Război în Ucraina, ziua 446 | Kievul susține că forțele ruse nu mai sunt capabile de acțiuni ofensive pe scară largă

Potrivit armatei ucrainene, în ultimele 24 de ore au avut loc puține schimbări pe linia frontului din Ucraina – dar au fost multe bombardamente, relatează CNN.

În actualizarea sa de luni seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă, Statul Major General ucrainean a afirmat că au avut loc lupte grele în jurul Bahmutului și că Rusia a lansat „acțiuni ofensive nereușite” în mai multe locații la vest și sud-vest de orașul-cheie din regiunea Donețk.

Rușii au vizat și alte zone de pe linia frontului din Donețk, inclusiv orașele Avdiivka, Mariinka și Vuhledar, cu un mixde lovituri aeriene și tiruri de artilerie. „Au fost 37 de lupte. Bahmut și Mariinka rămân în epicentrul luptelor”, a precizat conducerea armatei ucrainene.

„Forțele de apărare ucrainene au respins numeroase atacuri inamice în apropierea orașului Mariinka”, a precizat conducerea armatei ucrainene. Orașul este în ruine și aproape toți civilii au plecat.

Iuriy Fedorenko, un ofițer din Brigada 92 ucraineană, a postat pe Telegram că în Bahmut apărătorii ucraineni au reușit nu doar să stabilizeze situația, ci și să obțină un avantaj în unele zone în ultimele trei zile.

„Inamicul a fost îndepărtat de principalele rute de comunicare, ceea ce înseamnă că intenția lor de a prinde Bahmutul în menghină a fost zădărnicită”, a afirmat Fedorenko.

Statul Major General a precizat că rușii au lansat mai multe atacuri cu rachete S-300 împotriva orașului Kosteantînivka, care se află la vest de Bahmut.

Imagini video geolocalizate, publicate pe rețelele de socializare arată, de asemenea, atacuri ale rușilor în regiunea Harkiv, unde cele două părți sunt separate de râul Oskil în unele zone.

Statul Major General a precizat că, în zonele ocupate de Rusia, civilii sunt în continuare presați să accepte cetățenia rusă.

Spre exemplu , acest lucru se întâmplă în regiunea ocupată Zaporojie. „Oamenilor care au fost de acord să coopereze cu ocupanții ruși li s-a cerut să renunțe în scris la cetățenia ucraineană și să accepte cetățenia rusă. Cei care refuză sunt amenințați de invadatori cu concedierea de la locul de muncă și cu continuarea persecuțiilor”, a susținut conducerea armatei ucrainene.

De asemenea, Statul Major General al forțelor armate ucrainene a afirmat că în Crimeea au fost intensificate controalele de securitate asupra populației civile.

Trupele ruse au atacat luni satul Dvorichna, aflat pe linia frontului în regiunea Harkov, ucigând un bărbat și o femeie în vârstă de 65 de ani, a anunțat guvernatorul eregional Oleg Sinegubov, potrivit The Kyiv Independent.

Un alt civil a fost rănit de șrapnel în urma atacului rușilor asupra Dvoricnha, situat la aproximativ 20 de kilometri nord de Kupiansk.

Tot luni, forțele ruse au lovit clădiri rezidențiale în satul Lvove din regiunea Herson, potrivit guvernatorului Oleksandr Prokudin.

Un bărbat în vârstă de 79 de ani și fiul său, de 48 de ani, au fost răniți în bombardament, a precizat Prokudin. Lvove se află pe malul vestic al râului Nipru, pe care trupele ruse l-au bombardat în mod regulat după ce au fost împinse pe malul estic, în noiembrie anul trecut.

Districtul Nikopol din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk a fost, de asemenea, vizat luni de tiruri de artilerie rusești, a scris Serhii Lysak, guvernatorul regional.

Atacul rusesc ar fi rănit trei civili, inclusiv o fată de 14 ani, și ar fi avariat 14 clădiri de apartamente și șapte reședințe private. Nouă clădiri agricole, trei întreprinderi, o stație de service auto și cinci mașini au fost, de asemenea, avariate în zonă.

Situat peste râul Nipru față de centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de ruși, Nikopolul, unde locuiau peste 100.000 de persoane înainte de război, continuă să fie bombardat în mod constant de ruși.

În ultimele două zile, forțele armate ucrainene au avansat pe flancurile din jurul orașului Bahmut de la 350 de metri până la 2 kilometri „în unele locuri”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comandamentului Operațional de Est al armatei ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

„Cu toate acestea, inamicul opune o rezistență feroce”, a declarat Serhii Cherevatyi la televiziunea națională, citat de Interfax Ucraina.

Potrivit oficialului, 34 de confruntări de luptă au avut loc în zona Bahmut în ultimele 24 de ore, forțele ruse trăgând de 479 de ori asupra pozițiilor ucrainene. Tot în ultima zi, armata ucraineană ar fi ucis 149 de soldați ruși, a rănit alți 160 și a luat prizonieri alți șase în luptele pentru orașul-cheie din estul Ucrainei.

„De fapt, Bahmut este acum un punct de bifurcație, un punct de rezolvare a acestui conflict, pentru că dacă inamicul nu găsește o oportunitate de a-și reface forțele acolo, atunci îl vom distruge pur și simplu”, a adăugat Cherevatyi.

Forțele ucrainene au recucerit recent peste 10 poziții deținute de ruși la periferia nordică și sudică a Bahmutului, anunțase duminică ministrul ucrainean adjunct al Apărării, Hanna Maliar.

Eșecurile recente din jurul Bahmutului sunt probabil legate de escaladarea conflictului dintre Ministerul rus al Apărării și Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari Wagner, care conduce asaltul asupra Bahmutului de luni de zile.

În timp ce luptătorii Wagner conduc atacurile din interiorul orașului, care la rândul lor au stagnat, flancurile pe unde au avansat forțele ucrainene sunt ocupate de unități ale armatei regulate ruse.

Ministerul rus al Apărării a confirmat duminică un nou val de contraatacuri ucrainene și a recunoscut că doi colonei – inclusiv un comandant de brigadă – au fost uciși recent în bătălia de la Bahmut.

Franța este deschisă să pregătească piloți de vânătoare ucraineni, a declarat luni președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului francez TF1, după ce l-a primit duminică seara pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

„Am deschis ușa pentru antrenarea piloților de vânătoare”, a spus Macron. „Instruirea poate începe imediat”, a precizat liderul francez.

Întrebat dacă Franța va trimite avioane de luptă Ucrainei, Macron a răspuns că nu a discutat despre „avioane”, ci mai degrabă despre „rachete” și „antrenament”.

„Nu vom livra arme care ar permite (Ucrainei) să atingă teritoriul rus”, a spus Macron.

Mai multe înregistrări video din orașul Bahmut din regiunea Donețk, difuzate pe rețelele de socializare, arată lupte intense care continuă printre clădirile înalte de apartamente de la marginea vestică a orașului, relatează CNN.

Videoclipurile, care sunt filmate de ucraineni și au fost publicate luni, arată lovituri printre clădirile dintr-un cartier în care luptătorii grupului rus de mercenari Wagner au încercat să câștige teren.

Unitățile militare ucrainene recunosc că în interiorul orașului situația este extrem de dificilă.

Brigada a 5-a de Asalt a scris pe pagina sa de Facebook: „Deși împingem inamicul înapoi pe flancuri, situația din oraș este pe pragul iadului, deoarece inamicul folosește toate mijloacele. El «toarnă» foc asupra fiecărei case, distrugându-le pe toate. Așa că situația este… Deși avem succese parțiale, situația este încă foarte dificilă.”

Miroșnikov, un blogger militar ucrainean, a confirmat această evaluare, afirmând: „Orașul în sine este un iad. Nu a mai rămas nimic de apărat acolo, dar soldații noștri nu pleacă și rămân fermi!”.

Brigada a 5-a a precizat că, în afara orașului, a obținut câștiguri împotriva forțelor ruse în ultimele zile și săptămâni și că a avansat cu aproximativ 2,5 kilometri în ultimele două luni, îndepărtând treptat linia frontului rusesc de satul Ivanivske, imediat la vest de Bahmut.

„Desigur, luptele sunt foarte dure, foarte aprige și persistente. Fiecare metru de teritoriu eliberat este foarte greu de câștigat”, a precizat Brigada, pe Facebook. „I-am epuizat (pe ruși, n.r.), iar acum împingem în mod activ linia frontului și recucerim teritoriul metru cu metru”, a adăugat unitatea ucraineană de luptă.

