De ce s-a cerut recuzarea judecătorului din procesul lui Călin Georgescu de la Curtea de Apel Bucureşti
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Inculpat în trei dosare penale, Călin Georgescu a avut luni un nou termen în procesul în care e judecat, alături de Horaţiu Potra şi de alţi 20 de coinculpaţi, pentru tentativă de lovitură de stat. Avocaţii au solicitat întoarcerea dosarului în camera preliminară, iar unul dintre ei a cerut și recuzarea judecătorului. Toate cererile lor au fost respinse, iar următorul termen al procesului e pe 27 octombrie.
Cuprins:
- S-a lămurit misterul „dosarului confidenţial” invocat de Laura Vicol
- Ce „urme” a descoperit în dosar un fost preşedinte al CSM
- Avocata Laura Vicol a criticat pasajele înnegrite din rechizitoriu
- Cererea de recuzare a judecătorului, respinsă pe loc
- Acuzaţii: Georgescu și Potra au plănuit „acțiuni violente cu caracter subversiv”
- Călin Georgescu e inculpat și pentru răspândirea de informații false
- Fostul candidat de la Prezidenţiale are alte două dosare penale
S-a lămurit misterul „dosarului confidenţial” invocat de Laura Vicol
Arestat de DIICOT pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat, Călin Georgescu a lipsit luni, 12 octombrie, de la procesul în care e judecat pentru tentativă de lovitură de stat. El depusese deja la dosar, prin avocaţi, o cerere prin care solicita să fie judecat în lipsă. Dacă ar fi venit în sala de judecată, ar fi fost adus în cătuşe, în boxa special amenjată pentru arestaţi. A ales să nu se expună astfel, fiind reprezentat la proces de cei doi apărători ai săi.
Sunt, cu totul, 22 de inculpați în acest dosar, însă doar șase au fost prezenți la termenul de luni. Printre ei, Horațiu Potra, dar și fiul și nepotul lui. S-au așezat pe aceeași bancă din sala de judecată, iar în timpul dezbaterilor, băiatul de 19 ani al fostului luptător din Legiunea Străină a stat cu ochii doar în telefon.
La termenul anterior, pe 28 septembrie, avocaţii inculpaţilor, în frunte cu Laura Vicol, reclamaseră că ar exista un „dosar denumit confidenţial” desprins din această cauză, ce ar fi rămas în arhiva de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Misterul s-a lămurit luni, până să înceapă şedinţa de judecată. Dosarul, unul subţire, cu coperţi galbene şi cu o coală albă lipită pe care cineva scrisese de mână, cu un marker roşu, „acte confidenţiale”, conţinea analizele medicale depuse de unii dintre inculpaţi; cel mai probabil în circumstanţiere, atunci când s-au decis măsurile preventive.
Luni, înainte să înceapă şedinţa de judecată, toţi avocaţii inculpaţilor au răsfoit, rând pe rând, „dosarul secret” şi s-au declarat lămuriţi. Fusese o falsă problemă. Dar, după ce judecătorul Paul Mihai Cozma a urcat la prezidiu şi a declarat şedinţa deschisă, av. Dan Lupaşcu, fost preşedinte al CSM şi coleg de apărare cu Laura Vicol, a venit cu altă cerere.
Ce „urme” a descoperit în dosar un fost preşedinte al CSM
În camera preliminară, judecătorul Cozma a constatat nulitatea declaraţiilor date de către inculpaţi atunci când ei aveau doar calitatea de martori, deci și dreptul de a nu se autoincrimina.
Judecătorul a dispus atunci eliminarea din dosar a mijloacelor de probă declarate nule, a mediilor optice pe care erau stocate înregistrările audierilor de martori, precum şi „înlăturarea redării conţinutului declaraţiilor şi a referirilor la acestea din cuprinsul rechizitoriului”.
La termenul de luni, av. Dan Lupaşcu a cerut reluarea procedurii de cameră preliminară, argumentând că a identificat în rechizitoriu pasaje ce conţin referiri la probele excluse și că „în dosar au rămas urme ale acelor probe”. El a invocat nulitatea absolută şi a spus că nu a fost respectată Decizia CCR 22/2018 prin care s-a stabilit că, în cazul probelor obținute în mod nelegal în procesul penal, excluderea trebuie să fie juridică şi fizică.
În sprijinul cererii sale, av. Lupaşcu a venit în faţa instanţei cu şase exemple din rechizitoriul Parchetului General, în care ar exista referiri la declaraţiile date ca martori de către inculpaţi sau chiar pasaje extrase din aceste declaraţii.
Avocata Laura Vicol a criticat pasajele înnegrite din rechizitoriu
Av. Laura Vicol, la rându-i, a cerut restituirea dosarului la Parchet, motivând că procurorii nu au respectat decizia dată de judecător în camera preliminară. Vicol a criticat şi modul în care Parchetul General a operat modificările în rechizitoriu căci „ar fi fost mult mai simplu şi mai elegant să scoată efectiv pasajele, şi nu să fie înnegrite cu o bandă neagră sau tăiate, pur şi simplu”.
În replică, procurorul de şedinţă a precizat că solicitarea avocaţilor e nefondată şi a invocat puterea lucrului judecat, precizând că, în camera preliminară, „a fost deja analizată această împrejurare”.
Căci în încheierea de şedinţă din martie anul acesta, chiar judecătorul de cameră preliminară indicase ce paragrafe ar trebui eliminate din cuprinsul rechizitoriului, după eliminarea declaraţiilor de martori dintre probe.
Atunci când li s-a dat cuvântul, ceilalţi avocaţi ai inculpaţilor, printre care şi Mircea Sinescu, care-l reprezintă pe Călin Georgescu, au pus concluzii de admitere a cererii formulate de Dan Lupaşcu.
Cererea de recuzare a judecătorului, respinsă pe loc
Unul dintre avocaţi a plusat însă și i-a spus judecătorului că, după procedura de cameră preliminară, când a decis că procesul poate începe, a „constatat şi faptul că nu există neregularităţi suplimentare ale actelor procesuale. Prin urmare, consider că există un caz de incompatibilitate în cazul de faţă”.
„N-am înţeles, formulaţi cerere de recuzare sau nu?”, l-a întrebat direct, judecătorul. Avocatul a răspuns afirmativ, iar instanţa a suspendat imediat şedinţa, pentru a se judeca această cerere.
După 40 de minute, procesul a fost reluat, iar judecătorul Cozma a anunţat că cererea de recuzare a sa a fost respinsă.
Au fost reluate dezbaterile, iar un avocat care nu apucase să pună concluzii a pledat şi el pentru întoarcerea dosarului în camera preliminară, vorbind despre „contaminarea materialului de urmărire penală”.
La final, li s-a dat cuvântul inculpaţilor prezenţi în sală, iar ei au spus, pe rând, că sunt de acord cu cele susţinute de apărătorii lor.
Instanţa a rămas în pronunţare, iar după câteva ore, spre seară, a anunţat că respinge cererea având ca obiect reluarea procedurii de cameră preliminară. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 27 octombrie.
Acuzaţii: Georgescu și Potra au plănuit „acțiuni violente cu caracter subversiv”
În septembrie anul trecut, Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General sub acuzațiile de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale).
În același dosar, Horațiu Potra, alături de 20 de apropiaţi de-ai săi, acum coinculpați, e acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică.
Conform Parchetului General, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-au întâlnit în dimineața de 7 decembrie 2024, în condiţiile în care, cu o zi înainte, CCR anulase alegerile prezidenţiale. Potra revenise din Congo în noaptea de 6/7 decembrie, iar întâlnirea dintre el și Georgescu a avut loc câteva ore mai târziu și în condiții de clandestinitate, la Centrul de echitație Jbara Horses din Ciolpani (Ilfov).
Acolo, potrivit acuzării, cei doi au discutat un plan potrivit căruia, a doua zi, pe 8 decembrie 2024, Potra, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în București, în contextul unor acțiuni de protest, „acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a naturii pașnice a acțiunilor de protest, în manifestații caracterizate prin violență, strategia urmărind schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, se arată în rechizitoriul Parchetului General.
Seara, după discuţia cu Georgescu și ca urmare a planului agreat cu acesta, Potra a organizat/coagulat un grup de 21 persoane, cu care s-a întâlnit la o cafenea din Mediaș (Sibiu), unde a stabilit deplasarea spre București cu șapte autoturisme, în care se aflau bricege, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, două pistoale și 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional), membrii grupării au plecat, în mod organizat, spre București.
