Generalul Ştefan Dănilă explică de ce România trebuia să ceară activarea articolului 4 din Tratatul NATO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fostul şef al Statului Major General al Armatei Române, generalul cu patru stele în rezervă Ştefan Dănilă, consideră că România ar trebui să solicite activarea articolului 4 din Tratatul NATO, după incidentul fără precedent în care o dronă rusească s-a prăbuşit peste un bloc din Galaţi. Într-un interviu acordat News, generalul a explicat de ce armata nu a putut doborî drona şi ce măsuri ar trebui luate în continuare atât la nivel militar, cât şi diplomatic.
Cuprins:
- Ştefan Dănilă: „Trebuie discutat la nivelul Consiliului Atlanticului de Nord”
- Ce înseamnă Articolul 4 din tratatul NATO
- De ce nu a fost doborâtă drona deasupra Galaţiului
- „La noi nu era posibil”
- Generalul cere o reacţie diplomatică mai puternică
- Soluţiile pentru apărarea oraşelor din apropierea graniţei
- O drona rusească a lovit un bloc din Galaţi: două persoane au fost rănite
Ştefan Dănilă: „Trebuie discutat la nivelul Consiliului Atlanticului de Nord”
Generalul Ştefan Dănilă afirmă că România trebuie să ceară consultări în cadrul NATO, prin activarea articolului 4 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice.
„Da, trebuie discutat la nivelul Consiliului Atlanticului de Nord (NAC) şi invocat Articolul 4 pentru consultări. Trebuie să vedem ce se poate face la nivel aliat, pentru că în momentul de faţă, singura şansă reală de a avea succes împotriva acestor ţinte ar fi combaterea lor în timp ce se află încă în spaţiul aerian ucrainean”, a declarat generalul pentru News.ro.
Generalul Ștefan Dăncilă a avertizat însă că o astfel de măsură poate avea implicaţii sensibile: „Totuşi, acest lucru ridică riscul de a fi consideraţi parte a conflictului”.
Ce înseamnă Articolul 4 din tratatul NATO
Concret, articolul 4 din Tratatul NATO spune că: „Pările vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea
vreuneia dintre Părți.”
Articolul 4 este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acesta nu obligă automat aliații la intervenție militară.
Articolul 4 a fost activat oficial de doar nouă ori de la înființarea NATO în 1949, de fiecare dată în momente de tensiune maximă. De exemplu:
- Turcia l-a activat de mai multe ori (în 2003, 2012, 2015 și 2020) din cauza conflictelor și amenințărilor venite de la granița sa cu Siria.
- Polonia, Letonia, Lituania, Estonia și România l-au activat pe 24 februarie 2022, în dimineața în care Rusia a invadat pe scară largă Ucraina, pentru a discuta măsurile urgente de securizare a granițelor NATO.
- În septembrie 2025, Polonia a apelat la Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian.
De ce nu a fost doborâtă drona deasupra Galaţiului
„Nu cred că a fost un atac, ci mai degrabă o dronă plină cu explozibil care a deviat de la traseul său către ţintele din Ucraina. Faptul că era înarmată confirmă că destinaţia ei era zona de conflict, nu teritoriul nostru, dar acest lucru nu scade pericolul la care suntem expuşi.”, a mai spus Generalul.
Fostul şef al Armatei explică faptul că dronele de mici dimensiuni sunt extrem de greu de interceptat, mai ales în apropierea zonelor urbane.
„Este destul de complicat deoarece aceste drone, care vin de la graniţa României şi lovesc zone la distanţe foarte mici de frontieră, sunt greu de combătut. Deşi avioanele au fost ridicate şi au avut ordin de distrugere a ţintei, nu poţi angaja o ţintă pe care nu o vezi, care este mică, de dimensiunea unui zbor de pasăre, şi care apare şi dispare constant de pe radar. Degeaba dai ordinul dacă tehnic nu poţi să-l execuţi în acele condiţii.”, a explicat Dănilă.
Generalul a precizat că folosirea rachetelor într-o zonă locuită ar fi fost extrem de riscantă.
