Un colonel MApN spune cum a fost pierdută drona de la Galați de pe radar: „Ecranul se albeşte”

Cum a ajuns drona rusească să lovească un bloc din Galați

Potrivit acestuia, forțele armate au monitorizat permanent situația din zona de frontieră, în contextul unui atac aerian masiv desfășurat în Ucraina.

„Aseară a avut loc un atac masiv asupra infrastructurii portuare de la nord de Dunăre, din Ucraina. A început undeva în jurul orele 21, circa 50 de drone au atacat în valuri”, a spus colonelul Ministerului Apărării Naţionale Cristian Popovici.

Colonelul a precizat că drona care a provocat incidentul a fost detectată pe radar la intrarea dinspre Reni.

„La ora 1.54, un semnal radar a intrat din zona Reni şi a evoluat către România. Din ce primesc informaţii în timp real, a intrat undeva la 600 de metri altitudine şi a avut o traiectorie descendentă”, a adăugat Cristian Popovici.

Acesta a explicat că aparatul a fost urmărit pe teritoriul României pentru o scurtă distanță.

„Am urmărit-o în jur de 10 km, pe teritoriul României, după care, brusc, a făcut o manevră în înălţime. Am pierdut-o la 150 de metri înălţime, de pe radar, şi a lovit această clădire, la o înălţime de 50-60 de metri”, a mai spus acesta.

De ce nu a fost doborâtă drona

Întrebat de ce nu s-a intervenit pentru doborârea dronei, colonelul Popovici a explicat că există restricții operaționale clare în astfel de situații.

„E o întrebare legitimă și cetățenii trebuie să știe că noi facem tot ce putem, însă Armata are limitări foarte stricte în această situație, pentru că nu putem riscă să creăm mai multe amenințări decât putem preveni”.

Acesta a subliniat că legislația permite intervenția, dar doar în condiții de siguranță pentru populație.

„Legea ne permite să deschidem focul în anumite circumstanțe asupra acestor obiecte folosite în conflictul din Ucraina, dar în condițiile în care e protejată viață populației și proprietatea”, a explicat Cristian Popovici.

Două avioane F-16 și un elicopter militar, ridicate de urgență

Oficialul MApN a precizat că în misiune a fost implicat și un elicopter militar, însă condițiile nu au permis intervenția.

„Am învăţat de la ucraineni şi noi cum încearcă să le dea ei jos, un elicopter de transport care foloseşte şi mitraliera de bord, dar foloseşte şi o mitralieră instalată la uşă, doar că acolo trebuie vizibilitate mai mare şi trebuie să te apropii mai mult de ea”.

El a explicat că operațiunea pe timp de noapte a fost un factor decisiv.

„Nu au fost condiţii pe timp de noapte, pentru a angaja drona. Nu sunt convins şi nu am date certe că piloţii au avut drona pe radar, şi chiar dacă ar fi avut-o, să tragi cu o rachetă înspre Galaţi sau spre Brăila era exclus”, a adăugat Cristian Popovici.

Limitările radarului la altitudine joasă

Reprezentantul MApN a mai precizat că radarele convenționale au limitări tehnice la altitudini foarte joase.

„Sub 200 de metri, radarele convenţionale nu pot urmări aceste ţinte. Ele, de obicei, fiind obiecte pentru atacuri de acest fel, evoluează la înălţimi mici”.

El a explicat că semnalele pot deveni dificil de interpretat în astfel de condiții: „Pur şi simplu, ecranul se albeşte, ca să înțeleagă cetăţenii”.

MApN a transmis că toate datele sunt în curs de analiză, iar succesiunea exactă a evenimentelor va fi stabilită ulterior de specialiști.

Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a confirmat că nu au existat condiții reale pentru angajarea dronei în siguranță.

„Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a spus acesta în conferința susținută vineri la sediul MApN.

Acesta a subliniat că situația este sub control și nu este vorba despre un atac direct asupra României.

„Nu ne confruntăm cu un atac asupra României. Ne confruntăm cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei noastre”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro