Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) se pregăteşte să pronunţe astăzi, 8 octombrie, o decizie crucială în cazul recursului înaintat de Guvern şi Ministerul Finanţelor împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti din 5 mai, care obliga Executivul să aloce fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraţilor, relatează News.ro.
Cuprins:
Curtea de Apel Bucureşti a hotărât pe 5 mai că Guvernul şi Ministerul Finanţelor trebuie să asigure integral fondurile necesare pentru plata restanţelor salariale ale magistraţilor, cu termen de scadenţă în 2026. Decizia prevedea inclusiv rectificări bugetare, dacă este cazul, sub sancţiunea unor penalităţi de 1% pe zi pentru întârziere. Mai mult, instanţa a impus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neîndeplinire a obligaţiilor.
„Hotărârea judecătorească se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituţional”, au subliniat ulterior reprezentanţii ÎCCJ. Decizia CAB a fost atacată cu recurs, însă obligaţiile stabilite trebuie executate în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Miercuri, 7 octombrie, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă cererea premierului interimar Ilie Bolojan de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a argumentat că atribuţiile prevăzute de articolul 146 litera e) din Constituţie nu pot fi folosite drept cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.
„Curtea a mai reţinut că nu are competenţa de a cenzura sau reforma hotărârile judecătoreşti, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa”, au explicat judecătorii CCR, citând Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008. Potrivit CCR, cererea depusă de Guvern „excedează sfera conflictului juridic de natură constituţională” şi urmăreşte reformarea unei soluţii judecătoreşti, ceea ce contravine competenţelor Curţii.
Premierul interimar Ilie Bolojan a justificat demersul Guvernului prin faptul că instanţa de judecată „s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi de gestionare a finanţelor publice”. „Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a declarat Ilie Bolojan în cadrul unei şedinţe de Guvern pe 2 iulie.
Bolojan a mai afirmat că, analizând bugetul, s-a decis reducerea componentei de cheltuieli destinate achitării drepturilor salariale obţinute de magistraţi prin sentinţe câştigate anterior. Această decizie a fost luată în contextul susţinerii pachetului social propus de PSD.
Reprezentanţii Înaltei Curţi au reacţionat ferm, afirmând că sesizarea Guvernului a pus în discuţie dreptul de acces al magistraţilor la justiţie, un principiu fundamental al statului de drept. „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituţional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanţelor”, au declarat aceştia.
Dosarul care a generat această dispută juridică a fost iniţiat pe 30 martie 2026, când ÎCCJ a formulat o cerere în contencios administrativ şi fiscal pentru a obliga Guvernul şi Ministerul Finanţelor să aloce fondurile necesare. CAB a respins excepţiile invocate de pârâţi şi a admis cererea accesorie a Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.
Decizia Înaltei Curţi de astăzi va încheia o serie de amânări şi va clarifica modul în care Guvernul trebuie să acţioneze pentru a respecta hotărârea pronunţată de CAB. În acest context, miza financiară, dar şi implicaţiile asupra relaţiei dintre puterile statului sunt majore. Rămâne de văzut dacă Executivul va fi obligat să găsească soluţii pentru a acoperi suma de 4,8 miliarde de lei, aşa cum instanţa a decis iniţial.
Magistraţii ÎCCJ consideră că intervenţia Guvernului contrazice principiile fundamentale ale justiţiei, iar CCR a reconfirmat independenţa puterii judecătoreşti. „Hotărârea judecătorească se respectă”, au reiterat judecătorii, întărind importanţa separării puterilor în stat.