Ukrainian forces in Yuvileyna street on the Western edge of Bakhmut. pic.twitter.com/KEuRDIEaXX

— Julian Röpcke🇺🇦 (@JulianRoepcke) May 15, 2023

Mai multe detalii: Luptele intense care se dau printre clădirile din Bahmut, surprinse în imagini. „Orașul în sine este un iad”

Ofensiva ucraineană actuală este diferită de precedentele, din Harkov și Herson, întrucât nu vine ca o surpriză pentru nimeni. Ea a fost anunțată încă din ianuarie de oficialii de la Kiev. Pe de altă parte, obiectivele, amploarea și consecințele sale și, cel mai important, momentul începerii și direcția în care Ucraina urmează să atace rămân necunoscute, potrivit BBC Rusia.

Ucrainenii nu au mai desfășurat acțiuni ofensive de amploare din toamna anului trecut, când zeci de mii de kilometri pătrați au fost eliberați printr-o operațiune rapidă în regiunile Harkov și Donețk, iar apoi în Herson, unde forțele ruse au fost nevoite să se retragă din singura capitala regională pe care au cucerit-o în timpul invaziei.

Mai multe informații: Toate detaliile despre ofensiva ucraineană care se lasă așteptată. Kievul, sub presiuni din interior, dar și din partea aliaților occidentali, pentru ca operațiunea să fie de succes

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a confirmat luni, din greșeală, că patru avioane militare au fost doborâte săptămâna trecută deasupra Rusiei, în apropierea granițelor dintre Ucraina și Belarus, informează agenția Reuters, preluată de The Guardian. Potrivit lui Lukașenko, capitala Minsk a reacționat plasându-și forțele armate în stare de alertă maximă.

Publicația economică rusă Kommersant a relatat sâmbătă că un grup de raid rusesc, format dintr-un avion de vânătoare-bombardament Su-34, un avion de vânătoare Su-35 și două elicoptere Mi-8, a fost doborât într-o ambuscadă în apropiere de Klințî, în regiunea rusă Briansk. Kommersant a precizat că aeronavele militare urmau să atace ținte din regiunea ucraineană Cernihiv, direct peste graniță.

La comandamentul central al forţelor aeriene pe care l-a vizitat luni, dictatorul belarus a declarat, conform Pul Pervovo: „La trei zile după evenimentele de lângă noi – mă refer la cele din regiunea Briansk, când patru avioane au fost doborâte – suntem obligați să răspundem. De atunci, noi, trupele noastre, suntem în stare de alertă maximă”.

Mai multe informații: Aleksandr Lukașenko confirmă, din greșeală, doborârea celor 4 aeronave militare rusești în regiunea Briansk, la granița cu Ucraina

Biroul european al Organizației Mondiale a Sănătății a decis să închidă un birou specializat al OMS din Moscova și să mute funcțiile acestuia în Danemarca, a anunțat luni organismul din domeniul sănătății, potrivit agenției France Presse, preluată de The Guardian și Sky News.

Măsura, care a fost decisă în timpul unei sesiuni virtuale, vine ca urmare a apelurilor de anul trecut ale membrilor de a închide biroul din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Sesiunea a fost convocată după ce un grup de 30 de state membre a solicitat, într-o scrisoare din aprilie, organizarea unei sesiuni speciale, scrisoare în care se menționa că „impactul imediat și pe termen lung asupra sănătății în Ucraina și în afara acesteia”, cauzat de invazia Rusiei în țara vecină, „continuă să fie o chestiune de maximă îngrijorare”.

Regiunea europeană a OMS cuprinde 53 de țări, inclusiv câteva state din Asia Centrală.

Majoritatea statelor membre au fost de acord cu această decizie, care înseamnă închiderea „Biroului pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile” de la Moscova al OMS, funcțiile acestuia urmând să fie relocate la biroul regional din Danemarca, „cel târziu” la 1 ianuarie 2024.

Chestiunea nu privește însă biroul de țară al OMS pentru Rusia.

Statele Unite văd tot mai multe indicii că Rusia și Iranul extind un fără precedent în domeniul apărării, care va ajuta Moscova să își prelungească războiul din Ucraina și care reprezintă o amenințare pentru vecinii Iranului, relatează Reuters.

Ca parte a cooperării, Iranul furnizează Rusiei drone de atac unidirecționale, 400 dintre acestea fiind livrate începând din august anul trecut, a declarat luni coordonatorul pentru strategii de comunicare al Consiliului Naţional de Securitate din cadrul Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing de presă.

Un canal de ştiri de stat din Belarus a publicat luni, 15 mai, o fotografie cu preşedintele Aleksandr Lukaşenko în vizită la ceea ce este prezentat a fi un centru de comandă militar, scrie Agerpres, care preia Reuters. Dacă imaginea se dovedește autentică, aceasta este prima apariţie publică a lui Lukașenko după aproape o săptămână, în urma speculaţiilor cu privire la starea sa precară de sănătate.

Canalul de Telegram Pul Pervogo, un canal de stat ce relatează despre activităţile lui Lukaşenko, a anunţat că preşedintele belarus a efectuat o vizită de lucru la o bază centrală de comandă a forţelor aeriene, notează Sky News.

Mai multe informații: Alexandr Lukașenko, apariție neașteptată după speculațiile legate de problemele sale de sănătate. FOTO

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat luni promisiunile privind un nou ajutor militar făcute de liderii europeni cu care s-a întâlnit în ultimele zile, relatează CNN.

Vorbind cu jurnaliștii după cea mai recentă întâlnire a sa cu premierul britanic Rishi Sunak, care a avut loc luni, liderul ucrainean a declarat: „Am avut întâlniri foarte bune cu Giorgia (Meloni), Olaf (Scholz) și Emmanuel (Macron), iar astăzi, în Regatul Unit (cu Rishi Sunak, n.r.). Pachete de apărare cu adevărat importante și puternice. Despre asta este vorba, despre asta sunt acordurile.”

Acordurile date publicității includ un pachet de ajutor militar de 3 miliarde de dolari din partea Germaniei – cel mai mare pachet al Berlinului de la începutul războiului – și angajamentul de a trimite mai multe vehicule blindate și tancuri ușoare din partea Franței.

Dar Zelenski încă face presiuni pentru ca aliații Ucrainei să se unească într-o așa-numită „coaliție” pentru a trimite Kievului avioane de luptă moderne, ceea ce liderul ucrainean a recunoscut duminică, la Berlin, că „nu este o chestiune ușoară”.

Ucraina dorește în mod specific avioane de luptă F-16 fabricate în SUA, a declarat duminică Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, într-un mesaj pe Twitter: „Avem nevoie de avioane F-16 și facem totul pentru a ne asigura că le vom obține cât mai curând posibil”.

Într-un discurs video preînregistrat, difuzat luni dimineață la Summitul pentru Democrație de la Copenhaga, Zelenski a declarat că avioanele F-16 vor ajuta Ucraina în „apărarea libertății” și a spus că nu este „o problemă care să fie discutată luni de zile”. Discursul lui Zelenski a fost difuzat la conferință înainte de întâlnirea lui cu Sunak, care a avut loc ulterior în cursul dimineții. El a spus că avioanele F-16 sunt unul dintre cele trei lucruri de care Ucraina are nevoie: arme (inclusiv F-16), aderarea la NATO și creșterea presiunii internaționale asupra Rusiei.

Purtătorul de cuvânt al lui Sunak a declarat luni că Marea Britanie nu intenționează să trimită avioane de luptă Kievului, deoarece preferința armatei ucrainene a fost pentru F-16, pe care Londra nu le are. „Ucrainenii au luat decizia de a-și antrena piloții pe F-16 și știți că RAF (forțele aeriene regale britanice, n.r.) nu le folosește”, a declarat purtătorul de cuvânt.

„Sarcina cea mai urgentă” a NATO este de a se asigura că Ucraina învinge în războiul declanșat de Rusia, a declarat luni secretarul general al alianței militare, Jens Stoltenberg, la Summitul pentru Democrație de la Copenhaga, potrivit CNN.

„Cea mai urgentă sarcină acum este să ne asigurăm că Ucraina învinge – că președintele (rus) Putin nu câștigă acest război”, a afirmat Stoltenberg.

„În mod fundamental, sarcina NATO este de a sprijini Ucraina, așa cum NATO și aliații NATO o fac de mai bine de un an, dar și de a împiedica escaladarea acestui război dincolo de Ucraina”, a mai spus șeful alianței militare.

Stoltenberg a precizat că este important ca Ucraina să fie înarmată pentru a se apăra în fața agresiunii ruse acum și în viitor.

„Nu știm cum se va încheia acest război, dar ceea ce știm este că, atunci când se va încheia, este extrem de important să fim capabili să împiedicăm istoria să se repete”, a adăugat el.

Șeful NATO a precizat că se așteaptă ca Ucraina să se alăture alianței atunci când războiul se va încheia.

„Când va fi vorba de aderare, mă aștept ca aliații NATO să spună că Ucraina va deveni membră a alianței”, a spus Stoltenberg. „De asemenea, toți aliații sunt de acord că Ucraina are dreptul de a-și alege propria cale. Nu este treaba Moscovei să decidă ce poate face Ucraina”, a mai declarat șeful NATO.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șeful Consiliului European, Charles Michel, speră că China va juca un rol mai puternic și pozitiv în încheierea războiului din Ucraina, scrie Al Jazeera.

Declarațiile acestora au fost făcute înainte ca emisarul chinez Li Hui să-și înceapă vizita în Ucraina și Rusia, la sfârșitul acestei săptămâni.

„Sperăm sincer că China va juca un rol pozitiv pentru a convinge Rusia să pună capăt agresiunii. Dacă Rusia ar decide să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, acest lucru ar însemna imediat sfârșitul războiului”, a declarat Charles Michel, în cadrul unui briefing la Bruxelles.

„Cred că este foarte bine că, în sfârșit, după 14 luni, președintele Xi l-a sunat pe președintele Zelenski. Înainte de vizita mea în China, Zelenski m-a rugat să abordez această problemă. Este bine că președintele Xi a vorbit cu președintele Zelenski pentru că, fără îndoială, președintele Xi are influență asupra președintelui Putin”, a afirmat Ursula von der Leyen.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a trimis luni un avion de vânătoare pentru a împiedica avioanele de patrulare franceze și germane să intre în spațiul său aerian deasupra Mării Baltice, după ce le-a detectat zburând spre Rusia, informează Reuters.

Moscova a precizat, într-un comunicat de presă, că zborurile au fost efectuate de un avion de patrulare german P-3C și de un avion de patrulare maritimă francez Atlantic-2. După ce avionul rus de luptă a fost trimis să intervină, iar aeronavele franceze și germane s-au îndepărtat de Rusia, aparatul Su-27 s-a întors la bază, a precizat ministerul condus de Serghei Șoigu.

Mai multe informații: Rusia anunță că a trimis un avion de luptă pentru a intercepta două aeronave de patrulare, din Franța și Germania, să intre în spațiul său aerian

Liderii țărilor aliate discută despre modalităţi de a se asigura că Ucraina nu va fi atacată din nou de Rusia odată ce războiul se va încheia, dar sunt îngrijoraţi să facă ceva care ar putea antrena NATO într-un conflict mai amplu, a declarat luni şeful Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, scrie news.ro preluând The Associated Press.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea să obţină „garanţii de securitate” din partea alianţei celor 31 de state pentru a preveni orice alt atac viitor din partea Rusiei, după ce Moscova a anexat deja ilegal peninsula Crimeea în 2014, iar în februarie 2022 a declanşat o invazie pe scară largă. În aceste condiţii, membrii NATO analizează ce ar putea fi făcut pentru a evita o repetare a războiului.

„Dacă aliaţii NATO – şi în special, desigur, cei mari – încep să emită garanţii de securitate în mod bilateral pentru Ucraina, suntem foarte aproape de Articolul 5”, a afirmat șeful NATO.

Mai multe informații: Jens Stoltenberg dezvăluie în ce condiții aliații NATO vor fi „foarte aproape de Articolul 5”, pe fondul războiului din Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că se aşteaptă ca aliaţii să convină la summitul din iulie, de la Vilnius, asupra unui program de asistenţă care să permită Ucrainei apropierea de standardele militare ale alianţei, scrie Agerpres preluând Reuters.

El a precizat că ar fi un program „multi-anual” pentru a ajuta Kievul în tranziţia de la „standardele, doctrinele şi echipamentele din epoca sovietică” la cele ale NATO, astfel încât forţele ucrainene să poată acţiona alături de cele aliate.

La Summitul pentru Democraţie de la Copenhaga, Stoltenberg a mai spus că astfel Ucraina va fi ajutată şi „să avanseze către statutul de membru al NATO”, urmărit de Kiev în timp ce primeşte armament occidental avansat pentru a rezista în faţa agresiunii ruse.

Stoltenberg s-a exprimat după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistase din nou, luni, asupra unei „decizii politice pozitive” la Vilnius privind aderarea ţării sale la NATO.

Serviciul de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a afirmat luni că forțele ruse nu mai sunt capabile de acțiuni ofensive pe scară largă și se află, în principal, în defensivă – deși Moscova este capabilă să susțină ritmul actual al atacurilor cu rachete, relatează CNN.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului de Informații al Apărării, Andrii Yusov, a declarat pentru televiziunea ucraineană că Rusia „se află în defensivă” atunci când vine vorba de situația pe „întreaga linie de front” și că forțele Moscovei nu au resursele necesare „pentru a repeta acțiuni ofensive pe scară largă”.

„Ei (rușii, n.r.) s-au pregătit pentru apărare în tot acest timp, iar acesta este un factor serios pe care comandamentul ucrainean îl ia în considerare cu siguranță atunci când se pregătește pentru eliberarea teritoriilor ucrainene”, a adăugat oficialul.

Yusov a precizat că scopul atacurilor cu rachete rusești s-a schimbat, iar intensitatea lor a scăzut față de iarna aceasta, în care au avut loc atacuri de mare amploare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Rușii se confruntă cu o penurie de anumite tipuri de rachete, cum ar fi Kalibr, a afirmat el.

„Ei caută în mod activ modalități de a compensa și de a înlocui nu numai (dronele de fabricație iraniană) Shahed. (…) Ei caută arme în toată lumea. Până în prezent, nu au avut prea mult succes”, a mai declarat el.

În ciuda acestui fapt, Yusov a precizat că rușii sunt „capabili să susțină intensitatea atacurilor”, cel puțin pentru moment. El a estimat că aceștia dispun încă de stocuri mari de rachete S-300, care sunt capabile de distrugeri considerabile. Racheta S-300 a fost concepută ca armă antiaeriană, dar rușii au folosit-o frecvent în modul sol-sol, în care nu este foarte precisă.

Yusov a mai spus că, la granița de nord a Ucrainei, rușii folosesc din ce în ce mai mult „grupuri de recunoaștere subversive” care încearcă să sondeze regiunile de frontieră. Potrivit acestuia, unele dintre aceste grupuri au tras asupra civililor din regiunea nordică Cernihiv.

De asemenea, oficialul ucrainean a afirmat că Kievul este la curent cu „problemele de sănătate” ale liderului belarus Alexandr Lukașenko, dar a spus că nu va detalia subiectul „din diverse motive”. Lukașenko nu a mai fost văzut în public după vizita recentă la Moscova. Duminică, el nu a apărut la o sărbătoare națională organizată în capitala Minsk pentru a marca Ziua anuală a drapelului, emblemei și imnului de stat al Belarusului.

Kievul nu poate exclude ca acordul care permite exportul în siguranță de cereale ucrainene prin porturile sale de la Marea Neagră să se încheie joi, atunci când acesta urmează să expire, a declarat luni un oficial ucrainean din cadrul Ministerului de Externe, potrivit Sky News.

Olha Trofimtseva, un ambasador plenipotențiar al Ministerului de Externe, a precizat că Ucraina primește semnale contradictorii cu privire la viitorul acordului.

Porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate după invazia Rusiei de anul trecut, dar accesul la trei dintre ele a fost eliberat în iulie, în cadrul unui acord între Moscova și Kiev, negociat de Națiunile Unite și Turcia.

„Situația generală (după discuții) nu s-a schimbat prea mult, iar noi primim informații destul de contradictorii cu privire la acordul privind cerealele și la posibilitatea continuării acestuia”, a spus ea.

Moscova a amenințat că va părăsi acordul pe 18 mai, dacă nu va fi îndeplinită o listă de cereri pentru eliminarea obstacolelor din calea exporturilor de cereale și îngrășăminte ale Rusiei.