După ce la 112 a fost primit un apel despre ce urma să se întâmple, au fost efectuate filtre de poliție, iar în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01:30 - 03:00, toate cele șapte autoturisme au fost oprite în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica (Ilfov), Mănești (Prahova), Cornești (Dâmbovița) și București.
Călin Georgescu e inculpat și pentru răspândirea de informații false
În același dosar, Călin Georgescu mai este acuzat și că, în seara zilelor de 7 decembrie și 12 decembrie 2024, „în baza aceleiași rezoluții infracționale, a răspândit către publicul larg informații false, cunoscând caracterul nereal al acestora, sub forma unor alegații privind intrarea României în războiul dintre Federația Rusă și Ucraina, ca plan pentru împiedicarea instalării președintelui SUA, Donald Trump și a lansat afirmații de natură a afecta încrederea populației în Ministerul Apărării Naționale și în mod colateral, apte să inducă teama în rândul urmăritorilor din perspectiva posibilei implicări active a României în conflictul militar aflat în desfășurare”.
Horaţiu Potra, la rându-i, este inculpat și pentru că, spun procurorii, deţinea fără drept un întreg arsenal: un revolver, 3 aruncătoare portative de grenade, un aruncător individual portativ de grenade, o pușcă semiautomată, letală, 5 pistoale-mitralieră, un pistol automat, 18 pistoale semiautomate, 41 încărcătoare, un sistem de ochire optoelectronic, cu reticul iluminat, cu proiector fascicul laser, cu cameră termică și IR ce permite ochirea în condiții de luminozitate scăzută („pe timp de noapte”), un amortizor, 2873 de cartușe cu glonț de diferite calibre, 1 fitil detonant, 4 corpuri cilindrice roșii Maxprime Booster, 59 de grenade de calibru 40 mm pentru lansator tip aruncător portativ de grenade adaptat la armă de asalt, 56 de grenade de calibru 40x46 pentru lansator tip aruncător individual portativ de grenade și 37 de grenade de mână.
Fostul candidat de la Prezidenţiale are alte două dosare penale
Cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti nu e singura în care fostul candidat la Preşedinţia României are calitatea de inculpat.
Georgescu mai este judecat într-un alt dosar, pentru promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor crime de război, dar şi de promovare de idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Potrivit procurorilor, infracțiunile au fost săvârşite în formă continuată (5 acte materiale), în perioada iunie 2020 - mai 2015. Procesul, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, a avut până acum patru termene, iar următoarea şedinţă de judecată e programată pentru marţi, 13 octombrie.
Al treilea dosar penal este cel deschis la DIICOT. Luna trecută, procurorii au anunţat că Georgescu a fost pus sub acuzare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Mai exact, potrivit DIICOT, în septembrie 2021, Georgescu, împreună cu Ionel Rusen, un afacerist român, și Massimiliano Arena, un cetățean italian, au constituit un grup infracțional organizat care acționa în mod coordonat, sub autoritatea lui Georgescu, „în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste”.
Fostul candidat la Preşedinţia României îi prezenta pe cei doi ca fiind prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine ce ar fi dispus de sume mari de bani pe care puteau să le împrumute celor ce intenționau să-și dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești.
Astfel, cei trei inculpaţi „au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate”, singurul obiectiv fiind „obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective”, se arată în comunicatul DIICOT. Prin acest mecanism infracţional, un om de afaceri din Buzău a fost înşelat cu peste un milion de euro.
Pentru recuperarea prejudiciului, DIICOT a pus sub sechestru vila lui Georgescu din Mogoșoaia (Ilfov).
Potrivit stenogramelor din dosar publicate de Euronews România, în primăvara anului trecut, Călin Georgescu ar fi plănuit să fugă în Italia, imediat după ce scăpa de controlul judiciar impus în dosarul deschis de Parchetul General. El negocia prin telefon cumpărarea unei vile în Toscana și intenționa să se mute acolo.
Pe 29 septembrie anul acesta, Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea preventivă a lui Georgescu, pentru 30 de zile. Luni, el a cerut înlocuirea acestei măsuri, iar Tribunalul Bucureşti va da o decizie marţi, 13 octombrie.
