Război în Ucraina, ziua 804 | Rusia nu mai folosește podul Crimeei pentru transportul de arme. Zelenski, vizat de o tentativă de asasinat

Zeci de manifestanţi s-au adunat în faţa Palatului Păcii din Haga pentru a protesta față de învestirea lui Vladimir Putin în al cincilea mandat la Kremlin şi au clamat judecarea acestuia, relatează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

Protestatarii – dintre care mulţi au venit din Germania cu un car alegoric uriaş în care se afla o caricatură a lui Putin, cu mâinile pătate de sânge şi în cătuşe, într-o uniformă de puşcăriaş în dungi, cu o bilă uriaşă de oţel pe spate pentru a-i ţine gâtul şi picioarele în lanţuri – purtau steaguri ucrainene şi pancarte pe care scria „Putin la Haga”. 

„Trebuie să sensibilizăm opinia publică internaţională cu privire la crimele lui Putin, el trebuie să fie tras la răspundere”, a declarat Dina Musina, care lucrează pentru o organizaţie nonguvernamentală cu sediul la Berlin ce sprijină prizonierii ruşi.

Situată la câţiva kilometri mai la est de Palatul Păcii, Curtea Penală Internaţională (CPI) are un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.

În martie 2023, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin şi al comisarului rus pentru copii, Maria Lvova-Belova, pentru crime de război legate de răpirea copiilor ucraineni.

Recomandări

Ce companii au cele mai multe procese cu Fiscul. Băncile conduc topul general, firmele de stat și cele românești sunt cele mai date în judecată de ANAF | ANALIZĂ

Corpurile a trei bărbaţi, care probabil încercau să părăsească Ucraina, au fost găsite în râul Tisa, la granița de nord a României cu Ucraina, o cale folosită frecvent de către cei fug de mobilizarea militară, au anunțat marți grănicerii ucraineani, potrivit agenției France-Presse, preluată de news.ro. Atenție, imagini care vă pot afecta emoțional!

Cadavrele au fost scoase luni din râul Tisa, în Transcarpatia, au anunţat într-un comunicat grănicerii ucraineni.

Un pescar a găsit corpul neînsufleţit al unui bărbat în vârstă de 28 de ani care locuia în vestul Ucrainei, potrivit aceleiaşi surse. Grăniceri ucraineni au găsit după aceea alte două cadavre.

Unul dintre bărbaţi avea 20 de ani şi locuia în nord-estul Ucrainei, iar identitatea celui de-al treilea nu a fost încă stabilită. Cel puţin doi dintre ei se aflau, astfel, la vârsta la care pot lupta.

Six bodies of drowned men were pulled out in one day from the border river Tisza

4 of them were found on the Ukrainian side, 2 on the Romanian side.

Reportedly, some of them could have been in the mountain river for a long time. pic.twitter.com/vHC0SuDdxU

— Ukraine Lives Matter (@ULM_Info) May 7, 2024

Recomandări

Cum se folosea Securitatea de copii pentru a controla sistemul de învățământ. Fenomenul elevilor informatori din România comunistă

Mai multe detalii: Corpurile a trei bărbaţi, care probabil încercau să părăsească Ucraina, au fost găsite în Tisa, la frontiera cu România FOTO

O prăjitură numită „le russe”, o specialitate cu praline din Pirinei care făcea parte din meniul ales pentru masa lui Emmanuel Macron și Xi Jinping în cadrul „escapadei” celor doi șefi de stat din Trecătoarea Tourmalet, a fost înlocuită, din motive diplomatice, cu o tartă cu afine, scrie news.ro, care citează presa franceză.

Desertul, ales inițial de un prieten al lui Macron care deține restaurantul, a fost înlocuit din cauza numelui sensibil în contextul geopolitic actual, iar un incident diplomatic a fost evitat cu succes pe fondul războiului din Ucraina, dezvăluie ziarul Dépêche du Midi.