Guvernul britanic s-a angajat să instruiască piloți ucraineni începând din această vară, a anunțat luni premierul Rishi Sunak, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

Programul „faza elementară de zbor” are ca scop „formarea cetățenilor ucraineni pentru a fi piloți de avion absolut pregătiți pentru luptă”, cu cunoștințe despre tacticile NATO, a declarat Sunak la Chequers, reședința oficială de țară a premierului britanic.

„Nu este un lucru simplu – așa cum Volodimir și cu mine am discutat – să construim această capacitate de luptă a avioanelor de vânătoare”, a spus Sunak.

„Nu este vorba doar de furnizarea de avioane, ci și de pregătirea piloților și de toată logistica care însoțește acest lucru, iar Marea Britanie poate juca un rol important în acest sens. Un lucru pe care îl vom face, începând de fapt relativ curând, este instruirea piloților ucraineni și este un lucru pe care l-am discutat astăzi și suntem pregătiți să punem în aplicare aceste planuri într-un timp relativ scurt”, a adăugat premierul britanic.

Anterior, purtătorul de cuvânt al lui Sunak a confirmat că nu există planuri de a trimite avioane de luptă Ucrainei. „Ucrainenii au luat decizia de a-și antrena piloții pe F-16 și știți că RAF (forțele aeriene britanice, n.r.) nu le folosește”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Anunțul vine la doar câteva zile după ce Marea Britanie a livrat mai multe rachete de croazieră „Storm Shadow” Ucrainei.

Belarus riscă să-și piardă independența pe măsură ce Moscova își întărește stăpânirea asupra unuia dintre aliații săi de top, a declarat luni lidera din exil a opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, relatează Politico.

„Lukașenko vinde acum Kremlinului țara noastră bucată cu bucată”, a spus Țihanovskaia la summitul pentru democrație de la Copenhaga, adăugând că „ocupația în liniște” a Rusiei a fost simțită „în toate sferele: armată, cultură, economie, mass-media”.

Mai multe informații: Aleksandr Lukașenko vinde Belarus „bucată cu bucată” Kremlinului, acuză lidera opoziției

Rușii întorși din războiul împotriva Ucrainei au început, în ultimele luni, să țină cursuri în școli, scrie publicația independentă Verstka. Laitmotivul propagandei ruse din cadrul acestor „lecții de curaj”, cum le-au numit ei, este că „ucrainenii sunt fasciști” și „luptă pentru dolari, nu pentru adevăr, ca rușii”.

Foștii militari le arată elevilor filmări de pe front și chiar îi încurajează să probeze uniforma militară și să încerce echipamentul. Separat de această inițiativă a armatei, guvernul rus a dezvoltat un proiect numit „Eroul tău”, prin care soldații sunt transformați în mentori pentru elevi și studenți, scrie Școala 9.

Mai multe detalii: Soldații ruși întorși din Ucraina merg cu arme și echipamente militare în școlile ruse. „M-am simțit foarte inconfortabil”

Polonia a primit primul lot de lansatoare de rachete HIMARS de fabricaţie americană, pe care intenţionează să le desfăşoare în regiunea ce se învecinează cu Rusia, a anunţat luni ministrul polonez al apărării polonez, Mariusz Blaszczak, scrie Agerpres citând AFP.

„Această armă va fi desfăşurată în partea de nord-est a ţării noastre (…), sarcina ei va fi să descurajeze agresorul”, a declarat, în fața presei, Blaszczak.

În martie, Ministerul Apărării al Poloniei a precizat că aceste sisteme cu rază de acţiune lungă vor echipa o unitate militară cu baza în Olsztyn, oraș situat la aproximativ 80 de kilometri de frontiera cu exclava rusă Kaliningrad.

Mai multe informații: Polonia a primit primul lot de lansatoare de rachete HIMARS de fabricaţie americană, pe care îl va desfășura în apropierea graniței cu Rusia

Șeful ONU pentru ajutor umanitar, Martin Griffiths, a declarat luni că eforturile de prelungire a acordului de la Marea Neagră privind cerealele vor continua în zilele următoare, scrie Al Jazeera.

Acordul dintre Rusia și Ucraina, care permite navelor ucrainene să transporte cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, urmează să expire pe data de 18 mai.

„Continuarea Inițiativei de la Marea Neagră este extrem de importantă, la fel ca și un nou angajament al părților pentru buna și eficientă funcționare a acesteia”, a declarat Griffiths, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina.

Luni au avut loc cel puțin două explozii în orașul Luhansk din estul Ucrainei, aflat sub control ocupație rusă, în contextul în care la la sfârșitul săptămânii trecute s-au produs aici mai multe explozii, scrie CNN.

Printre răniții uneia dintre explozii se numără și ministrul interimar de interne al autoproclamatei Republici Populare Luhansk, Igor Kornet, care a fost rănit „grav” și se află la terapie intensivă, a anunțat agenția oficială rusă de știri TASS, citând forțele de ordine locale. O altă agenție de stat rusă, RIA Novosti, a citat medici care au declarat că starea lui Kornet este stabilă.

Deși au existat mai multe tentative de asasinare a unor oficiali numiți de Rusia în regiunile sudice ale Ucrainei, aceasta ar fi prima încercare cunoscută de eliminare a unui oficial de rang înalt din Luhansk.

Prima explozie, în jurul orei locale 8.00, a afectat o clădire în care funcționa o școală de aviație, potrivit autorităților locale. Modul în care este utilizată în prezent clădirea nu este cunoscut.

Șeful interimar al LPR, Leonid Pasechnik, a dat vina pe „naționaliștii ucraineni” pentru atac. Conform acestuia, atacul „a lovit zona Școlii militare superioare de aviație din Luhansk din zona Navigatorilor”.

Daria Lantratova, un membru de rang înalt al partidului de guvernământ din Rusia și senatoare din LPR, a precizat că două rachete au lovit clădirea. Ea a acuzat Ucraina că a lovit un cartier predominant civil.

O înregistrare video geolocalizată arată un fum gros care se ridica deasupra clădirii. Cauza exploziei nu este cunoscută, dar, la fel ca în cazul exploziilor de săptămâna trecută, autoritățile locale au declarat, cu întârziere, că rachetele Storm Shadow, trimise recent Ucrainei de Marea Britanie, au fost folosite. Oficialii locali au publicat fotografii care pretind a fi fragmente ale rachetelor.

Nu au existat victime, potrivit ministerului local al sănătății. Autoritățile ucrainene nu au făcut niciun comentariu cu privire la acest incident.

Câteva ore mai târziu, o a doua explozie a avut loc în centrul orașului Luhansk, în interiorul unei frizerii, care a rănit mai multe persoane și a avariat preponderent bunuri, potrivit unor înregistrări video de la fața locului. TASS, citând forțele de ordine, a scris că ministrul interimar a fost rănit în explozia din centrul Luhanskului.

Ambasada Rusiei la Londra nu a fost foarte impresionată, pe rețelele de socializare, de vizita lui președintelui ucrainean Volodimir în Marea Britanie, scrie The Guardian.

„Zelenski e în oraș. Este timpul ca contribuabilii britanici să facă o altă contribuție generoasă”, a scris ambasada rusă la Londra, într-un mesaj pe Twitter.

Zelenskys in town. Time for British taxpayers to make another generous contribution. pic.twitter.com/G3SceSmvcg

— Russian Embassy, UK (@RussianEmbassy) May 15, 2023

Șeful grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a negat dezvăluirea făcută de The Washington Post, potrivit căreia s-ar fi oferit să împărtășească Kievului informații despre pozițiile trupelor ruse în schimbul cedării de către ucraineni a teritoriului din jurul orașului asediat Bahmut, scrie CNN.

Într-un mesaj audio postat luni pe canalul său deTelegram, Prigojin a speculat că povestea ar fi putut fi pusă la cale de dușmanii săi.

„Pot să spun cu încredere, dacă suntem serioși, că nu am fost în Africa cel puțin de la începutul conflictului, ci am fost, de fapt, cu câteva luni înainte de începerea OMS (operațiunii militare speciale, n.r.)”, a afirmat Prigojin.

Mai multe informații: „Cine se află în spatele acestui lucru?”. Evgheni Priogojin neagă dezvăluirile potrivit cărora a propus Kievului să dezvălui pozițiile trupelor ruse

Guvernatorul ucrainean al regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat luni că două persoane au fost ucise după ce trupele ruse au bombardat așezarea Dvorichna din regiune, scrie Al Jazeera.

„Inamicul a bombardat din nou satul Dvorichna, aflat pe linia frontului, din raionul Kupian. Din nefericire, există victime în rândul populației civile”, a scrie guvernatorul regional, într-un mesaj publicat pe Telegram.

El a adăugat că o femeie în vârstă de 65 de ani și un bărbat sunt cei doi civili care au fost uciși, iar un alt civil, în vârstă de 52 de ani, care a suferit răni de șrapnel, este în prezent îngrijit într-un spital.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat luni decretul care facilitează procesul de obținere a cetățeniei ruse pentru cetățenii străini care au semnat contracte de serviciu militar cu Forțele Armate ruse de la începutul războiului, relatează CNN.

Cei care au semnat „pentru o perioadă de un an” pot solicita cetățenia printr-o procedură simplificată, potrivit decretului publicat pe site-ul oficial al președinției ruse.

Acest nou decret modifică decretul anterior emis de Putin în septembrie anul trecut, care cerea ca străinii să servească timp de cel puțin un an și să fie implicați activ în luptă timp de cel puțin șase luni pentru a deveni eligibili pentru procedura simplificată de obținere a cetățeniei.

Noua versiune a decretului nu implică participarea directă la ostilități.

Normele actualizate extind, de asemenea, eligibilitatea pentru cetățenia simplificată la membrii de familie ai personalului militar.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că se simte „optimist” în legătură cu perspectiva ca aliații occidentali să furnizeze Kievului mai multe avioane de luptă, relatează CNN.

Zelenski a vorbit în cadrul unei scurte conferințe de presă alături de Rishi Sunak, după ce cei doi lideri s-au întâlnit luni la Chequers, reședința de țară a premierului britanic.

„Astăzi am vorbit despre avioanele de luptă – un subiect foarte important pentru noi”, a declarat Zelenski. „Vrem să creăm această coaliție de avioane și sunt foarte optimist în această privință. Am vorbit despre asta. Și cred că în cel mai scurt timp veți auzi unele decizii foarte importante, dar trebuie să lucrăm puțin mai mult la asta”, a adăugat liderul ucrainean.

Cu toate acestea, Sunak a adoptat un ton mai precaut. „Vom fi o parte esențială a coaliției de țări care oferă acest sprijin lui Volodimir și Ucrainei. Nu este un lucru simplu… să construim acea capacitate de avioane de luptă”, a spus premierul britanic.

Sunak a anunțat în februarie că Marea Britanie va începe să antreneze piloți ucraineni pe avioane de luptă construite la standarde NATO.

Progrese lente: Timp de luni de zile, Ucraina a făcut apel la aliații săi occidentali pentru ca aceștia să-i furnizeze mai mult echipament militar. Nu doar muniție și artilerie, Ucraina vrea tancuri și avioane.

În ianuarie, Ucraina a obținut un progres major după ce Germania a anunțat că va permite furnizarea de tancuri Leopard 2. Statele Unite s-au angajat, de asemenea, să trimită tancuri Abrams.

Cu toate acestea, mulți dintre aliații occidentali ai Kievului au fost reticenți în a furniza Ucrainei avioane de luptă, cu excepția notabilă a Poloniei.

În schimb, discuția de luni despre o „coaliție” de avioane de vânătoare arată că Ucraina nu a renunțat la cererile ei – și că aliații săi internaționali măcar le ascultă.

Kremlinul a criticat luni, prin vocea lui Dmitri Peskov, comentariile făcute de președintele francez Emmanuel Macron, care a afirmat că Rusia devine vasalul Chinei ca urmare a conflictului din Ucraina, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Această abordare este absolut falsă şi rezultă dintr-o înţelegere absolut eronată a esenţei a ceea ce se întâmplă” între cele două puteri, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov

„Categoric nu suntem de acord cu acest lucru. Relațiile noastre cu China au caracterul unui parteneriat special, strategic”, a mai spus reprezentantul Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit The Moscow Times.

Într-un interviu acordat duminică ziarului francez L’Opinion, şeful statului francez a declarat că „Rusia a pierdut deja din punct de vedere geopolitic” prin declanşarea ofensivei militare împotriva Ucrainei.

Mai multe informații: Kremlinul îi reproșează lui Macron afirmațiile privind „vasalitatea” Rusiei față de China. „Această abordare este absolut falsă”

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că unele națiuni influente, precum India, Vietnam și Africa de Sud, s-au abținut să critice Rusia pentru acțiunile acestei din Ucraina, deoarece consideră că principiile internaționale nu sunt aplicate în mod egal, scrie Al Jazeera.

„Când vorbesc cu liderii din aceste țări, mulți mă asigură că nu pun la îndoială principiile care stau la baza ordinii noastre internaționale. Cu ce se luptă ei este aplicarea inegală a acestor principii”, a declarat Scholz, în cadrul unui discurs susținut la Forumul mondial de politică Global Solutions din Berlin.

„Ceea ce așteaptă ei este o reprezentare în condiții de egalitate și încetarea standardelor duble occidentale”, a adăugat cancelarul federal german.

Ucraina „pregătește pași foarte importanți de contraofensivă”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski luni, dar a adăugat că țara are nevoie de mai mult timp pentru a demara operațiunile militare, relatează CNN.

„Chiar avem nevoie de mai mult timp. Nu prea mult”, înainte de a lansa mult-așteptata contraofensivă, le-a spus Zelenski jurnaliștilor după ce s-a întâlnit cu premierul britanic Rishi Sunak, la domeniul Chequers din sud-estul Angliei.

El a refuzat să comunice o dată sau un calendar al contraofensivei.

Războiul Rusiei în Ucraina se află într-un „moment crucial”, a declarat, la rândul său, Sunak.

„Rusia a desfășurat un atac neprovocat și ilegal asupra poporului ucrainean. Ea comite crime de război oribile… Marea Britanie va rămâne fermă în susținerea Ucrainei și a poporului său pentru a se apăra împotriva acestor agresiuni”, a adăugat premierul britanic.

Anterior în cursul zilei de luni, guvernul britanic a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, care va include „sute de rachete de apărare aeriană” și „sute de noi drone de atac cu rază lungă de acțiune”, potrivit unui comunicat de presă emis de biroul lui Sunak.

Igor Kornet, ministrul interimar de interne al regiunii Luhansk ocupate de Rusia, a fost rănit în urma unei explozii care a avut loc în orașul Luhansk, a anunțat luni agenția de presă rusă de stat RIA Novosti, potrivit Al Jazeera.

Explozia a avut loc într-o frizerie.

Regiunea Luhansk este cea mai estică provincie ucraineană și se află sub controlul rușilor din iulie anul trecut.

Ministerul rus al Apărării a afirmat luni că a doborât, pentru prima dată, o rachetă Storm Shadow cu rază lungă de acțiune furnizată Ucrainei de Marea Britanie, care a anunțat săptămâna trecută că trimite Kievului astfel de rachete, relatează Reuters.

Ministerul de la Moscova a transmis, în informarea sa zilnică privind conflictul din Ucraina, că a doborât racheta de croazieră, precum și rachete cu rază mai scurtă de acțiune de tip HIMARS și HARM, construite de SUA. Afirmațiile ministerului condus de Serghei Șoigu nu au putut fi verificate în mod independent, notează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior în cursul zilei de luni că Rusia privește „extrem de negativ” decizia Marii Britanii de a furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune.

Kievul susține că a folosit deja rachetele cu rază mai mare de acțiune pentru a lovi ținte aflate mai adânc în regiunile ocupate de Rusia în Ucraina.

Ucraina nu poate exclude faptul că acordul care permite exportul cerealelor sale pe Marea Neagră se va încheia la 18 mai, când urmează să expire, a declarat luni un oficial din cadrul Ministerului de Externe de la Kiev, adăugând că nu sunt planificate discuții suplimentare în această săptămână, relatează Reuters.

Olha Trofimtseva, un diplomat din cadrul ministerului ucrainean, a declarat că Ucraina primește semnale contradictorii cu privire la viitorul acordului, a cărui prelungire a fost discutată în Turcia săptămâna trecută.

„Situația generală (după discuții) nu s-a schimbat prea mult, iar noi primim informații destul de contradictorii cu privire la acordul privind cerealele și la posibilitatea continuării acestuia”, a spus ea.

Rusia a avertizat că va ieși din acord la 18 mai dacă nu va fi îndeplinită o listă de cereri pentru a elimina obstacolele privind exporturile sale de cereale și îngrășăminte.

