Summitul NATO de la Haga a fost scena primelor semne ale unui Donald Trump schimbat. O analiză BILD arată un nou lider, ferm și tot mai radical în poziționări, care pare să vrea să rescrie politica globală și amenință echilibrul internațional.
Cuprins:
Donald Trump, 79 de ani, a sosit la summitul NATO de la Haga după o perioadă marcată de tensiuni internaționale și decizii controversate. Criza declanșată de conflictul dintre Israel și Iran și implicarea directă a SUA l-au propulsat din nou în centrul scenei geopolitice.
„Trump a demonstrat ce se întâmplă când lucrurile nu merg așa cum își imaginează el”, notează Bild, referindu-se la discursul său dur împotriva Iranului și Israelului. În ciuda tonului impulsiv, președintele american pare să fi câștigat capital politic în urma acestor evenimente.
Pentru Nadja Atwal, jurnalistă germană și realizatoare a podcastului „Perceived Reality” de pe Wall Street, stilul de conducere al lui Trump nu s-a schimbat, dar a devenit mai clar.
„Niciun alt președinte american din istoria recentă nu s-a bazat atât de neclintit pe forță pentru a crea pace”, spune ea. Noua sa doctrină ar fi una „fără iluzii”, bazată pe „diplomație dură și linii roșii clare pentru provocatori precum Teheranul”, relatează sursa citată.
Dar nu toți experții văd în Trump un lider previzibil sau strategic. Politologul Jonathan Cristol consideră că liderul american rămâne „dezlănțuit și imprevizibil”, un politician care reacționează în timp real la evenimente și care își schimbă des pozițiile.
„Dacă iei fiecare poziție imaginabilă cu privire la fiecare problemă, în cele din urmă vei găsi una pe care oamenii o percep ca fiind pozitivă”, spune Cristol. În opinia sa, Trump nu are o strategie clară, ci doar o capacitate extraordinară de adaptare la reacțiile publicului.
Profesorul Jim Melcher de la Universitatea din Maine-Farmington remarcă faptul că Trump a trecut recent o linie riscantă atunci când a ordonat bombardarea unor instalații nucleare iraniene. Acțiunea sa a fost o surpriză totală, dar și un semnal pentru viitorii adversari.
„Amenințările lui sunt acum mai plauzibile. Până acum era văzut ca un lider care amenință, dar nu acționează. Asta s-a schimbat”, spune Melcher.
În schimb, în privința Ucrainei, Trump continuă să-l atace pe președintele Volodimir Zelenski, pe care îl consideră principalul vinovat pentru lipsa unui acord de pace.
La întâlnirea de la Haga, Trump a evitat din nou o asumare clară față de Articolul 5 al NATO, clauza care presupune că un atac asupra unui membru e considerat un atac asupra tuturor, sugerând că este interpretabilă.
În loc de un răspuns ferm, Trump a spus că este dispus să „își ajute prietenii”. Cine sunt acești prieteni, rămâne neclar, dar este un semnal că alianțele internaționale rămân pentru el flexibile, în funcție de interese.
Imaginea lui Trump alături de regele Willem-Alexander și regina Máxima ai Olandei, la summitul NATO, reflectă perfect noua sa atitudine. Zâmbitor, relaxat, dar mereu pregătit de confruntare, el pare să fi revenit în forma sa clasică, aceea a liderului care domină scena și refuză diplomația convențională.
Trump nu se ferește nici de izbucniri de furie față de aliați. Potrivit jurnaliștilor americani, întâlnirile cu lideri ca Zelenski sau Ramaphosa (președintele Africii de Sud) s-au transformat în schimburi tensionate, uneori chiar agresive.
Aceasta a fost una dintre expresiile preferate ale lui Trump în ultimele zile. E mesajul cu care vrea să se impună în fața Europei și a restului lumii sub ideea că SUA, sub conducerea sa, nu mai sunt dispuse să-și asume vechile angajamente fără condiții. Lumea trebuie să se conformeze stilului său de negociere, dur, neconvențional și adesea periculos.