Iohannis, la finalul întâlnirii de la Varșovia cu Biden și liderii de pe flancul estic: „Rămânem alături de Ucraina oricât e necesar”

UPDATE 18.14: Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, după participarea la reuniunea extraordinară a Formatului București 9 de la Varșovia, că discuțiile s-au concetrat pe consolidarea sprijinului aliat pentru Ucraina.

„Privind înapoi la acest an, avem convingerea că în continuare, unitatea și solidaritatea aliate pentru Ucraina sunt esențiale și au reprezentat arma noastră secretă. Rusia a readus războiul în Europa, iar statele NATO de pe flancul estic (…) se află în prima linie de contracarare a efectelor negative ale acestui război brutal fără nicio justificare. Agenda discuțiilor a vizat consolidarea sprijinului pe care SUA și celelate state aliate îl acordă Ucrainei, precum și demersurile NATO de întărire a posturii de descurajare și apărare pe flacul estic”, a spus Klaus Iohannis.

„Implicarea în regiune este demonstrată de creșterea prezentei americane pe flancul estic, inclusiv în România. (…) Sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea României, a cetățenilor români și a NATO în ansamblu”, a continuat șeful statului.

De asemenea, Klaus Iohannis a subliniat că „România va rămâne alături de autoritățile de la Kiev și de cetățenii Ucraineni oricât va fi necesar pentru ca ei să câștige acest război” și că țara noastră „va continua să primească cu brațele deschise refugiații din Ucraina”.

Totodată, Iohannis a precizat că a reafirmat „susținerea României pentru deciziile NATO de la București din 2008, în ceea ce privește perspectiva integrării euroatlantice a Ucrainei”, adăugând că „Ucraina va deveni membră NATO atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite”.

Iohannis: „România este dispusă să sprijine Republica Moldova în orice scenariu”

Întrebat dacă are informații despre încercările Rusiei de destabilizare în Republica Moldova, Klaus Iohannis a precizat că în acest moment nu există informații despre „că acțiuni practice ar fi iminente”.

„Rusia a purtat permanent în ultimii ani un război hibrid, însemnând și forță militară, și dezinformare. A existat tot timpul o presiune asupra Republicii Moldova pentru a induce nesiguranță și instabilitate în Moldova și în politica moldoveană. Nu avem informații acum că acțiuni practice ar fi iminente, dar nu trebuie să subestimăm importanța acestor atacuri informaționale”, a spus Iohannis.

„Oamenii din Moldova se simt amenințați, în nesiguramnță dacă află despre astfel de intenții. România joacă un rol foarte important. Trebuie să le dăm asigurări cetățenilor din Republica Moldova să înțeleagă că noi suntem alături de ei nu numai cu vorba, ci si cu faptra, cu energie, cu carburanți, cu bani”, a adăugat președintele.

Întrebat, de asemenea, dacă România este pregătită pentru orice scenariu de a sprijini Republica Moldova, președintele a răspuns: „România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Moldova în orice scenariu. Cum va arăta acest sprijin concret, depinde de evoluția situației geopolitice. Suntem dispuși să mergem mai departe dacă situația o va impune”.

Iohannis, despre lucrările de pe canalul Bâstroe

Klaus Iohannis a fost întrebat și care este poziția statului român în privința dragărilor care se fac pe canalul Bârstoe, care leagă Dunărea de Marea Neagră și se află pe teritoriul Ucrainei.

„Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării. Nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete pentru prezervarea Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment. Pe acel canal se draghează de ani de zile, pentru că ucrainenii îl folosesc pentru navigare”, a spus președintele.

„Pentru a ști ce se întâmplă acolo e nevoie să vorbim cu ucrainenii, doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat. Am văzut că la noi o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. (…) Unii politicieni cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public, probabil în vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor”, a adăugat Klaus Iohannis.

Potrivit președintelui, partea ucraineană a cerut să aibă loc discuții la nivel de experți „și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului și pe externe”, însă acestea nu au avut loc, „dar ai noștri, inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit”.

„Ucrainenii spun că draghează pentru întreținere. Dacă este așa, e bine să se verifice, dar cred că este legitim să se verifice împreună cu ei pentru că este teritoriu ucrainean”, a mai spus Klaus Iohannis, adăugând că specialiștii ar trebui să analizeze situația și să propună un plan de măsuri.

