Pe fondul războiului din Ucraina, Polonia devine una dintre vocile influente ale NATO și vrea să își construiască „cea mai mare armată din Europa”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Forță regională a NATO, gazdă a refugiaților ucraineni și a summiturilor aliate, țintă a criticilor frecvente ale Moscovei, Varșovia își savurează influența de care se bucură în cadrul politicii occidentale pe tema Ucrainei și, în acest timp, își construiește ceea ce se vrea a fi „cea mai mare forță terestră din Europa”, scriu New York Times și Washington Post.
În ultimele zile, Varșovia l-a primit pe președintele SUA Joe Biden - pentru a doua oară într-un singur an - și a găzduit reuniunea liderilor de pe flancul estic al NATO.
În acest context, analiștii observă că Polonia devine una dintre cele mai influente voci din NATO, o concluzie pe care liderii țării central-europene o salută cu satisfacție.
„Este destul de vizibil faptul că centrul de greutate s-a mutat aici, în Polonia și în alte țări din Europa Centrală”, a declarat marți, într-un interviu, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, potrivit New York Times.
Polonia, care a aderat la NATO în 1999 și la UE în 2004, este evident mulțumită să nu mai fie privită de către statele occidentale precum Franța și Germania ca un alt „nou membru estic” al blocului european și al alianței militare.
„Văd că suntem ascultați din ce în ce mai mult în legătură cu ceea ce se întâmplă în jurul nostru”, a declarat Morawiecki. „Văd că în ceea ce privește provocarea de securitate suntem înțeleși mai bine”, a spus el.
Această declarație are o semnficație. Înainte ca președintele rus Vladimir Putin să-și trimită armata în Ucraina, avertismentele insistente ale Varșoviei cu privire la amenințarea reprezentată de Moscova, și de dependența Europei față de gazele rusești, „au fost auzite doar pe jumătate”, a spus premierul.
Lucrurile s-au schimbat. Germania a renunțat la politicile sale favorabile Moscovei și, de asemenea, la dependența sa față de gazele naturale rusești.
În același timp, Polonia a devenit un centru regional de distribuție pentru armele occidentale care curg în Ucraina, un adăpost pentru milioane de refugiați ucraineni și o forță importantă în spatele sancțiunilor europene aplicate Rusiei.
„Toate guvernele au recunoscut că guvernul meu a avut dreptate în ceea ce privește Rusia, în ceea ce privește toate amenințările legate de relația ruso-germană privind gazele naturale”, a concluzionat Morawiecki.
„Mulțumesc, Polonia!”
Succesul Poloniei a fost evidențiat de discursul de marți al președintelui american Joe Biden, care a ajuns la Varșovia de două ori, de la debutul invaziei, deși în timpul acestui mandat nu a apucat să viziteze Parisul sau Berlinul.
Biden a salutat Polonia ca fiind „unul dintre marii noștri aliați”, lăudând rolul-cheie al acestei țări în cadrul alianței și faptul că a primit refugiații din Ucraina cu brațele deschise. „Mulțumesc, Polonia! Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc, pentru ceea ce faci!”, a spus el.
Poate că cea mai clară măsură a rolului Poloniei în conflict este furia pe care a inspirat-o la Moscova, inclusiv din partea lui Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, în prezent adjunctul șefului Consiliului de Securitate al lui Putin.
Într-un mesaj de anul trecut, Medvedev i-a denunțat pe liderii polonezi drept „vasali” ai Statelor Unite care nu vor decât să „jure credință stăpânului lor” de la Washington. „Acum, interesele cetățenilor Poloniei au fost sacrificate în favoarea rusofobiei acestor politicieni mediocri și a păpușarilor lor de peste Ocean, cu semne clare de nebunie senilă”, a spus el.
Pentru mulți polonezi și pentru colegii lor europeni, faptul că Polonia a devenit ținta vitriolului rusesc - și a amenințării cu invazia - nu a făcut decât să confirme statutul Poloniei de țară care contează.
Și într-adevăr, Varșovia a jucat un rol-cheie în alianță. Polonia este unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, într-un top al ajutorului militar raportat la PIB-ul țărilor donatoare.
Morawiecki a spus că, printre altele, Polonia a trimis deja 250 de tancuri de model mai vechi Ucrainei și că va trimite 14 tancuri Leopard, imediat ce echipajele ucrainene vor termina pregătirea, precum și 60 de blindate PT-91, un tanc de luptă polonez modern.
Unele alte țări, a deplâns el, trag acum de timp, în ciuda angajamentelor anterioare.
Polonia a jucat un rol-cheie și în tentativa aliaților de a convinge Germania să livreze Ucrainei o parte din tancurile sale de luptă Leopard 2 în Ucraina și să permită altor țări europene, inclusiv Poloniei, să trimită propriile tancuri avansate de fabricație germană.
„La început, doar noi eram pregătiți să trimitem tancuri Leopard, dar am reușit să convingem Germania și alte țări să facă același lucru”, a declarat Morawiecki.
Nu în ultimul rând, așa cum a observat Biden, Polonia a găzduit cel mai mare număr de refugiați ucraineni.
O armată redutabilă
În tot acest timp, războiul lui Putin a accelerat planurile Varșoviei de a-și moderniza și extinde armata. În acest an, se așteaptă ca Polonia să cheltuiască 4% din PIB pentru apărare, dublu față de pragul minim prevăzut de NATO.
Ministrul apărării Mariusz Blaszczak a declarat pentru Washington Post că obiectivul de a dubla dimensiunea armatei, la 300.000 de militari, este „realist”, deși nu a oferit un termen-limită. Blaszczak speră astfel să construiască „cea mai mare forță terestră din Europa”.
Un acord de 4,75 miliarde de dolari pentru cumpărarea a 250 de tancuri M1A2 Abrams era deja discutat înainte de invazia Rusiei de acum un an, iar Polonia a semnat în ianuarie un alt acord în valoare de 1,4 miliarde de dolari pentru cumpărarea a alte 116 tancuri M1A1 mai vechi.
La începutul acestei luni, Statele Unite au dat undă verde unui alt pachet de până la 10 miliarde de dolari, care include sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) și sisteme de rachete tactice cu rază lungă de acțiune.
În paralel, Polonia a semnat un acord cu Coreea de Sud pentru a cumpăra 980 de tancuri K2 Black Panther, dar și alte echipamente militare.
Justificarea? „Nu există altă opțiune pentru Polonia decât să crească finanțarea pentru apărare”, a declarat Jacek Siewiera, șeful Biroului de Securitate Națională. „O țară în poziția noastră geografică nu prea are de ales”, a spus el.
Pe lângă accesul pe care îl oferă Poloniei la sisteme militare moderne, decizia de a se îndrepta către Statele Unite este, de asemenea, o „alegere strategică”, a spus Siewiera.
„Cea mai importantă parte este alianța strategică”, a spus el, subliniind faptul că Polonia își intensifică legăturile și în alte domenii cheie, precum energia.
Nu doar armele americane vin în Polonia. Statele Unite au aproximativ 11.000 de soldați staționați în această țară.
Problema europeană a Poloniei
Roman Kuzniar, profesor de studii strategice și internaționale la Universitatea din Varșovia și înalt funcționar al Ministerului de Externe în timpul unui guvern anterior, condus de partidele de opoziție, a subliniat într-o discuție cu New York Times că războiul din Ucraina a sporit în mod clar rolul Poloniei ca actor geopolitic.
Dar, a spus el, „acest rol este mult mai mic decât ar fi putut fi, deoarece suntem, de asemenea, în război cu Europa” din cauza disputelor privind statul de drept și deoarece „ne luptăm constant cu Germania”, a spus el.
Nu este singurul care vede această problemă. Unii experți în politică externă se tem că Polonia ar putea să nu fie pe deplin pregătită pentru rolul important jucat pe scena internațională, scrie cotidianul american.
Aceștia au menționat în special luptele politice interne de dinaintea alegerilor naționale din această toamnă și disputele de lungă durată dintre guvernul partidului conservator Lege și Justiție și Uniunea Europeană.
Disputele cu pricina au vizat în special reformele sistemului judiciar, despre care criticii spun că amenință independența instanțelor, dar și insistența guvernului de la Varșovia, care susține că legislația poloneză trebuie să prevaleze asupra unor acte legislative europene.
„Liderii polonezi ar trebui să aibă grijă să nu exagereze”, a declarat Piotr Buras, șeful biroului din Varșovia al Consiliului European pentru Relații Externe, un think-tank european. „Admirația din Europa pentru realizările Varșoviei s-ar putea transforma cu ușurință în iritare”, a adăugat expertul, care a avertizat că leadershipul moral al Poloniei în chestiunea ucraineană nu ar trebui să devină o justificare pentru orice.
În Germania, spre exemplu, există deja iritare din cauza faptului că partidul Lege și Justiție a reluat problema despăgubirilor pentru cel de-al Doilea Război Mondial, o chestiune pe care Berlinul o consideră închisă de mult timp.
Situația e departe de a fi roz și la Bruxelles. Comisia Europeană a dat în judecată Polonia la Curtea Europeană de Justiție, în legătură cu o hotărâre din 2021 a Curții Supreme poloneze care a contestat efectiv primatul legislației europene.
UE a criticat în mod repetat și politica homofobă a Puterii de la Varșovia.
În tot acest timp, Bruxelles-ul a blocat banii din PNRR destinați Poloniei, așteptând măsuri care să garanteze funcționarea statului de drept.
Iar problema financiară este cu atât mai acută cu cât criza a lovit puternic, iar Polonia cheltuie sume serioase pe apărare.
Dezechilibrul exporturilor pune sub presiune moneda, a explicat pentru Washington Post Gustav Gressel, expert la Consiliul European pentru Relații Externe. „Ne întrebăm cum vor putea fi realizate multe dintre lucrurile anunțate, din punct de vedere economic”, a spus el.
„Cineva trebuie să plătească pentru toate acestea și chiar te întrebi cine va fi. Problema sustenabilității economice este prezentă”, a concluzionat Gressel.