Mai multe detalii: O prăjitură numită „le russe” a fost înlocuită din motive diplomatice din meniul mesei oferite de Macron lui Xi Jinping într-un restaurant din Pirinei

Ministerul Apărării din Belarus a anunțat marți că a început o „verificare bruscă” a mijloacelor sale purtătoare de rachete nucleare tactice, relatează publicația rusă independentă Meduza.

Recomandări

Cum a așteptat Ucraina asaltul rușilor în Harkov. Dezvăluirile unor soldați ucraineni despre scenele haotice de pe front

Inspecția a fost lansată din ordinul liderului belarus Aleksandr Lukașenko, un aliat al Kremlinului. „Divizionul complexului operațional-tactic Iskander și escadrila de aeronave Su-25 sunt pregătite să îndeplinească sarcinile așa cum sunt prevăzute”, a declarat ministrul apărării Viktor Hrenin.

Secretarul Consiliului de Securitate al Belarusului, Aleksandr Volfovici, a justificat această inspecție de „situația politico-militară” actuală, „în primul rând din jurul” țării sale. Totuși, el a recunoscut că activitățile din Belarus sunt organizate „în sincronizare” cu exercițiul nuclear tactic anunțat luni de Rusia.

Sub pretextul unor „declarații provocatoare” din partea Occidentului, armata rusă a anunțat efectuarea unui exercițiu cu arme nucleare tactice la care vor participa în special trupe poziţionate în apropiere de Ucraina. Moscova nu a precizat o dată anume pentru organizarea acestui exercițiu, susținând doar că va avea loc „în viitorul apropiat”.

Mai multe detalii: Aleksandr Lukașenko a dat ordin pentru verificarea armelor nucleare tactice primite din Rusia. Vizează „întreaga gamă de activități”

Vladimir Putin (71 de ani) a fost învestit marți pentru al cincilea mandat la Kremlin. Cu acest prilej, Novaia Gazeta Europe a publicat un editorial-manifest în care afirmă că refuză să-l recunoască drept președinte, așa cum pretinde să fie numit acest fost agent KGB care conduce Rusia de aproape un sfert de secol.

Novaia Gazeta Europe, ziar nevoit să activeze din Letonia după ce a fost interzis în Rusia, afirmă că lumea nu a asistat marți la învestirea lui Putin, ci la uzurparea puterii.

Regimul aflat la putere în Rusia nu acceptă criticile la adresa războiului său împotriva Ucrainei și le consideră o infracțiune, notează sursa citată.

Mai multe detalii: Învestirea lui Putin. Este sau nu este președinte? Editorialul-manifest al unei publicații interzise în Rusia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a acordat un interviu de două ore lui Iurie Dudi, un jurnalist rus, al cărui canal de YouTube, „vDud”, are 10,3 milioane de abonați, scrie Meduza.

Sandu și-a împărtășit părerea despre Vladimir Putin și războiul declanșat în Ucraina și a răspuns la întrebarea dacă Moldova se va apăra în cazul unui atac al Rusiei.

Lidera proocidentală de la Chișinău a recunoscut că există oameni care cred în propaganda Kremlinului, „dar Moldova este o țară pașnică, moldovenii vor pace, nu vor acest război, iar asta ne ajută să menținem atât stabilitatea, cât și pacea în țara noastră”.

Președinta de la Chișinău a fost apoi întrebată dacă Moldova se va apăra, în în cazul în care Rusia o invadează. „Vom face totul pentru a preveni acest lucru, inclusiv planul nostru de integrare europeană”, a răspuns ea.

Mai multe detalii: Maia Sandu, interviu în limba rusă pentru un jurnalist cu peste 10 milioane de abonați pe YouTube: „Ne vom apăra, dacă Rusia invadează Moldova”

Marți, unitățile antiaeriene ale Forțelor Aeriene ale Ucrainei au distrus două rachete ghidate rusești în regiunea Odesa, relatează Ukrainska Pravda.

„La 7 mai 2024, în jurul orei 14:00, soldații Brigăzii de artilerie antiaeriană din Odesa au distrus două rachete de aviație ghidate Kh-59/Kh-69 în regiunea Odesa”, a transmis Comandamentul Forțelor Aeriene din Ucraina.

Retorica nucleară a Rusiei este nesăbuită și periculoasă, denunță purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, într-un comentariu pentru RMF FM, preluat de European Pravda. Reacția NATO vine după declarația Rusiei privind desfășurarea de exerciții cu arme nucleare tactice.

Farah Dakhlallah a precizat că „NATO rămâne vigilentă”, iar retorica nucleară a Rusiei este periculoasă și iresponsabilă.

„Disuasiunea și apărarea noastră colectivă vor continua să protejeze fiecare centimetru de teritoriu al Alianței”, a declarat Dakhlallah.

Ministerul Apărării din Rusia a anunțat luni că va efectua „în curând” exerciții care implică utilizarea armelor nucleare non-strategice, la ordinul lui Vladimir Putin.

UE a calificat planurile de exerciții drept o continuare a comportamentului iresponsabil al Rusiei.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) anunță că a dejucat planurile unei rețele de agenți ruși care complotau pentru a-l asasina pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe alți oficiali guvernamentali, relatează Reuters și Ukrainska Pravda.

Doi colonei ai Administrației Securității de Stat au fost demascați pentru trădare și complicitate la comiterea unui atac terorist, precizează SBU. „Contraspionajul și anchetatorii SBU au zădărnicit planurile FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) de eliminare a președintelui Ucrainei și a altor reprezentanți ai celei mai înalte conduceri politico-militare a statului. Planurile urmau să fie puse în aplicare de o rețea de informații, care a fost expusă în prealabil de către Serviciul de Securitate al Ucrainei cu ajutorul conducerii Administrației Securității de Stat”, au transmis reprezentanții serviciului secret.

Mai multe detalii: Ucraina anunță că a dejucat o tentativă de asasinat care îl viza pe Volodimir Zelenski

Trupele rusești au atacat marți dmineață orașul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk cu artilerie și o dronă kamikaze, relatează Ukrainska Pravda.

„Trupele rusești au atacat din nou Nikopol în această dimineață. Au tras cu artileria. De asemenea, au atacat și cu o dronă kamikaze”, a anunțat Serhii Lisak, șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk, pe Telegram.

Potrivit acestuia, o femeie în vârstă a fost rănită în atac și a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.

Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc, în fața Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de la Haga, că au folosit toxine interzise pe câmpul de luptă, a anunțat marți organizația, relatează The Guardian.

Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a declarat că acuzațiile au fost „insuficient fundamentate”, dar a adăugat că „situația rămâne volatilă și extrem de îngrijorătoare în ceea ce privește posibila reapariție a utilizării substanțelor chimice toxice ca arme”.

Săptămâna trecută, SUA au declarat că Rusia a încălcat interdicția internațională privind armele chimice supravegheată de OIAC prin desfășurarea agentului de sufocare cloropicrin împotriva trupelor ucrainene și prin utilizarea agenților de control al revoltelor „ca metodă de război” în Ucraina.

Rusia a negat acuzațiile. OIAC a declarat că a monitorizat situația din februarie 2022, când Moscova a invadat Ucraina.

Conform Convenției privind armele chimice, orice substanță chimică toxică folosită cu scopul de a provoca vătămări sau moartea, este considerată o armă chimică.

Mai multe detalii: Moscova și Kievul se acuză reciproc că folosesc arme chimice în lupte

Rusia a pierdut 476.460 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie 2022, a anunțat marți Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene.

Potrivit sursei citate, numărul include și cele 1.160 de pierderi suferite de forțele rusești în ultimele 24 de ore.

Rusia a pierdut, de asemenea, 7.405 tancuri, 14.227 de vehicule blindate de luptă, 16.509 vehicule și rezervoare de combustibil, 12.287 de sisteme de artilerie, 1.057 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 792 de sisteme de apărare aeriană, 349 de avioane, 325 de elicoptere, 9.717 drone, 26 de nave și ambarcațiuni și un submarin.

O persoană a fost ucisă, iar doi copii și doi adulți au fost răniți, în urma atacurilor care au avut loc în ultima zi în regiunea ucraineană Sumî. Forțele ruse au lansat luni, 6 mai, 224 de lovituri asupra regiunii, au anunțat autoritățile locale, citate de Ukrainska Pravda.

În urma bombardamentelor, au fost avariate zece case, trei gospodării, șase clădiri de apartamente, opt vehicule, două clădiri cu lifturi, două clădiri administrative, instalații energetice și de infrastructură critică, un magazin și un depozit.

De asemenea, un rezervor cu combustibil a luat foc.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit, în mesajul său de duminică seara, despre nevoia de aprovizionare cu arme a trupelor țării sale, după o discuție cu comandantului-șef al armatei.

„El a raportat principalele provocări și nevoi. Ne pregătim. A existat, de asemenea, un raport privind producția proprie de arme și dotarea brigăzilor noastre. Facem tot posibilul pentru a furniza mai multe arme pentru luptătorii noștri”, a spus Zelenski.

„Am discutat, de asemenea, despre aprovizionarea de la partenerii noștri – timpul de livrare și posibilitatea de a accelera primirea efectivă a armelor și obuzelor de la partenerii noștri. În realitate. Deciziile politice trebuie să fie urmate de o logistică reală – primirea efectivă a armelor de către războinicii noștri. Toți cei implicați trebuie să lucreze acum 24 de ore din 24 și 7 zile din 7 cu partenerii, inclusiv cu Statele Unite”, a adăugat liderul de la Kiev.

De asemenea, Zelenski a afirmat că Ucraina lucrează „foarte activ” pentru a pregăti Summitul pentru pace din Elveția.

Rusia a trecut la utilizarea rutelor terestre din estul anexat al Ucrainei pentru a-și aproviziona trupele de pe linia frontului, după atacurile repetate ale Ucrainei asupra podului Kerci, care leagă Rusia continentală de Crimeea, notează publicația britanică The Independent, care citează analiști de la Molfar, cea mai mare agenție privată de informații din Ucraina.

Analiza unor imagini din satelit arată că podul, pe care Rusia l-a construit după anexarea Crimeei în 2014, nu are aproape niciun trafic și, prin urmare, ar putea să nu mai reprezinte o țintă militară eficientă pentru trupele ucrainene.

Imaginile realizate de specialiștii în sateliți Maxar – care au fost analizate de Molfar și oferite The Independent – arată că aproape niciun tren militar de marfă nu a circulat pe linia ferată a podului de peste trei luni.

Doar pe 29 februarie, un singur tren de marfă rusesc care transporta aproximativ 55 de vagoane de combustibil a fost văzut trecând podul.

Potrivit Molfar, nu a existat nicio mișcare care să implice mijloace militare rusești pe pod în martie sau aprilie. Agenția, cu sediul în Dnipro, a folosit pentru analiza sa o combinație între imaginile Maxar, numărători de vagoane și identificare a încărcăturii.

Utilizarea podului de către Rusia a scăzut semnificativ de când Ucraina l-a atacat cu drone pe 17 iulie 2023 și a aruncat în aer o secțiune a carosabilului și linia ferată, se mai precizează în analiză.

Moscova l-a convocat luni pe ambasadorul Franţei în Rusia, pentru a denunţa politica „provocatoare” a Parisului în războiul din Ucraina, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat din nou posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe frontul ucrainean, relatează AFP, citată de News.ro.

Mai multe detalii: Ambasadorul Franței în Rusia, convocat de MAE rus după ce Macron a reluat ideea trimiterii de trupe în Ucraina

Trupele ruse au bombardat satul Uhroidy din regiunea Sumî pe 6 mai, rănind trei persoane, inclusiv doi copii, a raportat Suspilne, citând-o pe Irina Yukhta, o secretară a consiliului satului Krasnopillia.

Satul Uhroidy se află la mai puțin de 10 kilometri de granița dintre Ucraina și Rusia. Atacul rusesc a afectat, de asemenea, trei case.

Urmărește-ne pe Google News