Război în Ucraina, ziua 399 | Explozii auzite în orașul Melitopol. Kievul spune că situația din Bahmut este „sub control”

Peste 220.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la începutul războiului în Ucraina, a declarat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, pentru Sky News, citând serviciile de informații americane, relatează The Kyiv Independent.

„Forțele ruse au câteva probleme sistemice cu adevărat semnificative și profunde în acest moment în eforturile lor. Cele mai recente evaluări americane pe care le-am văzut acum dau peste 220.0000 de morți sau răniți”, a declarat Wallace, citat de Sky News.

Wallace a adăugat că armata rusă nu face „aproape niciun fel de progres”.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat miercuri că Rusia a pierdut aproximativ 172.340 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei.

Germania a aprobat acordarea unui ajutor militar suplimentar pentru Ucraina în valoare de 12 miliarde de euro, transmite The Kyiv Independent, care preia Reuters.

Pachetul de ajutor cuprinde 3,2 miliarde de euro care vor fi distribuite în 2023, precum și linii de credit în valoare de 8,8 miliarde de euro care vor fi alocate între 2024 și 2032.

De asemenea, Germania a preluat conducerea „coaliției tancurilor” pentru a furniza Ucrainei arme grele.

Germania a trimis, de asemenea, aproximativ 40 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder.

Președintele Statului Major General american, Mark Milley, a declarat, miercuri, că aproximativ 6.000 de mercenari ai grupului Wagner luptă în orașul Bahmut, din estul Ucrainei.

„Ei desfășoară operațiuni de luptă chiar acum, în principal în Bahmut. Probabil că sunt aproximativ 6.000 de mercenari și poate încă 20-30.000 de recruți pe care îi primesc ca sprijin, dintre care mulți provin din închisori. Și suferă un număr enorm de victime în zona Bahmut; ucrainenii le provoacă mari distrugeri acestor tipi”, a declarat Mark Milley.

Președintele polonez Andrzej Duda a asigurat, miercuri, încă o dată că țara sa sprijină Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii Federației Ruse, informează Ukrinform.

„Ucraina nu a fost niciodată și nu va fi niciodată singură în lupta sa, pentru că ucrainenii luptă pentru noi toți. Dacă Rusia nu este oprită, este gata să meargă mai departe”, a subliniat Andrzej Duda.

Președintele polonez a menționat că așa-numita criză a migrației de la granița de est a Poloniei din 2021 a fost un preludiu al agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei.

„Războiul rus a arătat adevărata față a regimului lui Putin – cruzime și brutalitate față de populația civilă a Ucrainei, o încercare de a distruge o întreagă națiune. Polonia va continua să sprijine Ucraina pentru a opri acest imperialism rus. De asemenea, vom continua să sprijinim Belarusul democratic”, a subliniat Andrzej Duda.

Andrii Yermak, șeful Biroului președintelui ucrainean, a anunțat că rușii au efectuat, miercuri, un atac aerian asupra orașului Avdiivka.

„Rușii au efectuat un atac aerian asupra orașului Avdiivka. Au lovit o grădiniță cu o rachetă. Din fericire, nu au fost victime. O clădire mare de peste drum a fost avariată”, a transmis Andrii Yermak.

Spania va trimite șase tancuri Leopard 2A4 de fabricație germană în Ucraina după vacanța de Paște din 9 aprilie, a declarat miercuri ministrul apărării Margarita Robles în Parlament.

Robles a spus că țara sa tocmai a reparat vehiculele de luptă care nu au mai fost folosite din anii 1990 și că le testează capacitatea de luptă înainte de a le expedia.

„Trimițând tancuri Leopard, vom continua să ajutăm poporul ucrainean… să se apere împotriva unui atac absolut nedrept”, a declarat ea, adăugând că Spania va repara acum alte patru tancuri care vor fi trimise „viitorul apropiat”.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, într-un comunicat pe Facebook, că, în timpul zilei de miercuri, armata ucraineană a respins 48 de atacuri ale armatei ruse în zonele Lyman, Bakhmut, Avdiiv și Marinka.

 „Armata Federației Ruse își concentrează principalele eforturi pe efectuarea de operațiuni ofensive în direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiiv și Marinka. Așezările Bilogorivka, Bahmut, Avdiivka și Marinka rămân în epicentrul ostilităților. Unitățile Forțelor de Apărare ale Ucrainei au respins 48 de atacuri inamice în direcțiile indicate”, se arată în comunicat

„În timpul zilei, inamicul a lansat o rachetă și 16 lovituri aeriene, a lansat patru atacuri de la sistemele de salvare cu rachete”, se arată în mesaj.

O explozie s-a auzit, miercuri, în satul Gvardiyske, raionul Simferopol din Crimeea, unde se află o bază militară aeriană rusă, a transmis „Radio Liberty”.

„Locuitorii din satul Gvardiyske confirmă: „Tocmai a avut loc o explozie puternică din partea garnizoanei militare, iar tavanul tremură”, s-a anunțat pe canalul Telegram  „Crimeea – țara gloriei partizane” .

В анексованому Криму в селі Гвардійське видно наслідки вибуху pic.twitter.com/48Mw6ATsQR

— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) March 29, 2023

De partea cealaltă, Igor Chichkin, şeful „administraţiei aşezării satului Gvardiyske” de ocupare, a declarat că „apărarea antiaeriană a funcţionat” şi „nu se vede fum”.

Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut miercuri că sancțiunile internaționale „pot” avea consecințe „negative” pe „termen mediu” asupra economiei naționale, după ce în ultimele luni a lăudat adaptarea Rusiei la această nouă situație, potrivit AFP.

„Sancțiunile impuse economiei ruse pot avea într-adevăr un impact negativ asupra acesteia pe termen mediu”, a avertizat Vladimir Putin în cadrul unei ședințe de guvern transmise la televiziune.

În acest sens, este necesar să se asigure o creștere constantă a cererii interne. „În situația actuală, el este cel care devine principalul factor de creștere economică, ieșind în prim-plan”, a subliniat Vladimir Putin. 

Oleg Sinegubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov a transmis, pe Telegram, că armata rusă a bombardat satul Podola din regiune, trei persoane fiind rănite de schije.

„Trei femei de 70, 69 și 68 de ani au fost atacate de ocupanți în satul Podola, raionul Kupian. Toate victimele au fost spitalizate cu multiple răni de schije. O femeie este în stare gravă, celelalte sunt în stare moderată”, a transmis Oleg Sinegubov.

Liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut miercuri preţul ridicat în vieţi ale luptătorilor ce poartă sângeroasa bătălie din oraşul ucrainean Bahmut, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

„Bătălia pentru Bahmut practic a distrus armata ucraineană şi, din păcate, a afectat grav compania militară privată Wagner”, a spus Prigojin într-un mesaj audio. Potrivit acestuia, o eventuală victorie a grupării Wagner asupra armatei ucrainene ar fi un „punct de cotitură” în războiul pornit de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie 2022.

„Este un punct de cotitură în acest război, pentru că în final pe teren va rămâne doar armata rusă”, crede liderul grupării de mercenari ruşi, iar aceştia, adaugă el, „distrug forţele străine” care ajută Ucraina şi care „vor să pună Rusia în genunchi”.

Ministrul ucrainean al Apărării, Alexei Reznicov, a spus, miercuri, că Statul Major plănuiește o contraofensivă în mai multe direcții, dar totul depinde de condițiile meteorologice. Armata așteaptă și „momentul potrivit”, dar Reznikov crede că această contraofensivă va avea loc în aprilie sau mai.

„O să ne vedeți contraatacând, conform deciziei Statului nostru major. Este deja planificată în mai multe direcții. Depinde când este momentul cel mai potrivit, cum decid. De asemenea, totul depinde de condițiile meteorologice. Primavara avem un teren foarte umed. Pot fi folosite numai mașini pe șenile. Cred că va fi (n.r. – contraofensiva) în aprilie-mai”, a spus Alexei Reznicov.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a anunțat, miercuri, că agenția elaborează un nou concept pentru securizarea centralei nucleare Zaporojie, informează RIA Novosti.

Dezvoltăm un concept care are ca scop protejarea stației mai local. Colaborez cu managementul atât la Kiev, cât și la Moscova pentru a implementa măsuri de protejare a fabricii”, a declarat Rafael Grossi.

Șeful AIEA a precizat că situația la centrala nucleară nu se îmbunătățește, în condițiile în care ostilitățile din jurul acesteia se intensifică. „Trebuie luate măsuri pentru a proteja centrala de eventuale atacuri”, a adăugat Rafael Grossi.

Ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marchenko, a anunțat, miercuri, că de la bugetul de stat se virează lunar 130 de miliarde de grivne (peste 3,5 miliarde de dolari) pentru campania militară, în condițiile în care întregul venit acumulat lunar la bugetul de stat este de 80 de miliarde de grivne (aproximativ 2,2 miliarde de dolari).

„Sarcina cheie este de a crea condiții pentru finanțarea bugetului militar (deoarece bugetul de stat încasează în prezent venituri de 80 de miliarde de grivne, iar lunar se cheltuiesc 130 de miliarde de grivne pentru campania militară). Rada Supremă a susținut deja modificări la bugetul de stat, care au crescut cheltuielile pentru nevoile militare”, a transmis Serghei Marchenko.

Bugetul Ucrainei pentru 2023 a planificat anterior cheltuieli de 2,6 trilioane de grivne (71,1 miliarde de dolari), din care 1,141 trilioane de grivne (31,2 miliarde de dolari) au fost asigurate pentru nevoi de securitate și militare, ceea ce reprezintă 43% din toate cheltuielile sau 18,2% din PIB.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, a declarat, miercuri, că toate obiectivele declarate ale „operațiunii militare speciale”, așa cum numesc rușii războiul din Ucraina, vor fi atinse, în ciuda asistenței militare tot mai mari acordate Ucrainei de Occident, relatează TASS.

„În ciuda asistenței militare în creștere constantă acordată Ucrainei din partea Statelor Unite și a altor state occidentale, toate obiectivele declarate ale operațiunii militare speciale vor fi cu siguranță atinse. Vom realiza demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, vom asigura integritatea teritorială a Federației Ruse și securitatea populației noastre”, a spus Nikolai Patruşev.

Potrivit oficialului rus de rang înalt, cel mai clar exemplu de dorință a „americanilor și a sateliților lor” de hegemonia mondială este criza din Ucraina provocată de aceștia. 

„Pe teritoriul statelor NATO, personalul militar ucrainean este pregătit activ. Aproximativ 50 de țări care fac parte din așa-numita coaliție Ramstein participă la conflictul armat de partea regimului de la Kiev”, a declarat Nikolai Patruşev.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a evitat să răspundă la întrebarea când se va încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar a spus că „războiul hibrid al țărilor inamice împotriva Federației Ruse” va dura mult timp, relatează Ukrainska Pravda.

„Și dacă te referi la război într-un context larg – o confruntare cu state inamice, țări neprietenoase, acest război hibrid care s-a declanșat împotriva țării noastre – acesta va dura pentru mult timp. Și aici avem nevoie de fermitate, loialitate față de noi înșine, determinare, unitate în jurul președintelui”.

Peskov a mai spus că este sigur că în Federația Rusă există o „consolidare fără precedent în jurul președintelui, comandantului suprem, în jurul politicii pe care o urmărește”.

În plus, el declară că printre ruși „domină absolut” încrederea că toate obiectivele așa-numitei „operațiuni militare special” vor fi atinse.

Ministerul Apărării din Marea Britanie a transmis, în ultima actualizare a situației de pe front, că armata ucraineană a împins cel mai probabil luptătorii din grupul Wagner de pe ruta 0506 a regiunii Donețk.

Drumul rural care leagă orașele Chasiv Yar și Khromove a devenit o linie de aprovizionare critică pentru apărătorii ucraineni, precizează ministerul. Anterior, trupele Wagner dețineau poziții la câteva sute de metri de traseu.

Potrivit celei mai recente actualizări transmise de britanici, luptele continuă în orașul Bahmut din estul Ucrainei, dar „asalturile rusești sunt încă la un nivel redus față de ultimele săptămâni”.

În ciuda relatărilor recente din mass-media rusă despre grupul de mercenari Wagner care preia controlul total asupra complexului industrial AZOM din nordul orașului Bahmut, zona „probabil rămâne contestată”.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a ajuns la centrala nucleară Zaporojie (ZNPP), potrivit operatorului de stat ucrainean Energoatom, relatează CNN.

Este pentru a doua oară când Grossi vizitează centrala nucleară de când aceasta a fost ocupată de forțele ruse.

„De data aceasta, Rafael Grossi intenționează să vadă cum s-a schimbat situația de la ZNPP, să vorbească cu lucrătorii din domeniul nuclear care o operează și, de asemenea, să garanteze rotația membrilor misiunii permanente a Agenției, care lucrează la centrala nucleară Zaporojie din septembrie 2022”, a precizat Energoatom pe Telegram.

Grossi a declarat miercuri pentru CNN, că acțiunile militare se intensifică în jurul centralei nucleare ucrainene.

Rusia a declarat că este pregătită să discute cu observatorii internaționali despre situația de siguranță de la centrală, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova de „șantaj cu radiații”.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat miercuri, 29 martie, că Rusia a pierdut 172.340 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei, relatează The Kyiv Independent.

Bilanțul include 610 militari ruși care au murit în ultima zi.

Printre pierderile suferite de Rusia, potrivit Ucrainei, se mai numără și: 3.609 tancuri, 6.966 de vehicule blindate de luptă, 5.507 vehicule și rezervoare de combustibil, 2.659 de sisteme de artilerie, 526 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 277 de sisteme de apărare aeriană, 306 avioane, 291 de elicoptere, 2.239 de drone și 18 ambarcațiuni.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, merge la centrala nucleară Zaporojie ca să examineze situația de acolo, ca parte a eforturilor de reducere a riscului unui accident major, relatează Sky News.

Luptele s-au intensificat în zonă, Moscova și Kievul acuzându-se reciproc în mod repetat de bombardamente în jurul centralei.

Grossi speră să negocieze un acord pentru a proteja centrala, descriind situația ca fiind „foarte periculoasă” și instabilă.

Liderul de la Kiev și-a exprimat convingerea, în interviul acordat AP, că dacă forțele armate ale Ucrainei nu vor câștiga bătălia pentru Bahmut, va crește presiunea asupra țării sale pentru a găsi compromisuri inacceptabile cu Rusia, relatează Ukrainska Pravda.

„Dacă el (Vladimir Putin – n.r.) simte puțin sânge – simte că suntem slabi – va face presiuni, presiuni, presiuni”, a spus Volodimir Zelenski, care crede că dacă Bahmut cade, liderul rus va „vinde această victorie Occidentului, societății sale, Chinei, Iranului”.

Zelenski a mai spus că, în caz de înfrângere la Bahmut, societatea ucraineană se va simți obosită și va face presiuni pentru un compromis, însă, liderul de la Kiev a adăugat că până acum nu simte această presiune.

Opt civili au fost răniți în atacurile lansate în ultimele 24 de ore de forțele ruse asupra a opt regiuni din Ucraina, a anunțat Ministerul apărării de la Kiev miercuri, 29 martie, relatează The Kyiv Independent.

Atacurile rusești au fost raportate în regiunile Donețk, Herson, Harkov, Cernihiv, Sumî, Zaporojie, Mikolaiv și Luhansk.

Rusia a lovit în total 100 de așezări folosind mortiere, tancuri, artilerie, rachete S-300, sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), drone și aviație tactică, mai precizează ministerul citat.

De asemenea, în timpul atacurilor au fost lovite 19 obiective de infrastructură.

Președintele ucrainean i-a lansat invitația liderului chinez în timpul interviului acordat AP și publicat miercuri, 29 martie, relatează CNN.

„Suntem pregătiți să îl vedem aici. Vreau să vorbesc cu el. Am avut contacte cu el înainte de războiul pe scară largă. Dar în tot acest an, mai mult de un an, nu am avut”, a declarat Volodimir Zelenski pentru agenția de presă.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski l-a invitat pe Xi Jinping în Ucraina în timpul unui interviu pentru AP: „Suntem pregătiți să îl vedem aici”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în interviul acordat AP că liderul rus Vladimir Putin este o „persoană izolată informațional” care a „pierdut totul” de când a început războiul, relatează The Guardian.

„Nu are aliați”, a mai spus Zelenski despre Putin, adăugând că îi este clar că nici măcar China nu mai este dispusă să sprijine Rusia.

Președintele chinez Xi Jinping a participat recent la o vizită de stat la Moscova și i-a adresat lui Putin invitația de a vizita Beijingul.

