Fiță în 1918, praf în 2018. Calea ferată, liantul care a modernizat România după Marea Unire, e la pământ după 100 de ani și are nevoie de investiții. Trenurile circulă la viteze din anii 1870
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul de căi ferate al României este una dintre cele mai mari realizări ale statului în secolul XX, fiind forța care a modernizat România după Marea Unire din 1918, care a conectat satul de oraș și a transformat țăranii în muncitori. Acum însă, sistemul feroviar are nevoie de investiții de 45 de miliarde de euro, iar trenurile circulă cu viteze din anii 1870.
Cuprins:
Informațiile se regăsesc într-un studiu publicat de Cornel Ban, profesor doctor la Copenhagen Business School.
Iată principalele concluzii:
• sistemul de căi ferate reprezintă primele episoade de industrializare a României;
• căile ferate au permis integrarea rapidă a provinciilor istorice ale României;
• acestea au reprezentat modul în care țăranii puteau ajunge orășeni, dacă făceau naveta către centrele urbane și deveneau muncitori;
• sistemul feroviar din România a ajuns al patrulea ca mărime din Europa;
• între timp, nu au mai fost făcute investiții, iar necesarul se ridică acum la 45 de miliarde de euro.
Al patrulea sistem feroviar al Europei
Pe lângă Armată și limba română, țara noastră putea conta după Marea Unire din 1918 pe un sistem integrat de trenuri, acesta fiind unul dintre factorii care a permis integrarea "vaselor comune" ale țării.
Potrivit lui Cornel Ban, România Mare a moștenit o serie de gări de la Austria și din vechiul Regat, iar comuniștii au dezvoltat sistemul ferat până când țara noastră a ajuns să aibă a patra rețea din Europa ca mărime.
Gările construite de austrieci sau în vechiul Regat fac peisajul atractiv și amintesc de o epocă în care ideea de serviciu public și estetica imobilelor publice erau luate în serios, mai scrie profesorul.
Pe actualul teritoriu al României, prima linie a fost deschisă pe 20 august 1854 şi făcea legătura între Oraviţa (în Banat, care atunci făcea parte din Imperiul Austro-Ungar) şi Baziaş, un port la Dunăre.
Prima cale ferată a României ca stat a fost pe linia București - Giurgiu și a fost inaugurată de Carol I în 1869. În septembrie 1866, Parlamentul României a aprobat construcţia unei linii de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, care să treacă prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi şi Tecuci.
CFR există ca entitate din 1880.
Calea ferată, baza progresului
Trenurile și locomotivele sunt parte a primelor episoade de industrializare a României.
Sistemul de căi ferate era un mod prin care țăranii puteau ajunge orășeni, dacă deveneau muncitori în marile centre urbane. Acesta era fundamentul pentru dezvoltarea bazei lor materiale și a orizonturilor lor politice.
Ceferiștii au fost, la rândul lor, baza socialismului și a social-democrației.
Potrivit lui Cornel Ban, dacă România nu ar fi devenit stalinistă după al Doilea Război Mondial, ceferiștii ar fi jucat un rol progresist la fel ca și omologii lor din Vestul Europei.
Grevele lor au fost memorabile, iar profesionalismul lor era respectat.
Trenul, singura modalitate viabilă de transport în comunism
Ulterior, în perioada comunistă, transportul cu trenul a rămas singura modalitate pentru populația de la țară să lucreze în zonele periurbane. Și asta pentru că posesia de automobile era restricționată.
Acum, la Centenar, sindicaliștii din căile ferate avertizează că CFR ar putea ajunge o amintire în curând.
Viteza pe calea ferată a României e acum la nivelul anului 1870
Conform studiului, România are nevoie de 45 de miliarde de euro pentru a investi în 5.000 de kilometri de cale ferată.
"Chiar dacă sistemul ar fi operat cu o capacitate instituțională elvețiană, ar lua 15 ani pentru a termina sarcina, presupunând că banii sunt disponibili", arată studiul.
Potrivit acestuia, din cauza lipsei de investiții, viteza de deplasare pe calea ferată este acum comparabilă cu nivelul din anii 1870.
Sistemul feroviar din România este compus din mai multe companii de stat și o serie de operatori privați.
Subvenții peste subvenții
CFR Infrastructură operează căile ferate și gările, CFR Călători este operatorul de stat pentru pasageri, la acestea adăugându-se și CFR Marfă.
Acestor companii li s-au șters în mai multe rânduri datoriile către stat.
CFR Infrastructură este o societate strategică și are peste 22.000 de angajați. Compania a încheiat 2017 cu venituri totale de 2,88 miliarde de lei și un profit net de 154 de milioane de lei, conform informațiilor de pe site-ul Ministerului de Finanțe. Societatea nu stă însă deloc bine, având nevoie de subvenții anuale de aproape un miliard de lei anual de la bugetul de stat.
CFR Călători primește aproape 1,1 miliarde de lei subvenții pentru transportul elevilor, studenților și pensionarilor. Compania are probleme în a asigura un număr suficient de locomotive sau trenuri și a fost recent criticată pentru condițiile de călătorie. Societatea a avut anul trecut venituri de 2,18 miliarde de lei și o pierdere de 20 de milioane de lei. Societatea de stat are peste 12.000 de angajați.
CFR Marfă a fost în mai multe rânduri aproape de insolvență. Statul chiar a încercat să o privatizeze în 2013, dar afacerea a căzut. Compania are 6.000 de salariați și a raportat pe 2017 venituri de 792 de milioane de lei și o pierdere de 157 de milioane de lei.
Operatorii privați din România sunt Regiotrans, Transferoviar și Grampet, care primesc la rândul lor subvenții de la stat pentru transportul călătorilor.
Citește și:
