La opt ani de la momentele violente din Piața Victoriei, când sute de protestatari pașnici au fost evacuați în forță cu gaze lacrimogene și tunuri de apă, Dosarul „10 August” se apropie de punctul final fără ca vreun responsabil să mai poată fi tras la răspundere penală. O analiză documentară realizată de jurnaliștii Recorder reconstituie traseul juridic sinuos care a dus la prescrierea tuturor faptelor anchetate.
Începând cu luna octombrie 2026, termenul de prescripție a răspunderii penale împlinește termenul-limită stabilit de lege. Aceasta înseamnă că, indiferent de deciziile finale ale instanței, nicio persoană anchetată - de la șefii de atunci ai Jandarmeriei până la executanții din teren - nu va mai executa vreo pedeapsă penală.
În zilele care au urmat protestului diasporei din 10 august 2018, peste 700 de cetățeni au depus plângeri penale la Parchetul Militar, acuzând abuzuri și violențe nejustificate din partea forțelor de ordine.
Procurorii militari au deschis atunci un dosar complex, anunțând că investigația nu se va limita la sancționarea actelor individuale de violență ale jandarmilor, ci va căuta să identifice și autorii morali. Una dintre ipotezele principale de la care s-a pornit a fost posibilitatea ca ordinul de evacuare brutală a pieței să fi fost orchestrat la nivel politic.
Pe parcursul anilor, ritmul cercetărilor a încetinit considerabil. Pista care viza implicarea factorului politic a fost abandonată treptat, iar rechizitoriul s-a restrâns doar la comandanții Jandarmeriei și la un număr redus de subofițeri.
Dosarul a parcurs o serie lungă de blocaje administrative și procedurale: a fost clasat inițial de procurori, redeschis ulterior în urma contestațiilor formulate de victime, trimis în judecată și plimbat între diferite instanțe.
În vara acestui an, Tribunalul Militar București a pronunțat o primă soluție în cauză. În prezent, dosarul se află pe masa judecătorilor de la Curtea Militară de Apel București. Totuși, intervenția termenului general de prescripție transformă orice decizie viitoare într-o simplă formalitate juridică, în ceea ce privește latura penală.
Publicația Recorder subliniază că Dosarul „10 August” rămâne una dintre cele mai mari restanțe ale sistemului judiciar din România postdecembristă, un caz eșuat în care instituțiile statului nu au reușit să ofere răspunsuri clare și să facă dreptate victimelor unui abuz colectiv desfășurat sub ochii opiniei publice internaționale.