Zelenski a sugerat că anunțul lui Putin, la scurt timp după vizita lui Xi, potrivit căruia va muta armele nucleare tactice în Belarus, mai aproape de teritoriul NATO, a fost menit să distragă atenția de la faptul că vizita liderului chinez nu a decurs bine.

Vladimir Putin a spus că mutarea a fost un răspuns la decizia Marii Britanii de a furniza mai multe muniții cu uraniu sărăcit Ucrainei, iar Belarusul a prezentat mișcarea ca fiind o reacție ceea ce numit „agresiunea NATO la granițele sale”.

În ciuda provocărilor nucleare ale lui Putin și a retoricii dure venite din partea aliaților săi, precum Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate, Zelenski a declarat pentru AP că nu crede că liderul rus este pregătit să folosească bomba nucleară.

Președintele SUA, Joe Biden, și-a exprimat îngrijorarea legată de planurile lui Vladimir Putin în timpul unei discuții de marți cu reporterii, relatează CNN.

„Încă nu au făcut asta, dacă nu cumva s-a întâmplat ceva în timp ce eram în elicopter. Sigur, sunt îngrijorat de asta”, a spus Biden.

„Despre ce am vorbit cu voi în ultimul an? Este un fel de discuție periculoasă și este îngrijorătoare”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, că intenționează să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus.

Moscova va finaliza construcția unei instalații speciale de depozitare a armelor nucleare tactice în Belarus până la începutul lunii iulie, a declarat Putin pentru postul public de televiziune Rusia 1.

Și fostul vicepreședinte american Mike Pence a avut o reacție în legătură cu planurile lui Putin.

„De fiecare dată când este pus la colț, menționează armele nucleare, iar acum amenințarea privind mutarea armelor tactice este doar cea mai recentă”, a declarat Pence, marți, în timpul unui interviu acordat Newsmax, adăugând că este „absolut esențial să continuăm să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie”.

„Nu îi permitem lui Putin să distragă atenția lumii sau să diminueze sprijinul prin amenințările sale cu mutarea armelor nucleare tactice. Trebuie doar să rămânem puternici și să rămânem alături de ucraineni”, a mai spus Mike Pence.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost însoțit de jurnaliștii de la Associated Press într-o parte a călătoriei sale din această săptămână prin zonele de pe linia frontului și în regiunea de frontieră Sumî. În discuția cu jurnaliștii, liderul de la Kiev a reiterat solicitările Ucrainei de a primi armament modern și a mai spus că unele elemente care au fost furnizate de Occident nu au funcționat, relatează The Guardian.

„Avem decizii mari despre Patriot, dar nu le avem în realitate”, a declarat el, referindu-se la sistemul de apărare antiaeriană, promis de SUA.

Zelenski a adăugat că Ucraina are nevoie de 20 de baterii Patriot pentru a se proteja împotriva rachetelor rusești, și chiar și acestea ar putea să nu fie suficiente „pentru că nicio țară din lume nu a fost atacată cu atât de multe rachete balistice”.

Președintele ucrainean a mai spus că o națiune europeană, pe care nu a numit-o, a trimis țării sale un alt sistem de apărare antiaeriană, dar acesta nu a funcționat și „a trebuit să îl schimbe din nou și din nou”.

De asemenea, Zelenski a reiterat cererea sa privind avioanele de luptă, spunând că „încă nu avem nimic când vine vorba de avioane de război moderne”.

Polonia și Slovacia au decis să ofere Ucrainei avioane de vânătoare din epoca sovietică, dar nicio țară occidentală nu a fost de acord până acum să furnizeze avioane de luptă moderne, din cauza temerilor că astfel ar putea escalada conflictul și ar putea oferi Ucrainei capacități de atac asupra teritoriului rus.

Alimentarea cu energie electrică a fost deconectată în Melitopol după ce orașul ocupat de trupele ruse a fost bombardat de forțele ucrainene miercuri dimineață, a declarat un oficial susținut de Moscova, relatează CNN.

„Astăzi, în jurul orei 5.30 (locală) (aceeași oră în România – n.r.), o serie de explozii au răsunat în orașul Melitopol. În urma bombardamentelor efectuate de Kiev instalațiile de alimentare cu energie electrică au fost avariate. Alimentarea cu energie electrică a fost suspendată în Melitopol și în unele localități din apropiere”, a precizat pe Telegram Vladimir Rogov, membru al consiliului administrației militaro-civile pro-ruse din regiunea Zaporojie.