UPDATE 15.50: „Ne întâlnim la aniversarea unui an de la un eveniment care a schimbat situația de securitate din regiunea noastră”, a spus președintele polonez Andrzej Duda în debutul reuniunii formatului București9.

Într-un discurs susținut în deschiderea discuțiilor, președintele român Klaus Iohannis a subliniat sprijinul necondiționat oferit de statele din regiune Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.

„Acest război a adus doar suferință și deznădejde, crime și strămutarea a milioane de ucraineni, distrugeri fără precedent și nesiguranță. Noi, liderii de pe Flancul Estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii. Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât cât va fi necesar, pentru a câștiga acest război.”, a transmis președintele român.

La rândul său, Joe Biden a subliniat angajamentul SUA pentru a asigura securitatea pe flancul estic al NATO. „Articolul 5 este un angajament sacru făcut de SUA, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a spus liderul american.

„Nu știm când se va termina războiul, dar când se va termina, trebuie să ne asigurăm că istoria nu se repetă”, a transmis și secretarul general al NATO în deschiderea reuniunii.

UPDATE 15.00: A început întâlnirea de la Palatul Prezidențial din Varșovia la care participă președintele american Joe Biden, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și nouă șefi de stat de pe flancul estic al NATO.

Întâlnirea face parte din turneul european al președintelui american, care a început luni cu o vizită-surpriză la Kiev și a continuat marți cu un discurs în capitala Poloniei, pentru a marca împlinirea unui an de la declanșarea războiului împotriva Ucrainei de către Rusia și pentru a răspunde discursului anterior de două ore ținut de Vladimir Putin în fața Parlamentului rus.

Reuniunea extraordinară a Formatului București9 se va bucura și de prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. Formatul București9 a fost creat în 2015 ca răspuns la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Membrii săi sunt Polonia, România, Bulgaria, Republica Cehă, Lituania, Estonia, Ungaria, Letonia și Slovacia.

La întâlnire, care va avea loc miercuri de la ora 15.00, Biden plănuiește să reafirme angajamentele SUA privind securitatea țărilor de pe flancul estic al NATO și să discute despre sprijinul pentru Ucraina în condițiile în care printre aceste nouă țări se numără unele dintre cele mai susținătoare ale Kievului, iar grupul a cerut sporirea sprijinului militar acordat.

Mesajul președintelui lituanian Gitanas Nauseda către Biden va fi că dorește „o mai mare implicare a SUA în Europa, pe flancul estic al NATO și, bineînțeles, mai mult ajutor acordat Ucrainei”, a declarat marți consilierul său principal pentru politică externă pentru radiodifuzorul național din Lituania.

„Lituania și alte țări care au o gândire similară au mai multe solicitări, care se referă la apărarea aeriană, sisteme de apărare avansată, sistemele de apărare aeriană și investiții mai mari în industria de apărare”, a spus Asta Skaisgiryte.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale de la București, „agenda discuțiilor va viza continuarea sprijinului multidimensional pe care statele aliate, inclusiv cele participante la Formatul B9, îl acordă Ucrainei, susținerea pentru aspirațiile sale euro-atlantice, precum și demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare și apărare pe flancul estic”.

Partea română subliniază că „o atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, confruntată cu provocări crescute de securitate”. Importanța acordată Moldovei a fost subliniată și de președintele Joe Biden în discursul susținut marți, la care a asistat și Maia Sandu.

„Dau exemplu determinarea oamenilor din Republica Moldova de a trăi în libertate, atunci când și-au dorit să intre în Uniunea Europeană. Noi vrem ca și oamenii din Moldova să-și câștige libertatea. Doamnă președintă Maia Sandu, suntem mândri să fim alături de dumneavoastră. Vă rog, aplauze pentru Maia Sandu”, a spus Joe Biden.

Mesajul a fost, practic, reiterarea sprijinului anunțat de Casa Albă imediat după ce Maia Sandu a denunțat „acțiuni violente, atac asupra unor instituții și luare de ostatici”, ca parte a unui plan al Rusiei de a destabiliza Republica Moldova.

După întrevederea cu liderii de pe flancul estic, Joe Biden va încheia turneul european și se va întoarce la Washington, miercuri seară.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE