Cum și-au pierdut femeile din Transilvania dreptul de vot după Marea Unire din 1918
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Odată cu terminarea festivităților de la Alba Iulia dedicate Marii Uniri din Decembrie 1918, femeile din Transilvania, Banat și Bucovina au constatat că au rămas fără dreptul la vot pe care îl aveau când erau parte a Imperiului Austro-Ungar. Asta pentru că în vechiul Regat român, acest drept nu era consfințit încă. Femeile aveau să primească acest drept abia 20 de ani mai târziu și doar dacă aveau peste 30 de ani și erau știutoare de carte.
Cuprins:
Datele sunt cuprinse în studiul realizat de Cornel Ban, profesor doctor la Copenhagen Business School și doctor Aurelian Giugăl, de la Institutul de Cercetare al Universității București (ICUB).
În Proclamația de la Alba Iulia, citită de Vasile Goldiș, se preciza expres dreptul la vot pe sexe. În aceasta se anunța "votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament". Însă Proclamația nu a avut rang de lege sau de Constituție, așa că femeile au rămas fără drept de vot.
Femeile din România au primit drept de vot abia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Legea electorală dădea drept de vot numai ştiutorilor de carte, de la vârsta de 30 de ani în sus, ceea ce însemna că oricum era restrictiv.
Dar dictatura carlistă a făcut ca dreptul de vot și democrația să fie oricum desuete în acele momente.
Votul universal a fost instituit de comuniști, în 1946.
"România semăna cu o colonie din Asia, doar că era iarnă"
La o lună după Marea Unire din 1918, situația din România era cruntă, iar în cea mai mare parte semăna cu coloniile europene din Asia, doar că era iarnă, mai arată cei doi autori în studiu.
Iată situația reală a României din urmă cu 100 de ani:
- 7 din 10 locuitori erau țărani cu venituri foarte mici, expuși vicisitudinilor și foametei;
- ferme mici și medii, de subzistență, existau în Transilvania și Banat, dar în Moldova și Țara Românească, pământul era la mâna boierilor și arendașilor;
- relațiile dintre aceștia și țărani erau de neo-feudalism, similare cu iobăgia sau cu șerbii din Evul Mediu;
- în timp ce boierii din Valahia și Moldova erau la modă cu sofisticarea Parisului, iar elita țării negocia la Versailles, țăranii trăiau în bordeie de secolul VI, erau analfabeți în masă și mureau de boli care puteau fi prevenite ușor.
Țăranii stăteau în bordeie
Casele erau mai bune în Banat și Transilvania, dar asta datorită sașilor. În schimb, în județul Teleorman, 23,15% din populație locuia în bordeie de pământ, iar în județul Romanați (care avea reședința la Caracal), ponderea era de 36,92%. Romanați fost unificat ulterior cu județul Olt.
Chiar dacă aceste zone aveau un Produs Intern Brut (PIB) mai mare, taxe mai mari și o guvernanță anterioară mai bună (Austro-Ungaria), țăranii care lucrau moșiile grofilor maghiari trăiau doar cu puțin mai bine față de cei din Regat.
Mai puțini doctori pe cap de locuitor decât India
România înregistra în acei ani mai puțini doctori pe cap de locuitor decât India, astfel că țara noastră avea una dintre cele mai mari rate de deces din lume în cazul copiilor (19,2 din 100), dar și la nivel general, în cazul adulților (21 la 1.000 de locuitori).
Acest lucru era cauzat și de faptul că populația trăia cu puține alimente și avea parte de locuințe proaste.
Doar 10% din populație trăia la standarde occidentale
Cei doi autori ai studiului arată că aceste standarde erau atinse de funcționari publici și intelectuali, iar aceștia locuiau în locuințe cu arhitectură clasică din centrele orașelor.
Standardele de viață ale acestora nu erau cu nimic diferite de cele din Italia sau Spania.
Citește și:Demolarea unui "mit melancolic". România este în topul țărilor industrializate, dar merge cu frâna trasă în spatele țărilor dezvoltate Fiță în 1918, praf în 2018. Calea ferată, liantul care a modernizat România după Marea Unire, e la pământ după 100 de ani și are nevoie de investiții. Trenurile circulă la viteze din anii 1870