„O astfel de reziliere, ieșirea (Rusiei) din inițiativa privind cerealele este posibilă, dar pentru toată lumea și în primul rând pentru partea rusă, acest lucru va însemna o escaladare a situației și își vor complica singuri poziția viitoare de negociere”, a adăugat Trofimtseva.

Porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate după declanșarea invaziei ruse, dar accesul la trei dintre ele a fost eliberat în iulie anul trecut, în cadrul unui acord între Moscova și Kiev, intermediat de ONU și Turcia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Moscova privește „extrem de negativ” anunțul Marii Britanii referitor un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, relatează CNN.

„Marea Britanie se califică pentru a putea ocupa primul loc printre țările care continuă să pompeze Ucraina cu arme. Acest lucru nu poate avea un impact semnificativ asupra cursului operațiunii militare speciale, dar va duce la noi distrugeri și acțiuni de represalii. Pentru Ucraina, acest lucru face ca situația să fie mai dificilă”, a spus Peskov.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns luni în Marea Britanie, fiind primit de premierul Rishi Sunak.

Într-un comunicat transmis înainte de întâlnirea celor doi lideri, guvernul britanic a precizat că Sunak va anunța un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina.

Pachetul va include „sute de rachete de apărare aeriană și alte sisteme aeriene fără pilot, inclusiv sute de noi drone de atac cu rază lungă de acțiune, cu o rază de acțiune de peste 200 km”, potrivit comunicatului.

Marea Britanie nu plănuiște să ofere Ucrainei avioane de luptă după ce armata Kievului a indicat că ar prefera să folosească aeronave F-16, a declarat luni purtătorul de cuvânt al premierului britanic Rishi Sunak, relatează Reuters.

Întrebat dacă Londra va trimite avioane de vânătoare în Ucraina, purtătorul de cuvânt a precizat că „nu există planuri în acest sens. Ucrainenii au luat decizia de a-și antrena piloții pe F-16 și știți că RAF (Forțele Aeriene Regale) nu le folosesc”.

Mai multe detalii: Marea Britanie nu va oferi avioane de luptă Ucrainei. Ce i-a promis însă Rishi Sunak lui Volodimir Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni, la sosirea în Marea Britanie, că va discuta cu premierul Rishi Sunak despre necesitatea unui „sprijin urgent pentru Ucraina”, în cadrul întâlnirii celor doi de la Chequers, relatează CNN.

„Ați făcut multe, dumneavoastră, guvernul dumneavoastră și Majestatea Sa Regele și, bineînțeles, poporul dumneavoastră, societatea (pentru Ucraina). Vă suntem recunoscători”, i-a spus liderul de la Kiev premierului britanic.

La rândul său, Sunak l-a lăudat pe Zelenski, spunând că acesta a fost „o inspirație pentru noi toți”.

„Aștept cu nerăbdare să discutăm despre ce mai putem face pentru a vă sprijini pe dumneavoastră și țara dumneavoastră”, a adugat șeful guvernului de la Londra.

Forțele ruse au lanat luni, 15 mai, un atac cu rachete asupra orașului Avdiivka din regiunea estică Donețk, patru persoane care se ascundeau în clădirea unui spital fiind ucise, a anunțat șeful administrației militare a orașului, Vitaliy Barabas, citat de Ukrainska Pravda.

„Patru persoane de vârstă mijlocie (toți civili) au murit în această dimineață în urma unui atac aerian asupra Avdiivka. În momentul loviturii cu rachete, oamenii se aflau într-un adăpost amenajat într-un spital feroviar care nu mai funcționa de mult timp”, a precizat oficialul ucrainean, adăugând că există riscul ca numărul victimelor să crească.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit în Marea Britanie pentru a se întâlni cu premierul Rishi Sunak, a anunțat luni Downing Street 10 într-un comunicat citat de CNN.

Zelenski a ajuns la Chequers, locuința rurală oficială a premierului britanic, aflată în Buckinghamshire, la aproximativ 65 de kilometri vest de Londra.

Cei doi lideri vor purta discuții „despre rezistența militară continuă a Ucrainei la invazia brutală a lui Putin”, potrivit comunicatului.

Premierul Rishi Sunak a publicat o imagine în care îl îmbrățișează pe Volodimir Zelenski, alături de mesajul ”bine ai revenit”.

Welcome back, @ZelenskyyUa 🇬🇧🇺🇦 pic.twitter.com/ph57ZoUHpC

— Rishi Sunak (@RishiSunak) May 15, 2023

Moscova trimite la periferia orașului Bahmut noi forțe de asalt, a afirmat ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, relatează Sky News. În același timp, comandantul forțelor terestre ucrainene a declarat că „prima operațiune ofensivă de succes a Kievului în apărarea orașului” a arătat că forțele sale pot avansa și contracara trupele rusești din zonă.

„Înaintarea trupelor noastre de-a lungul direcției Bahmut – aceasta este prima operațiune ofensivă de succes în apărarea orașului”, a declarat generalul-colonel Oleksandr Syrskyi, citat de Centrul militar media al Ucrainei pe Telegram.

„Ultimele zile au arătat că putem avansa și distruge inamicul chiar și în condiții extrem de dificile. Operațiunea de apărare a Bahmut continuă. Au fost luate toate deciziile necesare pentru apărare”, a mai precizat oficialul militar.

Mai multe detalii: Ucraina a anunțat primul său succes ofensiv la Bahmut. „Suntem capabili să distrugem planurile inamicului”

Fostul ambasador al autoproclamatei Republici Populare Luhansk la Moscova, Rodion Miroshnik, a anunțat luni dimineață că două explozii au avut loc în apropierea unei stații de autobuz din regiune, relatează agenția rusă de stat TASS.

„Două lovituri în zona autogării din Luhansk! Cel mai probabil rachete. Ele lovesc conform aceluiași scenariu”, a scris Miroshnik pe Telegram, adăugând că „este posibil ca ținta loviturii să fi fost teritoriul fostei școli de aviație pentru navigatori”.

„Cel mai probabil, lovitura a fost efectuată de rachete britanico-franceze Storm Shadow!”, a mai precizat Miroshnik.

Exploziile de luni au loc după ce, în ultimele zile, autoritățile instalate de Rusia în Luhansk au raportat mai multe lovituri similare, soldate cu rănirea a cel puțin opt civili, pentru care au acuzat trupele ucrainene.

Oficialii proruși din Luhansk au precizat atunci că Forțele Armate ale Ucrainei au folosit rachete de croazieră Storm Shadow, furnizate de Londra săptămâna trecută.

În luna ianuarie, când Wagner suferea pierderi grele în luptele de la Bahmut, Evgheni Prigojin, șeful grupării de mercenari, i-a propus Kievului să-i ofere date despre pozițiile trupelor rusești, dacă Ucraina își retrage forțele din orașul asediat din regiunea Donețk, potrivit unor informații scurse pe platforma de chat Discord, citate de Washington Post.

Prigojin a transmis propunerea contactelor sale din cadrul Direcției de informații militare a Ucrainei, cu care a menținut comunicații secrete pe parcursul războiului, potrivit documentelor de informații americane scurse în mediul online.

În documente nu se precizează pozițiile trupelor rusești pe care Prigojin s-a oferit să le dezvăluie.

Discuțiile dintre șeful Wagner și direcția de informații ucraineană, cunoscută sub numele de HUR, au fost confirmate de doi oficiali ucraineni. De asemenea, un oficial de la Kiev a precizat că Ucraina a respins oferta lui Prigojin din lipsă de încredere.

Mai multe detalii: Washington Post: Evgheni Prigojin s-a oferit să dea Ucrainei informații despre pozițiile trupelor rusești

Premierul britanic, Rishi Sunak, va anunța un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în cadrul întâlnirii de luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat guvernul de la Londra într-un comunicat, relatează The Guardian și CNN.

Sunak „va confirma continuarea furnizării de către Marea Britanie a sute de rachete de apărare aeriană și a altor sisteme aeriene fără pilot, inclusiv sute de noi drone de atac (…) cu o rază de acțiune de peste 200 km”, se menționează în comunicatul citat.

Pachetul va fi livrat în următoarele luni.

Sunak îl va pimi pe Zelenski la Chequers, reședința de la țară a premierului britanic. Președintele ucrainean va fi primul lider mondial pe care Sunak îl va găzdui la Chequers, în Buckinghamshire, mai precizează Downing Street.

Călătoria lui Zelenski în Marea Britanie are loc după ce săptămâna trecută Ministerului Apărării de la Londra a anunțat livrarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune „Storm Shadow” Ucrainei, înainte de așteptata contraofensivă din această primăvară.

Marea Britanie va continua să sprijine Kievul, a afirmat luni premierul Rishi Sunak, care se pregătește să se întâlnească, la Londra, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează The Guardian.

„Acesta este un moment crucial în rezistența Ucrainei la un război teribil de agresiune pe care nu l-a ales sau provocat. Ei au nevoie de sprijinul susținut al comunității internaționale pentru a se apăra împotriva barajului de atacuri necruțătoare și nediscriminatorii care au fost realitatea lor zilnică timp de peste un an. Nu trebuie să-i dezamăgim”, a precizat Rishi Sunak.

Șeful guvernului de la Londra a mai spus că este în interesul tuturor „să ne asigurăm că Ucraina reușește și că barbaria lui Putin nu este recompensată”.

„Acesta este motivul pentru care Marea Britanie menține sprijinul pentru Ucraina – de la tancuri la instruire, de la muniție la vehicule blindate. Iar acest mesaj de solidaritate va răsuna puternic în toate întâlnirile cu colegii mei lideri mondiali în zilele următoare”, a adăugat Sunak, care nu a făcut vreo referire la livrările de avioane de luptă, cerute în mod repetat de Kiev.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, pe Twitter, că luni se află la Londra, unde se va întâlni cu premierul britanic Rishi Sunak.

„Astăzi – Londra. Marea Britanie este un lider atunci când vine vorba de extinderea capacităților noastre la sol și în aer. Această cooperare va continua astăzi. Mă voi întâlni cu prietenul meu Rishi. Vom purta negocieri substanțiale față în față și în delegații”, a anunțat liderul de la Kiev.

Today – London. The UK is a leader when it comes to expanding our capabilities on the ground and in the air. This cooperation will continue today. I will meet my friend Rishi. We will conduct substantive negotiations face-to-face and in delegations.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 15, 2023

Zelenski își continuă astfel turneul europen, început sâmbătă, la Roma și continuat duminică la Berlin și Paris.

Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial de la Kiev, a precizat, la rândul său, pe Telegram, că „astăzi au loc întâlniri importante la Londra”, relatează The Guardian.

„Lucrăm la consolidarea apărării Ucrainei și la susținerea progreselor noastre cu NATO”, a adăugat oficialul ucrainean.

În orașul ocupat Tokmok, din regiunea ucraineană Zaporojie, au fost auzite mai multe explozii în dimineața zilei de luni, 15 mai, a precizat pe Telegram consilierul primarului din Mariupol, Petr Andriușcenko, citat de Ukrainska Pravda.

„Este o dimineață cu adevărat bună din partea Forțelor Armate ale Ucrainei în Tokmok, în Zaporojie”, a scris Andriușcenko pe Telegram, unde a publicat și două videoclipuri în care se aud sunetele unor explozii.

În cele aproape 15 luni de la declanșarea invaziei în Ucraina, forțele ruse au pierdut 199.460 de militari, dintre care 580, în ultima zi, potrivit raportului publicat luni, 15 mai, de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Conform estimărilor Kievului, printre pierderile suferite de forțele Moscovei în război se numără și 3.759 de tancuri, 7.336 de vehicule blindate de luptă, 3.137 de sisteme de artilerie, 562 de lansatoare multiple de rachete, 316 sisteme de apărare aeriană, 308 aeronave, 294 de elicoptere, 2.720 de drone, 973 de rachete de croazieră, 18 ambarcațiuni, 6.034 de echipamente auto și autocisterne, 407 echipamente speciale.

Recentele atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia urmăresc probabil să perturbe operațiunile contraofensive ale Ucrainei, precizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul său din 14 mai, citat de The Kyiv Independent.

Loviturile lansate în ultima perioadă au vizat Kievul și „presupusele facilități industriale și logistice militare ucrainene”.

Astfel, potrivit specialiștilor de la think thank-ul american, alegerea țintelor, combinată cu utilizarea dronelor Shahed pentru a copleși apărarea aeriană ucraineană, sugerează că ținta noii campanii aeriene rusești este capacitatea de contraofensivă a Kievului.

„Presupusele ținte și natura limitată a acestei campanii indică faptul că forțele rusești sunt preocupate imediat de capacitățile actuale ale Ucrainei de a lansa operațiuni de contraofensivă, deși eficacitatea diminuată a acestor lovituri nu limitează probabil în mod semnificativ capacitățile ucrainene în general”, scrie în raportul ISW.

De la începutul invaziei lansate de Rusia în Ucraina, 740 de sirene de raid aerian au sunat în Kiev, potrivit datelor anunțate pe 12 mai de Ministerul Apărării. În total, sirenele au fost auzite timp de 851 de ore și 38 de minute, adică peste 35 de zile.

Franța va dota mai multe batalioane ucrainene cu zeci de vehicule blindate și tancuri ușoare, potrivit declarației comune a Parisului și Kievului după întâlnirea lui Volodimir Zelenski cu Emmanuel Macron de la Palatul Elysée, relatează Le Monde și Ukrainska Pravda.

„În următoarele săptămâni, Franța va antrena și echipa mai multe batalioane cu zeci de vehicule blindate și tancuri ușoare, inclusiv AMX-10RC”, se precizează în declarația comună.

Parisul își concentrează, de asemenea, „eforturile pentru a sprijini capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei pentru a proteja populația de loviturile rusești”, mai scrie în comunicat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primit duminică, 14 mai, la Paris, de omologul său francez, Emmanuel Macron. În timpul întrevederii, cei doi au discutat despre „formula de pace” pentru Ucraina, despre crearea unei „coaliții de luptători” și despre continuarea asistenței militare pentru Kiev, relatează Ukrainska Pravda, care citează Președinția ucraineană.

„În timpul întâlnirii s-a acordat o atenție prioritară oferirii de asistență militară de către Franța Ucrainei, în special, nevoilor prioritare ale țării noastre de a-și consolida capacitatea de apărare, de a proteja cerul ucrainean. De asemenea, s-a discutat despre cooperarea practică cu Republica Franceză în vederea consolidării potențialului forțelor de apărare ucrainene, necesară pentru o contraofensivă eficientă și eliberarea teritoriilor ocupate”, a transmis biroul președintelui Zelenski.

Totodată, în timpul întâlnirii, Zelenski și-a exprimat speranța că Franța va sprijini decizia aliaților privind formarea unei „coaliții de luptători”, pe care Ucraina o așteaptă de mult timp.

„Șeful statului ucrainean și-a exprimat speranța că la Summitul global pentru pace, care va avea loc în acest an, vor fi atrase cât mai multe țări, în special din sudul planetei. El i-a mulțumit lui Emmanuel Macron pentru eforturile sale diplomatice menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei și să obțină o pace justă pe baza formulei ucrainene de pace”, mai scrie în comunicatul Președinției de la Kiev.

Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron au vorbit și despre aderarea Ucrainei la NATO și UE.

„Așteptăm decizii concrete din partea Alianței cu privire la un algoritm clar pentru mișcarea Ucrainei către aderarea la NATO și pentru asigurarea securității țării noastre pentru perioada de dinaintea obținerii calității de membru”, a subliniat Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat un mesaj pe Twitter la sosirea sa în Franța, afirmând că „legăturile cu Europa devin tot mai puternice” și că „presiunea asupra Rusiei este în creștere”, relatează Sky News.

„Paris. Cu fiecare vizită, capacitățile de apărare și ofensivă ale Ucrainei se extind. Legăturile cu Europa sunt din ce în ce mai puternice, iar presiunea asupra Rusiei este în creștere. Voi avea o întâlnire cu prietenul meu Emanuel și vom discuta cele mai importante puncte ale relațiilor bilaterale”, a scris Zelenski.