Oficialul a precizat și că nu au fost înregistrate victime.

Anterior, administrația orașului Melitopol a raportat pagube asupra infrastructurii în urma bombardării unui depozit de locomotive.

Rusia a început exerciții cu sistemul de rachete balistice intercontinentale Yars, la care participă mii de soldați, a anunțat miercuri, 29 martie, Ministerul apărării de la Moscova, în ceea ce va fi probabil considerată o nouă încercare a Rusiei de a-și arăta puterea nucleară, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Președintele Vladimir Putin a urmărit ca sistemul de rachete Yars, care a înlocuit sistemul Topol, să facă parte dintre „armele invincibile” ale Rusiei și să devină pilonul principal al componentei terestre a arsenalului său nuclear.

„În total, peste 3.000 de militari și aproximativ 300 de echipamente iar parte la aceste exerciții”, a precizat Ministerul apărării, pe Telegram.

Un depozit de locomotive din orașul Melitopol, ocupat de Rusia, a fost, miercuri dimineață, ținta unui bombardament ucrainean, a anunțat administrația orașului, citată de CNN.

Potrivit oficialilor, nu există victime, dar s-au înregistrat pagube la nivelul infrastructurii.

Procuratura Generală de la Kiev a declarat marți, 28 martie, că armata rusă a comis 76.753 de crime de război și crime de agresiune în Ucraina de la începutul războiului, relatează The Kyiv Indpendent.

Agențiile ucrainene de aplicare a legii au mai spus că cel puțin 465 de copii au fost uciși și cel puțin 943, răniți, începând din 24 februarie 2022.

Potrivit Procuraturii Generale, 647 de suspecți care ar fi responsabili pentru aceste crime sunt soldați ruși și membri din conducerea politică a țării.

Anterior, SUA au anunțat că susțin crearea unui tribunal special pentru crime de război.

„Statele Unite au analizat în detaliu toate avantajele și dezavantajele fiecărui (tip de tribunal) și au ajuns la concluzia că cea mai eficientă modalitate de a asigura responsabilitatea pentru crimele de agresiune implică crearea unui tribunal internaționalizat în cadrul sistemului judiciar din Ucraina”, a declarat ambasadorul Departamentului de Stat al SUA pentru justiție penală globală, Beth Van Schaak, citat de VOA.

Sunete de explozii s-au auzit în dimineața zilei de miercuri, 29 martie, în toate cartierele orașului Melitopol din regiunea ucraineană Zaporojie, a anunțat primarul Ivan Fedorov, citat de Ukrainska Pravda.

„Melitopol: tare! Mai multe explozii pot fi auzite deodată în toate părțile orașului. Ocupanții se agită. Așteptăm detalii de la Statul Major General”, a scris Fedorov pe Telegram fără să ofere mai multe detalii.

Guvernul ucrainean a anunțat că trei noi companii finanțate din donații sunt pregătite să desfășoare drone de fabricație ucraineană pentru luptă, informează CNN.

„Dronele vor efectua misiuni de recunoaștere și de atac. Ele vor fi folosite pentru a ghida artileria, vor ajuta soldații să fie cât mai eficienți în timpul luptelor urbane și vor salva vieți”, a declarat Mikhailo Fedorov, viceprim-ministru pentru inovații, dezvoltarea educației, știință și tehnologie.

Toate dronele sunt fabricate în Ucraina.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, consideră că Ucraina are „șanse foarte bune” de a lansa o contraofensivă de succes în primăvara anului 2023, din cauza reducerii semnificative a forțelor rusești și a armelor occidentale, scrie Ukrainska Pravda.

Austin a declarat că Ucraina are în prezent un „avantaj semnificativ” față de forțele rusești, deși linia frontului s-a schimbat în ultima vreme de la un capăt la altul, iar în prezent există „lupte destul de serioase în zona Bahmut”.

„Ucrainenii le-au provocat pierderi semnificative rușilor și au epuizat vehiculele blindate ale acestora într-un mod pe care nimeni nu și l-ar fi putut imagina vreodată. Iar acum vedem că Rusia scoate din uz tancurile T-54 și T-55 din cauza nivelului de pierderi pe care ucrainenii le-au provocat”, a subliniat șeful Pentagonului.

