezentate de campanie au fost incomplete, iar comisia electorală din Brazilia a respins rapid plângerea.

Vineri, într-un interviu acordat după dezbaterea finală, Bolsonaro a fost întrebat direct dacă va accepta rezultatele votului, indiferent de rezultat.

„Nu există nicio îndoială”, a spus el. „Cine obține mai multe voturi, le ia. Asta este democrația”, a adăugat Bolsonaro.

Acuzații pe tema alegerilor au venit și dinspre tabăra lui Lula da Silva.

Poliția Federală a Autostrăzilor, o organizație despre care s-a scris că ar fi aliată cu Bolsonaro, a fost acuzată că a instituit baraje rutiere pentru a întârzia votanții din nord-estul țării și din alte zone în care locuiesc în general susinători ai lui da Silva.

Directorul poliției, Silvinei Vasques, postase anterior pe Instagram un apel la vot pentru Bolsonaro, a relatat ziarul O Globo. Acesta a fost ulterior șters.

Judecătorul Curții Supreme, Alexandre de Moraes, i-a ordonat lui Vasques să oprească imediat operațiunile.

Mai târziu, duminică, Moraes a încercat să calmeze îngrijorările, declarând că barajele rutiere i-au întârziat, dar nu i-au împiedicat pe alegători să voteze și că nu va prelungi orele de votare.

Urmărește-ne pe Google News