De ce un avion F-16 românesc a doborât o dronă în Estonia, iar la incidentele din Galați nu poate să intervină. Reacția MApN

Piloţii aeronavelor au fost autorizaţi „să angajeze ţinta aeriană în condiţii de siguranţă pentru populaţie”

Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a afirmat, într-o conferință de presă, în legătura cu drona prăbuşită la Galaţi, că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă.

Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat că sistemele de supraveghere ale spaţiul aerian ale Armatei Române au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră.

„Sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian ale Armatei României au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră, o situaţie deosebit de complexă în această noapte, în care au fost implicate aproximativ 50 de dispozitive de atac cu întrebuinţare unică. Atacul a început în jurul orelor 21.15 şi a durat până în jurul orei 2.20 de minute, vizând porturile Reni, Orlivka, Chilia şi Vylkove. În timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situaţii, inclusiv alertarea şi decolarea aeronavelor aflate în serviciu de luptă poliţie aeriană, respectiv două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Feteşti şi o aeronavă IAR 330 Puma SOCAT”, a afirmat vineri locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.

El a susținut că piloţii au fost autorizaţi să angajaze ţinta aeriană. 

„Piloţii aeronavelor au fost autorizaţi să angajeze ţinta aeriană în condiţii de siguranţă pentru populaţie şi pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galaţi a fost descoperită la ora 1.46, la 19 kilometri est Reni. A intrat în spaţiul aerian al României la ora 1.52. A fost pierdută de pe radar la ora 1.56 de minute, parcurgând circa 10 kilometri în spaţiul aerian naţional. Decizia de angajare a unei ţinte aeriene se bazează pe informaţii confirmate şi pe o evaluare permanentă a situaţiei operaţionale din zonă”, a explicat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.

Motivul pentru care nu s-a intervenit asupra dronei care s-a prăbușit pe un bloc

Generalul a explicat că decizia pilotului de a interveni se face după „un calcul riguros de management al riscurilor”.

„În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse şi cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare a ameninţării aeriene şi luarea unei decizii de angajare şi de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spaţiul aerian naţional este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii. În multe situaţii, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine,  dronă despre care în acel moment nu aveam informaţii dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înşelare”, a spus acesta.

El a subliniat că în cazul dronei de la Galaţi nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă. 

„Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă. Vreau să transmit foarte clar faptul pe această cale că situaţia este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României. Ne confruntăm cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei noastre, din nefericire, cu consecinţe directe asupra populaţiei din zonă”, a declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.

De ce s-a doborât drona din Estonia, iar în țară nu putem să neutralizăm aceste obiecte

Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite a fost întrebat, în timpul conferinței, de ce în Estonia un F-16 românesc a putut să intervină, pe 19 mai, asupra unei drone ucrainene, iar în țară nu s-a putut face acest lucru împotriva dronelor rusești.

„Situația operațională este cu totul și cu totul diferită. În Estonia ținta aeriană respectivă a stat 26 de minute în zona de supraveghere a radarelor dislocate acolo. (…) A fost doborâtă printr-un procedeu care nu este specific, respectiv angajare de jos, de sub dronă, astfel încât să minimizeze orice risc. Racheta care a plecat de pe avion nu exista probabilitatea să lovească nimic pe suprafață”, a precizat generalul.

În ceea ce privește incidentul cu drona din Galați, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a explicat că nu s-a putut interveni pentru că: „Evoluează prea puțin în spațiul aerian. Are o suprafață efectivă de reflexie radar mult mai mică decât drona ucraineană din Lituania și Estonia, iar înălțimea de evoluție este de ordinul sutelor de metri”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro