Foștii șefi ai Jandarmeriei, achitați în dosarul „10 august”. Decizia Tribunalului Militar vine cu patru luni înainte de prescrierea faptelor

Decizia de luni a fost pronunțată într-un moment critic, în condițiile în care faptele din acest dosar urmau să se prescrie în mai puțin de patru luni, respectiv în luna octombrie 2026.

Cine sunt oficialii achitați și ce pedepse ceruseră procurorii

Printre cei achitați se numără principalii coordonatori ai operațiunii din Piața Victoriei, acuzați de anchetatori că au ordonat intervenția în forță prin care zeci de mii de protestatari pașnici au fost dispersați violent:

• Laurențiu Cazan (fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei) – singurul care s-a prezentat la proces și a avut o atitudine receptivă. Procurorii ceruseră pentru el o pedeapsă cu suspendare.
• Sebastian Cucoș (fost inspector general al Jandarmeriei Române) – procurorii ceruseră închisoare cu executare.
• Cătălin Sindile (fost prim-adjunct al Jandarmeriei) – procurorii ceruseră, de asemenea, pedeapsă cu executare.

Arsenalul folosit în Piața Victoriei: grenade cu schije și sute de cartușe lacrimogene

Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.

Potrivit rechizitoriului și expertizelor tehnice realizate de specialiștii Ministerului Apărării Naționale (MApN), jandarmii au folosit împotriva manifestanților un arsenal considerat deosebit de periculos.

În total, în acea noapte au fost utilizate:

• 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen;
• 63 de grenade de mână cu efect acustic;
• 316 cartușe (calibru 38 și 40 mm) cu efect iritant lacrimogen.

Expertizele militare au arătat că aceste dispozitive au provocat arsuri și răni grave cetățenilor din cauza schijelor, a temperaturilor extrem de ridicate și a forței impactului. Sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale la momentul respectiv.

Reacția Declic: „O țară întreagă a văzut imaginile cu bătrâni, femei și copii gazați”

Dosarul „10 August” a ajuns în fața judecătorilor după ce fusese inițial clasat de procurori. Redeschiderea anchetei a fost obținută de Ioan Crăciuneanu, o victimă a violențelor, care a fost reprezentat în instanță de sora sa, avocata Lucia Crăciuneanu, și de avocatul Comunității Declic, Toni Decean.

Întregul demers juridic a fost susținut financiar de membrii Comunității Declic, care au analizat sute de ore de înregistrări video pentru a extrage probele în care jandarmii loveau cetățeni pașnici.

Înainte de aflarea sentinței, Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic, atrăgea atenția asupra tentativelor de tergiversare a procesului în vederea obținerii prescripției:

„O țară întreagă a văzut imaginile cu bătrâni, femei și copii gazați și loviți de jandarmii care ar fi trebuit să îi protejeze. Șefii din Jandarmerie ar putea să spună în fața judecătorilor cine le-a cerut să acționeze împotriva propriilor cetățeni. Deocamdată, însă, am văzut doar tentative de tergiversare a procesului, pentru a scăpa prin prescrierea faptelor.”

Pentru a accelera procedura și a evita închiderea dosarului fără un verdict, Tribunalul Militar acceptase anterior cererea avocaților Declic de a renunța la audierea ultimilor 373 de martori rămași pe listă, după ce alți peste 600 de martori apucaseră deja să descrie în fața instanței abuzurile din Piața Victoriei. Cu toate acestea, magistrații au decis luni achitarea tuturor celor acuzați.

Cum au încercat autoritățile să mușamalizeze dosarul „10 august”

Faptele de abuz în serviciu ale ofițerilor din Jandarmerie care au ordonat reprimarea violentă a protestului din 10 august 2018 urmau să se prescrie la 8 ani de la comiterea acestora, adică în vara acestui an.

• Dosarul 10 august a pierdut doi ani în anchetă în perioada 2018-2020, timp în care cauza s-a plimbat între Secția Parchetelor Militare (unde avea numărul 18/P/2018) și DIICOT (2122/D/P/2019).
• DIICOT investiga atât plângeri ale victimelor împotriva prefectului de atunci al Capitalei, Speranța Cliseru, a șefei MAI Carmen Dan, precum și împotriva celor din conducerea Jandarmeriei, cât și presupuse „acțiuni împotriva ordinii constituționale”, care ar fi fost comise de unii dintre manifestanți.
• Justificarea permanentă a PSD pentru intervenția brutală a Jandarmeriei era că protestatarii din Piața Victoriei ar fi încercat să ocupe Palatul Victoria și să dea o lovitură de stat.
• În 2020, procurorii au găsit „soluția solomonică”: au clasat dosarul cu totul, pe motiv că nu au găsit indicii privind „lovitura de stat”, dar în felul acesta au închis și partea din anchetă cu privire la intervenția brutală a Jandarmeriei la ordinele lui Cătălin Sindile, Sebastian Cucoș și Laurențiu Cazan.

Șefa DIICOT de atunci, Georgiana Hosu, infirmă parțial soluția procurorului de caz și „cartoful fierbinte” ajunge pe masa judecătorilor, sub forma unei cereri de redeschidere a urmăririi penale cu privire la conducerea Jandarmeriei (dosar numărul 26704/3/2020).

• În următorii doi ani, 2020-2021, dosarul se plimbă între instanțe: Curtea de Apel București îl declină la Tribunalul București, unde în cele din urmă este închis.
• În primăvara anului 2021, una din victimele Jandarmeriei de la protestul din 10 august 2018, Ioan Crăciuneanu, a formulat în nume personal plângere împotriva ordonanței de clasare pe numele jandarmilor (dosar numărul 26619/3/2020), separat de procesul prin care procurorul-șef al DIICOT cerea redeschiderea anchetei.
• De data asta, plângerea lui Crăciuneanu este declinată de la Tribunalul București la Curtea de Apel București, unde este admisă pe 16 aprilie 2021.

Inculpații Sebastian Cucoș, Ionuț Cătălin Sindile și Laurențiu Cazan au fost trimiși în judecată abia pe 8 august 2023, dosarul fiind înaintat Tribunalului Militar București.

Acuzațiile procurorilor militari împotriva fostei conduceri a Jandarmeriei

Cucoș, Sindile și Cazan au fost acuzați de abuz în serviciu, în timp ce alți 13 militari din subordine au fost judecați pentru purtare abuzivă în legătură cu intervenția brutală a forțelor de ordine la protestul din 10 august 2018.

Conducerea de atunci a Jandarmeriei ar fi creat o aparență de legalitate atunci când a dat ordinul de evacuare a Pieței Victoria, fără a avea măcar aprobarea prefectului Capitalei de la vremea respectivă, act întocmit ulterior.

În rechizitoriul întocmit, procurorii militari arată că Laurențiu Cazan a întocmit rapoarte în care a scris că de la ora 17.00, manifestanții aruncau în jandarmi cu pietre din pavaj și borduri, „pungi de alcool și urină”, „garduri metalice şi balize” și „obiecte contondente”.

Presiunile asupra prefectului în sensul semnării ordinului de intervenție în forță au fost făcute de comisarul-șef Mihai Dan Chirica (subsecretar de stat al MAI) încă de la ora 20.30, însă Speranța Cliseru a refuzat.

• „Aprobarea dată de prefect pe acel ordin de intervenție, în jurul orei 0.20, a fost, în consecință, una pur formală și nu a vizat evacuarea participanților la protestul din Piața Victoriei.
• Conform mențiunilor înscrise în acest ordin de intervenție, efectivele de jandarmi ar fi trebuit să acționeze în mod gradual în vederea restabilirii ordinii publice doar în zona unde aceasta a fost grav tulburată, pentru a extrage persoanele turbulente din mulțime, a izola zona și a sancționa pe cei ce au comis acte de violență concomitent cu protecția participanților care se manifestau în mod pașnic.
• Ordinul de intervenție nr. S/221652/10.08.2018 a creat astfel aparența unei acțiuni legale de restabilire a ordinii publice și a legitimat folosirea forței și a mijloacelor tehnice din dotare de către efectivele de jandarmi aflate în dispozitivul din Piața Victoriei.
• În realitate însă, intervenția efectivelor de ordine publică nu a respectat cele înscrise în cuprinsul ordinului respectiv, acțiunea militarilor jandarmi răsfrângându-se asupra tuturor manifestanților din Piața Victoriei, inclusiv asupra celor pașnici, a copiilor și a persoanelor cu semne vădite de invaliditate, nefiind astfel asigurată protecția lor”, se arată în rechizitoriu.

S-a constatat că, în baza ordinelor primite la ora 23.11 de la inculpații mr. Cazan Laurențiu Valentin, col. Sindile Ionuț Cătălin și col. Cucoș Gheorghe Sebastian, de a se interveni în forță asupra protestatarilor adunați în Piața Victoriei în vederea dispersării acestora, efectivele de jandarmi au utilizat importante cantități de muniție asupra protestatarilor, constând în grenade de mână cu efect acustic, grenade de mână cu efect iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și cartușe de calibru 38 mm și 40 mm cu efect iritant lacrimogen.

O parte din această muniție a fost utilizată în mod necorespunzător de către efectivele de jandarmi, provocând unor manifestanți leziuni corporale constând în arsuri, entorse, fracturi sau afecțiuni ale căilor respiratorii, ce au necesitat pentru vindecare între una și 50 de zile de îngrijiri medicale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro