Apele Române iau măsuri de urgență la Cernavodă: Dunărea a ajuns la minime istorice, iar centrala nucleară este la doar 3 centimetri de limita de siguranță
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Scăderea dramatică a debitelor Dunării a adus nivelul apei la Cernavodă într-o zonă extrem de vulnerabilă pentru funcționarea Sistemului Energetic Național. Sâmbătă, 10 octombrie 2026, nivelul fluviului a înregistrat cota de −259 de centimetri, aflându-se la o distanță de doar 3 centimetri de pragul operațional critic de −262 de centimetri, necesar pentru pomparea apei de răcire la Centrala Nuclearoelectrica Cernavodă.
Cuprins:
Suplimentări de debite din lacurile de acumulare din Muntenia
În acest context de criză hidrologică, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat punerea în aplicare a unor măsuri operative excepționale pentru a preveni un scenariu de avarie sau oprirea unităților nucleare.
Pentru a sprijini nivelul apei pe sectorul Cernavodă, autoritățile au decis evacuarea suplimentară a unor volume importante de apă din mai multe lacuri de acumulare din regiune. Principala intervenție vizează acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei, de unde se va da drumul temporar unui debit suplimentar de 20 de metri cubi pe secundă în perioada 10–18 octombrie 2026.
Reprezentanții Apelor Române dau asigurări că această manevră nu înseamnă golirea lacului Iezer, în bazin rămânând peste 40 de milioane de metri cubi de apă, iar evacuările se fac sub strictă monitorizare.
Intervenția de pe valea Mostiștei este sincronizată cu alte evacuări controlate din acumulările Izbiceni, de pe râul Olt, și Mihăilești, de pe râul Argeș. Manevrele sunt calculate în detaliu în funcție de timpii de propagare a undelor de apă și de evoluția prognozelor hidrologice, astfel încât aportul de apă să ajungă eficient în fluviu.
Cadru legal de urgență și coordonare națională
Deciziile tehnice luate de ANAR au la bază mai multe hotărâri succesive ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), cel mai recent fiind actul normativ nr. 24/2026, emis special pentru gestionarea impactului secetei asupra infrastructurii critice.
În prezent, debitele Dunării la intrarea în țară au coborât sub pragul de 1.200 de metri cubi pe secundă, valori extrem de scăzute pentru această perioadă. Asigurarea apei de răcire pentru CNE Cernavodă este considerată o prioritate de siguranță națională, motiv pentru care evoluția nivelurilor este raportată permanent către Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.
La începutul lunii august, patru barje au fost scufundate în Dunăre, pe brațul Bala, pentru a crește nivelul apei la Cernavodă.
Totuși, pe 13 august 2026, Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN). Astfel, au trecut 58 de zile de la oprirea celui de-al doilea reactor și sistarea producției de energie nucleară în SEN.
