De ce pătrund tot mai multe drone de luptă pe teritoriul României? Cifrele alarmante din 2026 și explicațiile experților militari
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste jumătate dintre dronele străine care au pătruns ilegal în spațiul aerian al României din 2023 și până în prezent au fost înregistrate în primele opt luni ale anului 2026, indică datele oficiale prezentate de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță. Din cele 42 de pătrunderi neautorizate identificate de la începutul războiului, 24 au avut loc în acest an. Intensificarea incidentelor vine pe fondul unei escaladări severe la graniță: din 121 de atacuri rusești vizând infrastructura ucraineană de la frontieră, 55 au fost lansate de la începutul anului 2026, iar 22 doar în ultimele două luni. Avioanele Forțelor Aeriene Române și ale aliaților NATO au fost ridicate de la sol de 78 de ori din 2023 până în prezent pentru misiuni de Poliție Aeriană, dintre care 43 de decolări au fost executate exclusiv în 2026.
Cuprins:
- De ce s-au întețit atacurile în proximitatea României și, odată cu ele, intrările de drone în România
- NATO a observat două tendințe în războiul purtat de Rusia
- Ar trebui să ne îngrijorăm în plus că o dronă cu explozibil a ajuns lângă platforma Neptun Deep?
- De ce reușește acum Armata Română să intercepteze și să doboare drone rusești
- O posibilă soluție pentru a doborî și mai multe drone, improbabilă însă
De ce s-au întețit atacurile în proximitatea României și, odată cu ele, intrările de drone în România
Sunt cel puțin trei explicații pentru care în România intră din ce în ce mai multe drone sau pentru care militarii și alți angajați ai statului găsesc tot mai multe resturi de drone.
Prima ne este indicată de fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea. Militarul spune pentru Libertatea că, după ce Armata Ucrainei a blocat, prin atacuri repetate, porturile rusești ale Federației la Mările Azov și Caspică, în replică, Rusia a blocat folosirea portului Odesa din Marea Neagră de către țara vecină. Replica rușilor vine și după distrugerea de către ucraineni a multor obiective militare ale Federației din Crimeea.
Asta a implicat atacuri dure și intense inclusiv în regiunea estică a Mării Negre.
Portul Odesa era principalul port din care ucrainenii trimiteau nave cu marfă la export, iar acum „firmele de transport maritim nu mai vor să trimită nave la Odesa”, explică contraamiralul de flotilă.
În acest context, Ucraina încearcă să evite distrugerea transporturilor exportând pe alte rute și mai ales prin porturile dunărene. Dar, explică Constantin Ciorobea, rușii atacă porturile ucrainene de pe Dunăre – Reni și Ismail. Aceste porturi sunt pe partea opusă malului românesc al Dunării de pe brațul Chilia. Navele care pornesc din porturile ucrainene fie încearcă să plece către alte țări pe Marea Neagră, mai aproape de țărmurile românesc și bulgăresc, fie pe canalul românesc de mijloc al Dunării, adică pe Sulina.
Rusia încearcă să oprească aceste transporturi, din care Ucraina face bani, pe teritoriul țării vecine sau în spațiul maritim internațional, dar, pentru că distanța de România este foarte mică, uneori de câțiva kilometri, dronele de atac ajung în România.
„Rusiei îi este greu să blocheze Dunărea”, explică contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea.
NATO a observat două tendințe în războiul purtat de Rusia
August și septembrie sunt lunile din an în care Ucraina, unul dintre primii mari exportatori de cereale din lume, trimite grâu, porumb sau alte alimente în alte părți ale lumii.
Libertatea a vorbit pentru realizarea acestei analize și cu un oficial NATO de la cartierul general al Alianței Nord-Atlantice. Acesta spune că aliații observă două tendințe în războiul Rusiei cu Ucraina.
Prima este cea de recurgere la atacuri tot mai dure, iar a doua – de minimalizare a efectelor colaterale ale atacurilor, inclusiv asupra civililor și ale terților. Astfel s-ar explica și incursiunile tot mai dese ale dronelor în spațiul NATO.
„Apetitul pentru risc a crescut față de 2025 și nu mai e nimeni atent”, atrage atenția oficialul NATO.
Ar trebui să ne îngrijorăm în plus că o dronă cu explozibil a ajuns lângă platforma Neptun Deep?
Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, spune că descoperirea, recent, a tot mai multe drone sau resturi de drone de luptă în spațiul maritim românesc este și un rezultat al condițiilor meteorologice: „Marea Neagră a fost foarte agitată, a fost vânt puternic spre coastă și au ajuns resturile la mal”.
Întrebat despre drona maritimă care a ajuns joi, pe 20 august, lângă una dintre platformele de extragere a gazelor din perimetrul Neptun Deep, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea spune că aceasta era în derivă, motorul nu mai funcționa. În plus, drona maritimă, care avea pe ea explozibil, nu a explodat când a fost lovită de Aviația Română, cu tunul de la bordul unui avion F-16.
A fost nevoie ca specialiștii militari EOD să meargă la fața locului, pe mare, să neutralizeze drona, după ce ea a fost inițial înconjurată pentru a nu ajunge la vreun picior al platformei din Neptun Deep.
„Mai e un aspect important”, continuă contraamiralul Armatei Române.
„100 de kilometri mai la sud se află o platformă a Turciei. Iar în aceste condiții, cred că devine inevitabilă o coaliție între cele trei state riverane la Marea Neagră – România, Bulgaria și Turcia – pentru protejarea infrastructurii critice”.
Iar dacă această coaliție va deveni operațională la fel precum cea pentru deminare în Marea Neagră, România va avea o problemă: nu va avea suficiente nave cu care să asigure serviciul permanent.
De ce reușește acum Armata Română să intercepteze și să doboare drone rusești
Multă lume se întreabă de ce abia acum Armata Română doboară drone. A făcut-o de patru ori în ultimele săptămâni, de trei ori la final de iulie și odată pe 16 august.
O primă explicație e de natură tehnică. Abia la final de iunie, sistemul antidronă Merops, pus la dispoziția României de către Statele Unite ale Americii în toamna lui 2025, a fost operaționalizat și integrat în dispozitivul de apărare al Armatei României.
Pe 24 iunie, MApN anunța că, „înainte de introducerea în serviciu, sistemul a parcurs etapele necesare de testare, evaluare și validare operațională”.
Sistemul Merops are în dotare rachete de interceptoare, precum și un radar performant care poate descoperi ținte aflate la altitudini medii, de 3.000 de metri, explică fostul lider al Forțelor Navale.
Radarele clasice din dotarea Armatei bat la înălțimi mai mari.
MApN a explicat că „Merops reprezintă o soluție tehnologică modernă, bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată detectării, urmăririi și neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse care evoluează la altitudini joase”.
În continuare, România încearcă să obțină de la aliați – chiar și în această săptămână au loc discuții – mai multe sisteme antidronă.
Tot la final de iunie, MApN mai preciza că „Armata României continuă să dezvolte și să modernizeze capabilitățile de apărare antiaeriană și contra-UAS (n.red. - sistem de aeronave fără pilot), în deplină coordonare cu aliații și partenerii săi, pentru a răspunde eficient provocărilor actuale de securitate și pentru a asigura protecția cetățenilor și a teritoriului național.”
O altă cauză datorită căreia Armata Română este acum eficientă în doborârea dronelor este că SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa), a doua cea mai înaltă funcție militară din cadrul NATO, „are o implicare mai mare și s-au luat măsuri pentru flexibilizarea deciziilor militare”, explică pentru Libertatea aceeași sursă NATO.
Nu în ultimul rând, abia de anul trecut, militarii au la dispoziție o lege care le permite să ia singuri decizia privind momentul și modul în care doboară o dronă fără să mai fie nevoie de aprobarea ministrului Apărării.
Libertatea v-a arătat recent cum se pregătesc piloții români pentru misiuni de doborâre a dronelor care intră ilegal pe teritoriul NATO.
O posibilă soluție pentru a doborî și mai multe drone, improbabilă însă
Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, amintește că dintre aliații NATO, Finlanda a ales să închidă spațiul aerian la granița cu Rusia, iar asta înseamnă „că tot ce zboară e automat doborât”. Astfel, piloții militari sunt degrevați de stresul că ar putea greși, lovind accidental o țintă greșit.
Dar așa ceva nu poate fi decis în România pentru că toate companiile aeriene evită rutele afectate de conflicte armate, inclusiv Ucraina și țări din Orient.
Astfel, spațiul aerian al României, mai ales cel din Dobrogea, este extrem de aglomerat, iar Bucureștiul nu și-ar permite economic, strategic și politic adoptarea unei decizii similare cu cea luată de Finlanda.
„Cam toți aliații au abordat soluția României, cu angajarea dronelor de către aviație, care vede la sol ce se întâmplă, și să nu pui în pericol ce este jos”, mai spune contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea.