El a adăugat că, având în vedere acest lucru, resursele Rusiei se epuizează. Rusia se confruntă din ce în ce mai mult cu o lipsă de muniție de artilerie și de alte lucruri și este nevoită să apeleze la Iran și Coreea de Nord pentru ajutor.

„Eu cred că vom asista la o intensificare a ostilităților în primăvară, pe măsură ce condițiile de manevră se vor îmbunătăți și, de asemenea, pe baza a ceea ce am făcut deja și continuăm să facem. Cred că Ucraina va avea o șansă foarte bună de succes”, a subliniat Austin.

Potrivit fostului șef al Statului Major General britanic, generalul Richard Dannatt, după contraofensiva de succes a Kievului, Vladimir Putin „ar putea fi măturat de la Kremlin”.

Statele Unite nu au văzut niciun indiciu că Rusia se apropie de utilizarea armelor nucleare tactice în războiul din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, conform The Guardian.

„Urmărim acest lucru cât putem de bine. Nu am văzut nicio mișcare din partea domnului Putin de a acționa în conformitate cu ceea ce a promis că va face”.

Sâmbătă, Vladimir Putin a anunțat că Moscova a încheiat un acord pentru amplasarea de arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului. Președintele rus a declarat că a acționat în urma negocierilor cu omologul său belarus, Alexander Lukașenko, despre care a spus că a „ridicat de mult timp problema” unei desfășurări nucleare pe teritoriul țării sale.

Ministerul de Externe din Belarus a confirmat astăzi că va găzdui arme nucleare tactice rusești.

Armata ucraineană afirmă că situația din Bakhmut rămâne „sub control” – comandantul forțelor terestre ale țării preluând controlul apărării orașului, relatează CNN.

Forțele terestre ucrainene au anunţat, într-o postare pe Facebook, că generalul-colonel Oleksandr Syrskyi „se află în mod constant în prima linie cu unitățile sale subordonate. Împreună cu comandanții lor, ei coordonează acțiunile care vor împiedica inamicul să își realizeze planurile”.

„Inamicul continuă să încerce să străpungă apărarea noastră din jurul orașului și își trimite acolo cele mai bune unități”.

Un canal de telegram neoficial al soldaților brigăzii 46-a a transmis că „în ciuda creșterii intensității artileriei și a sprijinului aerian pentru mercenarii wagner, se observă că rușii nu au avut niciun succes de câteva zile”.

„[Avansurile lor] tactice sunt minime, în ciuda intensității luptelor. Ca și înainte, cea mai mare presiune este exercitată asupra zonelor rezidențiale. Flancurile rezistă, nimeni nu-i lasă pe ruși să înconjoare orașul”, se mai arată în postare.

Statele Unite au anunțat că sprijină crearea unui tribunal special pentru a urmări penal agresiunea rusă în Ucraina, informează CNN.

„În acest moment critic al istoriei, am plăcerea de a anunța că Statele Unite sprijină dezvoltarea unui tribunal internațional dedicat urmăririi penale a crimei de agresiune împotriva Ucrainei”, a anunțat luni ambasadorul SUA pentru justiție penală la nivel mondial, Beth Van Schaack.

Anunțul privind sprijinul SUA pentru dezvoltarea unui astfel de organism „sub forma unui tribunal internațional care să fie înrădăcinat în sistemul judiciar ucrainean, cu elemente internaționale”, conform unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, vine după ce Ucraina și alte țări au făcut presiuni timp de luni de zile pentru crearea acestui mecanism.

Luptele s-au intensificat în apropierea centralei nucleare din Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, potrivit Sky News.

Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a avertizat că aceasta a crescut și mai mult posibilitatea unui accident nuclear.

Luni, acesta s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a continuat să acuze trupele rusești că țin „ostatică” cea mai mare centrală nucleară din Europa.

„Există un nivel sporit de luptă, o luptă activă. Echipele mele de acolo raportează zilnic despre atacuri, despre sunetul armamentului greu. Acest lucru este practic constant”, a declarat Grossi pentru AP.

Potrivit acestuia, un acord între cele două părți privind protejarea uzinei este „aproape”.

Acesta a mai spus că vede un nivel crescut de pericol, iar posibilitatea de a avea un accident este în creştere.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE