CCR a respins sesizarea Guvernului Bolojan privind conflictul cu Înalta Curte pe tema salariilor magistraților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, ca neîntemeiată, sesizarea Guvernului condus de Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe tema plății drepturilor salariale restante ale judecătorilor.
Cuprins:
Decizia judecătorilor constituționali închide, cel puțin din punct de vedere procedural, o dispută aprinsă între Palatul Victoria și instanța supremă conducă de Lia Savonea, izbucnită în cursul acestei veri.
ÎCCJ, prima reacție după decizia CCR
„Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională. Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional.
În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, magistrații. Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional.
Înalta Curte ia act de faptul că soluția Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi și remarcă faptul că judecătorii constituționali care au pronunțat-o demonstrează atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat, arătând societății prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată", se arată într-un comunicat al ÎCCJ emis după decizia CCR.
Cum a început conflictul dintre Guvern și Înalta Curte
Tensiunile dintre cele două instituții au atins cote maxime după ce Executivul a decis reconfigurarea alocărilor bugetare, redistribuind fonduri destinate drepturilor salariale ale magistraților către alte priorități publice, cum ar fi sprijinul social pentru pensionari și plățile restante ale administrațiilor locale.
În replică, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul pentru neplata sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în cursul acestui an. Acționarea în instanță a survenit după o plângere prealabilă formulată de reprezentanții instanței supreme.
Argumentele premierului Ilie Bolojan
Sesiunea adresată Curții Constituționale de către Executiv s-a întemeiat pe ideea că demersul judiciar al instanței supreme ar depăși cadrul atribuțiilor judecătorești, afectând direct echilibrul financiar al țării. Premierul Ilie Bolojan a susținut că o astfel de acțiune creează un precedent riscant pentru managementul finanțelor publice.
Potrivit premierului, intervenția instanței reprezintă o ingerință directă în sfera autorității executive, deoarece un ordonator de credite nu ar trebui să poată acționa Guvernul în judecată simplu pentru că este nemulțumit de alocările bugetare stabilite prin lege.
Prin decizia de miercuri, judecătorii CCR au stabilit însă că sesizarea Guvernului este neîntemeiată, lăsând neschimbat raportul juridic dintre Executiv și instanța supremă în ceea ce privește executarea titlurilor salariale.
Ce înseamnă decizia Curții Constituționale
Prin hotărârea adoptată miercuri, Curtea Constituțională a stabilit că nu există un conflict juridic de natură constituțională între cele două puteri ale statului în această speță.
Ieșirea din scenariul conflictului constituțional lasă deschisă calea soluționării litigiilor pe cale judiciară obișnuită, menținând cadrul juridic actual privind executarea titlurilor executorii deținute de magistrați.
Eșalonarea multianuală prin ordonanță de urgență
Respingerea de către Curtea Constituțională a sesizării privind conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție pune Executivul în fața unei provocări financiare colosale: achitarea a aproximativ 5 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante pentru magistrați. Cel mai frecvent utilizată pârghie de către guvernele succesive din ultimul deceniu este adoptarea unui cadru normativ special care să reglementeze calendarul de plată. Prin intermediul unei ordonanțe de urgență, Executivul poate stabili eșalonarea titlurilor executorii pe o perioadă de la 3 la 5 ani.
Un astfel de mecanism împarte datoria în tranșe anuale egale sau progresive. Spre exemplu, un calendar de plată eșalonat pe 5 ani ar reduce impactul direct asupra bugetului anual de la 5 miliarde de lei la aproximativ 1 miliard de lei pe an, permițând încadrarea acestor cheltuieli în limitele stabilite prin legile bugetare anuale.
Emiterea de titluri de stat dedicate și compensarea fiscală
O variantă financiară complementară constă în plata sumelor datorate prin instrumente financiare din categoria titlurilor de stat emise special pentru titularul drepturilor bănești, cu termene de maturitate diferite. Această opțiune le permite magistraților fie să păstreze titlurile până la scadență pentru a încasa dobânda aferentă, fie să le tranzacționeze pe piața secundară dacă au nevoie rapid de lichidități.
Totodată, cadrul legal poate include pârghii de compensare opțională, prin care creanțele salariale deținute de magistrați să poată fi folosite pentru stingerea altor obligații fiscale sau financiare personale în raport cu statul, atenuând presiunea pe fluxul direct de numerar din trezorerie.
drona 07.10.2026, 14:30
Cei ce ar trebui sa fie stâlpii societatii drepti, integri, etici , echitabili, neavizi de supradrepturi nici salariale si nici sociale fata de media societatii se dovedesc ei de fapt in rând cu borfasii societatii. Cum sa-Ti pui salariul drept constitutional de neatins ??!! Modificati macar explicit si-n unanimitate in parlament constitutia la acest punct.