„Nu ai cum să tragi cu racheta într-o astfel de dronă deasupra zonelor locuite. Dacă se trăgea cu racheta deasupra blocurilor, s-ar fi putut întâmpla ce s-a întâmplat în Polonia, unde racheta de interceptare a produs probleme mai mari decât drona în sine. Aceasta ar fi fost riscul major şi la Galaţi”, a spus fostul şef al Statului Major General.
„La noi nu era posibil”
Întrebat despre situaţia în care o dronă rusească a fost doborâtă în Ţările Baltice, Ştefan Dănilă a subliniat că scenariul din România a fost complet diferit.
„Da, dar condiţiile din teren de la ei au fost altele, deciziile se iau în funcţie de ce se întâmplă în mod real în locul respectiv şi apreciezi individual. La noi nu era posibil”, a afirmat acesta.
Generalul cere o reacţie diplomatică mai puternică
Ştefan Dănilă consideră că reacţia diplomatică a României trebuie să fie mai dură decât în precedentele incidente legate de dronele ruseşti.
„Diplomatic, trebuie făcut pasul următor: am tot văzut că ambasadorul rus a fost chemat la Ministerul de Externe până acum. Consider că, de data asta, ambasadorul ar trebui convocat chiar şi la nivel prezidenţial pentru a transmite un mesaj la cel mai înalt nivel că, deşi sunt într-un conflict cu Ucraina, nu cu noi, acesta ne afectează direct şi nu este acceptabil să intre pe teritoriul nostru.”, a declarat generalul.
Soluţiile pentru apărarea oraşelor din apropierea graniţei
Fostul şef al Armatei susţine că apărarea împotriva dronelor trebuie consolidată în special prin sisteme de la sol şi radare moderne.
„Posibilităţile noastre de detecţie trebuie îmbunătăţite semnificativ. Avem nevoie de radare performante de ultimă generaţie, în special în zona Dobrogei, care să poată descoperi ţinte mici la distanţe mari”, a spus Dănilă.
„Din punct de vedere militar, s-a demonstrat că poliţia aeriană are dificultăţi cu acest gen de ţinte. Există tunuri antiaeriene, soluţia rămâne de la sol. Totuşi, este tehnic aproape imposibil să pui tunuri antiaeriene pe fiecare bloc civil. Un tun antiaerian are o rază de aproximativ 3 km, deci vă daţi seama câte ar fi necesare pentru a acoperi un oraş întreg. În plus, aceste mijloace de la sol nu pot fi mutate în 5-10 minute pe direcţia în care apare drona. Trebuie să avem cât mai multe mijloace de apărare la sol care să protejeze obiectivele strategice importante: porturile, combinatul siderurgic, centralele electrice şi depozitele de combustibil. Cred că deja s-au luat măsuri în acest sens pentru zonele respective.”
Acesta a explicat şi limitele actuale ale sistemelor defensive.
„Nu, nu există un astfel de scut unde apeşi pe un buton şi drona dispare; acesta este un lucru fals. Dronele sunt folosite tocmai pentru că sunt greu de detectat şi doborât. Deşi nu sunt mereu la fel de periculoase ca o rachetă balistică, ele produc pagube reale.”, a precizat generalul.
Ştefan Dănilă este general cu patru stele, fost şef al Statului Major General al Armatei Române între 2011 şi 2015, cea mai înaltă demnitate militară din România.
O drona rusească a lovit un bloc din Galaţi: două persoane au fost rănite
O dronă de tip Geran 2, de provenienţă rusească, s-a prăbuşit în noaptea de joi spre vineri peste un bloc din municipiul Galaţi şi a explodat la etajul 10 al imobilului.
Două persoane au fost rănite, iar aproximativ 70 de locatari au fost evacuaţi.
MApN a anunţat că două avioane F-16 şi un elicopter IAR-330 Puma SOCAT au urmărit drona după pătrunderea în spaţiul aerian românesc, însă nu au existat „oportunităţi reale de angajare” fără riscuri pentru populaţia civilă.
Incidentul a determinat convocarea CSAT de către preşedintele Nicuşor Dan, iar România a informat NATO şi aliaţii europeni despre situaţie.
Acest articol a fost realizat pornind de la datele oferite de Google Trends.