Paris. With each visit, Ukraine’s defense and offensive capabilities are expanding. The ties with Europe are getting stronger, and the pressure on Russia is growing. I will have a meeting with my friend Emanuel and we will talk through the most important points of bilateral…

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 14, 2023

La Paris, liderul ucrainean se va întâlni cu președintele francez Emmanuel Macron, în cadrul unei cine. El a fost întâmpinat de prim-ministrul francez Elisabeth Borne și de ministrul francez de externe Catherine Colonna, la coborârea din avion.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski a ajuns la Paris, pentru o întâlnire cu Macron. „Legăturile cu Europa

Duminică, forțele ruse au efectuat operațiuni ofensive nereușite pe frontul de la Kupiansk. De asemenea, forțele ucrainene au respins numeroase asalturi rusești în apropiere de orașul Marinka, în timp ce luptele pentru orașul Bahmut continuă, a transmis Statul Major General al armatei ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

ȚÎn cursul zilei de astăzi, forțele ruse au efectuat șase lovituri cu rachete, vizând orașul Harkov și satul Zolochiv, printre alte așezări. De asemenea, forțele ruse au efectuat 27 de lovituri aeriene și au desfășurat sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) pentru a efectua aproximativ 20 de atacuri asupra pozițiilor forțelor ucrainene și a așezărilor civile. Mai mulți civili au fost răniți; o serie de case și alte facilități de infrastructură civilă au fost avariate sau distruse. Există o amenințare continuă de noi atacuri cu rachete și atacuri aeriene pe teritoriul Ucrainei”, a precizat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea de duminică seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

Forțele ruse continuă să își concentreze principalele eforturi pe fronturile de la Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. Pe parcursul zilei, aproximativ 30 de confruntări au avut loc pe aceste patru fronturi, orașele Bahmut și Marinka fiind în continuare în epicentrul ostilităților, a adăugat Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene.

„Ministerul rus al Apărării continuă să întreprindă măsuri pentru a integra grupurile armate ilegale subordonate Republicii Populare Donețk (RPD), controlată de Rusia, în forțele armate ruse. O brigadă din cadrul Corpului 1 Armată al Forțelor Armate Ruse a primit un ordin care prevede ca foștii membri ai forțelor RPD să obțină noi legitimații militare de la Forțele Armate Ruse și să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării pentru o perioadă minimă de doi ani. În caz de refuz, aceste persoane vor fi trimise să participe la operațiuni de asalt pe cele mai periculoase fronturi, ca parte a unităților de front”, mai susține conducerea armatei ucrainene.

În cursul zilei de duminică, avioanele ucrainene au efectuat 12 lovituri aeriene asupra unor zone în care erau concentrate forțe și echipamente militare rusești, a precizat Statul Major General.

Forțele de apărare ucrainene au doborât trei drone de recunoaștere rusești, inclusiv două drone Orlan-10 și o dronă Supercam.

De asemenea, unitățile forțelor de rachete și ale artileriei ucrainene au lovit un post de comandă rusesc, șase zone în care erau concentrate forțe și echipamente militare rusești, două unități de artilerie de câmp și o altă țintă militară critică, a mai transmis conducerea armatei ucrainene, în actualizare.

Patru persoane au fost rănite sâmbătă, în urma unui atac cu artilerie al rușilor asupra localității Prymorske din regiunea Zaporojie, potrivit guvernatorului regional, Iurii Malașko, scrie The Kyiv Independent.

O fetiță în vârstă de șapte ani se numără printre persoanele rănite, a precizat Malașko.

O altă victimă, un bărbat în vârstă de 30 de ani, se află în stare critică după ce a suferit răni de șrapnel din cauza unei lovituri directe asupra casei sale, potrivit guvernatorului.

Satul Prymorske este situat la aproximativ 12 kilometri de linia frontului din regiunea Zaporojie, pe rezervorul Kahovka, al cărui mal sudic rămâne ocupat de forțele ruse.

Poporul ucrainean luptă pentru libertate şi valorile europene, a dat asigurări, duminică, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei ceremonii desfăşurate în Germania în prezenţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, informează AFP.

„Preşedintele Zelenski şi poporul Ucrainei lupta pentru valorile şi pentru datoria pe care o întruchipează acest premiu”, a declarat preşedinta Comisiei Europene în cadrul ceremoniei de atribuire preşedintelui ucrainean şi poporului său a Premiului Carol cel Mare pentru promovarea unităţii europene.

„Făcând acest lucru, ei luptă şi pentru propria noastră libertate şi pentru valorile noastre”, a adăugat ea, potrivit Agerpres.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a declarat la Aachen, în prezenţa preşedintelui Zelenski, că Ucraina „face parte din familia europeană”.

„În toată Europa, războiul i-a făcut pe oameni conştienţi de un lucru: Ucraina face parte din familia noastră europeană”, declarat cancelarul Scholz în timp ce i-a înmânat preşedintelui ucrainean Premiul Carol cel Mare. „Războiul de agresiune al Rusiei a adus Uniunea Europeană şi Ucraina mai aproape decât oricând”, a adăugat el.

Deciziile Beijingului din această perioadă sunt menite să-i sporească influența globală la finalul războiului din Ucraina. Întrebarea care se află însă acum pe masa președintelui Xi Jinping este: Ce scenariu e cel mai probabil să se întâmple, ce rol poate juca China și ce va însemna fiecare potențial rezultat pentru China?

Într-o analiză publicată de The Conversation, Natasha Kuhrt, lector senior la Kings College Londra, și Marcin Kaczmarski, lector la Universitatea din Glasgow, încearcă să ofere trei scenarii posibile pentru finalul conflictului ruso-ucrainean și o analiză a contextului internațional din perspectiva Chinei.

Pe măsură ce războiul se prelungește, legătura Rusiei cu China va fi pusă la încercare mai mult decât oricând. Indiferent dacă Rusia câștigă sau pierde sau dacă războiul devine unul înghețat, scenariile cu care China se confruntă sunt problematice, scriu cei doi autori britanici.

Citeşte continuarea analizei: Trei scenarii posibile în conflictul din Ucraina. În ce condiții ar putea ajunge China să ofere arme Rusiei

Rusia „a pierdut deja din punct de vedere geopolitic” războiul din Ucraina și se transformă într-un stat vasal al Chinei, a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat ziarului Opinion și publicat duminică, relatează agenția The Associated Press, citată de The Guardian.

„De facto, (Rusia, n.r.) a intrat într-o formă de supunere față de China și a pierdut accesul la Marea Baltică, ceea ce a fost critic, deoarece a determinat decizia Suediei și Finlandei de a se alătura NATO”, a spus Macron.

„Acest lucru era de neconceput în urmă cu doar doi ani. Deci este deja o înfrângere geopolitică”, a declarat Macron, înainte de vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Paris, care va avea loc mai târziu, în cursul zilei de duminică.

„Să fim clari, Rusia nu trebuie să câștige acest război din punct de vedere militar. Așa că depinde de noi să vedem cum să-i ajutăm pe ucraineni în contraofensiva lor și cum să pregătim chestiunea garanțiilor de securitate în cadrul negocierilor care vor avea loc în mod inevitabil”, a adăugat liderul francez.

Mai multe informații: Macron afirmă că Rusia se transformă într-un vasal al Chinei și că a pierdut deja războiul din Ucraina „din punct de vedere geopolitic”

Trei civili au fost răniți după ce forțele ruse au atacat orașul Kurahove din regiunea Donețk, a anunțat duminică guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, potrivit The Kyiv Independent.

Kirilenko a precizat că atacul a fost efectuat cu sisteme de rachete cu lansare multiplă Uragan, care lansează rachete neghidate imprecise cu o rază maximă de 70 de kilometri.

Cinci clădiri de apartamente, trei case și sistemul de încălzire al orașului au fost avariate în urma atacului, a adăugat guvernatorul, într-o postare pe Telegram.

Kurahove, un oraș de pe linia frontului din regiunea Donețk, a fost o țintă frecventă a atacurilor arbitrare împotriva civililor. Orașul este situat la 17 kilometri vest de Mariinka, unde controlul este împărțit între forțele ucrainene și cele ruse și unde aproape toate clădirile au fost complet distruse în urma luptelor.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat duminică, în cadrul conferinței comune de presă cu cancelarul german Olaf Scholz, că Forțele Armate ucrainene au aproape suficiente mijloace și arme pentru a începe să avanseze pe front, scrie Ukrainska pravda.

Liderul ucrainean a fost întrebat dacă armata ucraineană are suficiente arme, având în vedere pachetele de sprijin militar anunțate recent de mai multe țări, și dacă Ucraina poate începe să avanseze pe front.

Zelenski a răspuns succint că are nevoie încă are nevoie să mai efectueze câteva vizite în capitalele europene.

„Câteva vizite în plus – și gata”, a spus liderul ucrainean.

După acest răspuns, Zelenski a zâmbit, iar Scholz i-a urat succes.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE